conceptual
"conceptual" rezultate au fost gasite 14
Curs Baze de date |
|
CUPRINS pag
0. Introducere Aplicaţii tradiţionale bazate pe fişiere; limitări 3 1. Sisteme de Gestiune ale Bazelor de Date (SGBD) 1. 1. Istoric,comentarii 5 1. 2. Definirea sistemelor de gestiune a bazelor de date relaţionale 6 1. 3. Regulile luiCodd 7 1. 4. Criterii minimale de definire a unui SGBDR 10 1. 5. Abstractizarea datelor 12 1. 6. Scheme, corespondenţe şi instanţe 14 1. 7. Independenţa datelor 15 1. 8. Principalele componente ale unui SGBD 15 1. 9. Obiectivele unui SGBD 18 1.10.Funcţiunile unui SGBD 20 2. Modele de descriere a datelor şi modelarea conceptuală 2.1. Generalităţi, enumerări 25 2.2. Modelare E-R 2.2.1.Concepte de bază 27 2.2.2.Restricţii structurale 31 2.2.3. Chei 34 2.3. Modelul EE-R 2.3.1. Problemele modelului E-R 35 2.3.2. Superclase şi subclase ale tipurilor de entitate 36 2.3.3. Specializarea 37 2.3.4. Generalizarea 38 2.3.5. Condiţii impuse specializării şi generalizării 38 3. Algebra relaţionala 3.1. Structura relaţionala a datelor 3.1.1. Domeniu 38 3.1.2. Relaţie 39 3.1.3. Atribut 40 3.1.4. Operatorii modelului relaţional 41 3.2. Algebra relaţională şi extensiile sale 41 4. Limbaje de interogare comerciale (modelul relaţional) - SQL 4.1. Istoric, obiective 49 4.2. Clauze şi operatori SQL 4.2.1.Clauzele SELECT, FROM şi WHERE 50 4.2.2.Ordonarea tuplelor (clauza ORDER BY 55 4.2.3.Gruparea rezultatelor (clauza GROUP BY 56 4.2.4.Interogări pe mai multe tabele 58 4.2.5.Subinterogări 59 4.2.6.Operatorii ANY şi ALL 62 4.2.7.Operatorul EXISTS 64 5. Normalizarea 5.1.Redundanţa informaţiilor şi anomalii de actualizare 66 5.2.Dependenţe funcţionale 69 5.3.Forme normale 5.3.1.Prima formă normală 72 5.3.2.A doua formă normală 74 5.3.3.A treia forma normală 76 5.3.4.Forma normală Boyce-Codd 76 6. Ghid de proiectare al bazelor de date relaţionale 6.1. Metodologia 6.1.1. Metodologia proiectării bazelor de date 80 6.1.2. Prezentarea metodologiei 80 6.1.3. Crearea modelului logic 82 6.2. Proiectarea logică a bazei de date – Exemplu 98 6.3. Utilizarea metodologiei de proiectare a bazelor de date relaţionale 101 6.3.1. Anexa. Documentarea tipurilor de entităţi în view-urile Locatari şi Cheltuieli 118 6.3.2. Anexa. Documentarea atributelor 119 6.3.3. Anexa. Documentarea tipurilor de relaţii din view-urile “Locatari” şi “Cheltuieli 120 6.3.4. Anexa. Documentarea domeniilor atributelor 121 6.3.5. Anexa Descrierea relaţiilor din view-urile “Locatari” şi “Cheltuieli 121 6.3.6. Anexa. Regulile date de întreprindere în cazul modelului “Locatari” şi “Cheltuieli 122 6.3.7. Anexa. Modelul global de date al sistemului Asociaţia de Locatari 122 7. Baze de date distribuite 7.1.Generaliăţi 124 7.2.Arhitectura unui SGBD distribuit 126 7.3.Proiectarea unei baze de date relaţionale distribuite 129 7.4.Alocarea datelor 130 7.5.Transparenţe în SGBDD 133 8. Securitate şi integritate 8.1. Integritate 142 8.2. Securitate 146 9. Tranzacţii şi concurenţă. 9.1.Tranzacţii 151 9.2. Proprietăţile tranzacţiilor 152 9.3. Controlul concurenţei 152 9.4. Tehnici optimiste 158 9.5. Controlul recuperării 159 Test de autoevaluare 162 . Baze de date |
|
Baze de date Numar pagini: 161
|
Comunicarea managerialǎ în structurile administ. publice |
|
Deficienţele în comunicarea managerială cauzate în principal de mentalitatea personalului din administraţia publică sunt unele specifice tranziţiei de la climatul centralist la cel descentralizat din fostele state socialiste şi nu sunt unele care să se poată remedia prin achiziţionarea de tehnică de calcul, sau prin modificarea grilei de organizare. Aspectele întâlnite sunt mult mai sensibile şi foarte greu de remediat, drept pentru care solicită timp, sacrificii profesionale şi un management laborios, pentru a aplana toate conflictele pe care o astfel de încercare le creează. Este însă singura soluţie care poate aduce o schimbare în bine în actualul climat. Condiţiile actuale, starea politică şi socială ne obligă însă să facem aceste eforturi pentru a transforma aparatul administraţiei publice în unul funcţional, adaptat la cerinţele Uniunii Europene.
