Inregistreaza | Ai uitat parola?

cil

  

Alege conditiile

Cautare precisa:
Subiect:
Tip:
Format:



"cil" rezultate au fost gasite 67

[1] [1]


Electronica industriala

CUPRINS
PREFATA........................................................................................................8
INTRODUCERE............................................................................................10
1. DISPOZITIVE SEMICONDUCTOARE...............................................13
1.1. Conductia electrica la semiconductoare.........................................13
1.2. Procese în jonctiunea p-n ...............................................................16
1.3. Diode semiconductoare ..................................................................19
1.4. Tranzistoare bipolare......................................................................21
1.5. Caracteristicile si parametrii tranzistoarelor bipolare ....................25
1.6. Tranzistoare cu efect de câmp........................................................28
1.6.1. Tranzistoare cu efect de câmp cu jonctiune p-n (TEC-J).......28
1.6.2. Tranzistoare cu efect de câmp cu poarta izolata (TEC-MOS)30
1.7. Tiristoare ........................................................................................32
1.8. Caracteristicile functionale ale tiristoarelor ...................................35
1.9. Circuite integrate ............................................................................37
1.10. Dispozitive semiconductoare optoelectronice............................41
2. REDRESOARE DE MICA PUTERE PENTRU CURENT
MONOFAZAT...............................................................................................44
2.1. Schema bloc a redresorului ............................................................44
2.2. Redresoare monofazate cu sarcina activa.......................................45
2.3. Redresoare monofazate cu sarcina inductiva .................................48
2.4. Filtre pentru redresoare de mica putere..........................................51
2.5. Functionarea si calculul redresorului cu filtru capacitiv ................53
2.6. Caracteristicile externe ale redresoarelor de mica putere...............57
2.7. Stabilizatoare de tensiune...............................................................58
2.8. Surse de alimentare cu transformarea multipla a energiei .............62
3. CONVERTOARE DE MEDIE SI MARE PUTERE.............................64
3.1. Utilizarea convertoarelor în energetica si electrotehnica ...............64
3.2. Redresorul monofazat comandat....................................................65
3.2.1. Functionarea redresorului comandat monofazat în sarcina
activa (LS = 0).........................................................................................65
3.2.2. Regimul de curent intermitent la functionarea în sarcina
activ-inductiva........................................................................................67
3.2.3. Regimul de curent fara întrerupere la functionarea în sarcina
activ-inductiva........................................................................................68
3.2.4. Comutarea curentului la redresoarele comandate
monofazate .............................................................................................69
3.3. Invertorul dependent monofazat.....................................................71
3.4. Redresorul trifazat cu nul ...............................................................76
3.5. Redresorul trifazat în punte ............................................................79
3.5.1. Functionarea redresorului necomandat ..................................79
4
3.5.2. Functionarea redresorului comandat ......................................82
3.5.3. Procese de comutatie si caracteristici ale redresorului
trifazat în punte.......................................................................................83
3.6. Scheme de redresare multifazate....................................................85
3.7. Redresoare reversibile si convertoare directe de frecventa............91
3.8. Convertoare reglabile de tensiune alternativa ................................95
3.9. Influenta convertoarelor asupra retelei de alimentare ....................99
3.9.1. Factorul de putere al convertoarelor.......................................99
3.9.2. Convertoare cu tiristoare cu coeficient sporit de putere.......107
3.9.3. Surse de putere reactiva........................................................113
3.10. Sisteme de comanda pentru convertoare cu tiristoare..............117
3.10.1. Functiile si structura sistemelor de comanda .......................117
3.10.2. Dispozitive de defazare (DDF) ............................................120
3.10.3. Sisteme de comanda multicanal ...........................................128
3.10.4. Sisteme de comanda monocanal ..........................................131
3.11. Convertoare autonome .............................................................135
3.11.1. Metode de reglare a tensiunii continue ................................135
3.11.2. Blocuri de comutatie a tiristoarelor monooperationale ........138
3.11.3. Invertoare de tensiune ..........................................................142
3.11.4. Invertoare de curent..............................................................146
3.11.5. Invertoare de rezonanta ........................................................151
4. AMPLIFICARE CU TRANZISTOARE .............................................154
4.1. Caracteristica de transfer a etajului de amplificare ......................154
4.2. Regimul de repaus la amplificatorul cu tranzistor în montaj cu
emitor comun............................................................................................156
4.3. Reactia negativa si stabilizarea regimului de repaus....................160
4.4. Schema echivalenta si parametrii principali ai etajului amplificator
cu tranzistor în montaj emitor comun ......................................................162
4.5. Tipuri de conexiuni si deriva nulului în amplificatoarele de curent
continuu....................................................................................................166
4.6. Amplificatorul diferential.............................................................168
4.7. Etajul amplificator cu tranzistor în montaj colector comun.........173
4.8. Etajul amplificator cu tranzistor cu efect de câmp în montaj
sursa comuna ...........................................................................................175
4.9. Amplificatorul operational ...........................................................178
4.10. Amplificatorul operational neinversor cu reactie.....................180
4.11. Amplificatorul operational inversor cu reactie.........................183
4.12. Scheme operationale ................................................................184
4.13. Compensarea curentilor de intrare si a tensiunii de
deplasare a nulului................................................................................188
4.14. Caracteristicile de frecventa ale amplificatoarelor si
autoexcitatia .............................................................................................190
5
4.15. Amplificatoare selective si generatoare de oscilatii
sinusoidale................................................................................................193
4.16. Amplificatoare cuplate capacitiv..............................................194
4.17. Etaje amplificatoare de putere..................................