Este foarte important ca în aparatul de conducere a administraţiei publice să existe oameni care să prevadă cu adevărat necesitatea acestei schimbări. Fără o deschidere pe termen lung, fără o imagine de ansamblu asupra punctelor spre care ne îndreptăm şi fără planuri concrete pe care să le aplicăm spre a atinge to ceea ce ne-am propus, nu putem ajunge la scopurile pe care le dorim îndeplinite. Indiferent de eforturile pe care le facem, de sacrificiile pe care astfel de scopuri ni le cer, dacă nu înţelegem faptul că de modul în care astăzi acţionăm depinde viitorul celor care vor veni după noi precum şi modul în care aceştia vor gândi, lipsa de perspectivă ne condamnă la dezinteres şi la rutină. Menţinerea stării de fapt reprezintă condamnarea conceptuală a generaţiilor care ne urmează şi obligarea acestora la compromisurile zilnice pe care noi astăzi le facem. . Comunicarea organiza?ional?, etic?, administra?ia public?, ameliorarea comunic?rii organiza?ionale, dezvoltarea administra?iei publice, organizatiile private, teoriei profitului, barierele de comunicare, sindromul aprob?rilor |
|
Relatii publice Numar pagini: 39
|
Obiectul si arta conceptuala |
| Aparitia artei conceptuale, cu referinte la Marcel Duchamp, si alti artisti care au abordat aceasta miscare. Ready made.. Arta, arta conceptuala, ready made, duchamp, the fountain, witt, kosuth, concept, beuys, obiect |
|
Istoria artei Numar pagini: 5
|
Obiectul si arta conceptuala |
| Aparitia artei conceptuale, cu referinte la Marcel Duchamp, si alti artisti care au abordat aceasta miscare. Ready made.. Arta, arta conceptuala, ready made, duchamp, the fountain, witt, kosuth, concept, beuys, obiect |
|
Istoria artei Numar pagini: 5
|
Categorii Estetice |
| Ca orice disciplină teoretică, estetica îşi formulează ipotezele, principiile şi problemele sale într-un limbaj propriu, specific, constituit dintr-un sistem concret de noţiuni, de expresii conceptuale şi de categorii. Înfrăţită încă de la început, atât în tradiţia greco-latină cât şi în cea iudeo-creştină, şi cu meditaţia filosofică, nu numai cu teoretizările particulare ale poeticii, estetica a dezvoltat, în timp, un aparat conceptual de largă generalitate referitor la ceea ce a fost denumit ca fiind frumos, sublim, tragic, comic, sau formă, stil, operă, gust, imagine ş.a. . Categorii, estetice, frumosul, sublimul, tragicul, comicul |
|
Estetică Numar pagini: 14
|
Psihic -- harta conceptuala |
|
Psihanaliza
Psihologie Psihic PsihoPedagogie Pedagogie Dezvoltare Psihica . Psihanaliza, psihologie, psihic, psihopedagogie, pedagogie, dezvoltare psihica | Psihic Psihologie Pedagogie PsihoPedagogie Psihanaliza Dezvoltare Psihica |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
Invatarea -- harta conceptuala |
|
Invăţarea înseamnă explorarea vie şi activă a situaţiilor cu posibilitatea de a sparge tiparele comportamentale existente
şi a elabora forme noi de comportare, soluţii creatoare. . Invatarea, harta conceptuala, comportamente, tiparele comportamentale, functia mintala, achizitie de comportament |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
Proiectarea bazelor de date relationale |
|
3.1. Realizarea schemei conceptuale a BD (modelul entitate - legătură)
3.1.1. Entitatea 3.1.2. Relaţia (legătura) 3.1.3. Atributul 3.1.4. Chei primare, naturale, artificiale 3.1.5. Cazuri speciale de entităţi, relaţii, atribute 3.1.6. Diagrama entitate – legătură 3.1.7. Probleme în identificarea entităţilor, relaţiilor şi atributelor 3.1.8. Algoritm pentru obţinerea modelului entitate – legătură 3.2. Realizarea schemei (proiectului, diagramei) logice a unei baze de date 3.2.1. Transformarea entităţilor 3.2.2. Transformarea relatiilor (legaturilor) 3.2.3. Transformarea atributelor 3.2.4. Diagrama logica a BD si tabelele asociate . Proiectare, baze, date, relationale, realizarea, schemei, conceptuale, bd, entitate, relatie, legatura, atribut, chei, primare, naturale, artificiale, cazuri, speciale, probleme, identificare, algiritm, diagrama, transformare |
|
Baze de date Numar pagini: 13
|
Introducere |
|
1.1 Definitii
1.2 Arhitectura unui sistem de baze de date 1.2.1.Nivelul conceptual 1.2.2.Nivelul extern 1.2.3.Nivelul logic 1.2.4.Nivelul intern 1.3. Sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD) 1.3.1.Noţiuni despre SGBD 1.3.2.Modele de date (moduri de organizare a datelor) 1.3.3.Comunicarea cu baza de date 1.3.4.Accesul concurent (simultan) la date 1.3.5.Tranzacţii 1.3.6.Baze de date distribuite 1.3.7.Tipuri de utilizatori ai bazei de date 1.4. Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale (SGBDR) 1.4.1. Noţiuni generale 1.4.2. Regulile lui Codd . Baze de date, introducere, difinitii, arhitectura, siste, nivel, conceptual, extern, logic, intern, gestiune, sgbd, notiuni, modele, date, organizare, comunicarea, acces, concurent, simultan, tranzactii, distribuite, tipuri, utilizatori, sgbdr, codd |
|
Baze de date Numar pagini: 8
|
Reprezentari |
| Schema conceptuala. Schema, conceptuala, reprezentari, definitie, definitii, elemente, definitorii | Reprezentari elemente definitorii Pentru a evoca experien?e trecute, omul se serve?te de reprezentare, prin intermediul c?reia ??i reexprim? experien?a. Reprezentarea functioneaza la nivelul semantic al identific?rii obiectelor. Mecanismul psihic care permite reflectarea si cunoasterea obiectului in absenta lui, dar cu conditia ca acesta sa fi actionat asupra organelor de simt, poarta denumirea de reprezentare. Reprezentarea, este o percep?ie pe jum?tate realizata, deoarece, ea ex... |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
Istoria religiilor |
|
In sistemul stiintelor, Istoria religiilor in dimensiunea sa laica, nepartinitoare, infatiseaza fenomenele si procesele care s-au petrecut si care s-au succedat din punct de vedere religios in istoria lumii.Din perspectiva teologica, istoria religiilor cerceteaza si descrie credintele oamenilor, manifestarile lor religioase, modurile de receptare si simtire a sfinteniei si de exprimare a ei, institutiile sacre si sperantele de realizare mai directa a legaturii cu divinul.
1.Istoria religiilor ca disciplina teologica si laica 2 Repere axiologice in aparitia si constituirea istoriei religiilor 3 Sistemul conceptual si metodele de cercetare. 4. Principalele sisteme explicative a fiintei si originii religiei. 5 Impactul social al studierii Istoriei religiilor. . Istoria religiilor, mircea, eliade, homo, faber, homo, ludens, homo, sapiens, homo, religiosus, sacru, profan, realitatea, ultima, transcendenta, dumnezeu, paradis, adam, pacat, religie, credinta, dogma, cult, herodot, teologic, laic, repere, axiologice, toma, dí, aquino, etic, morala, a, n, whitehead, s, kirkegaard, mituri, mit, cosmogonie, antropologie, escatologie, max, muller, metoda, filologica, metoda, antropologica-etnologica, e, b, taylor, metoda, comparativa, metoda, istorica, metodele, psihologica, si, sociologica, a, comte, j, lubbok, fetisism, naturism, max, muller, animism, magism, toteism, monoteism, civilizatie, |
|
Religie Numar pagini: 8
|
Senzatiile – elemente definitorii (harta conceptuala) |
|
Pornindu-se de la considerarea stimulului
ca o „sursa fizica de energie care activează organul de simt”, se arata ca termenul de senzaţie, este utilizat pentru a descrie procesele prin care organismul răspunde la stimuli (Feldman 1990). . Harta conceptuala, pedagogie, dppd, senzatii, însusirile concrete, feldman , perspectiva psihocognitivist?, bonnet |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
Reprezentari – elemente definitorii (harta conceptuala) |
|
Reprezentarea obţine performante
ce nu sunt accesibile percepţiei, astfel incat, aşa zisul deficit al reprezentării în raport cu percepţia,este în avantajul reprezentării, ele apărând în cele din urma ca o condiţie necesara, pentru deplasarea acesteia către o imagine mai generalizata. . Harta conceptuala, pedagogie, reprezentari, elemente definitorii, mecanismul psihic, perceptie, experiente |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
Senzatii |
| Schema conceptuala. Senzatii, schema, conceptuala, definitie, definitii, elemente, definitorii | Senzatiile elemente definitorii Prin senza?ii, omul capteaz?, ?nregistreaz? ?i efectueaz? o prelucrare ini?iala destul de simpla a informa?iilor. La nivelul senzatiilor, sunt accesibile omului ?nsu?irile concrete simple, izolate ale obiectelor ?i fenomenelor Porninduse de la considerarea stimulului ca o sursa fizica de energie care activeaz? organul de simt, se arata ca termenul de senza?ie, este utilizat pentru a descrie procesele prin care organismul r?spunde la stimu... |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
"conceptual" rezultate au fost gasite 14
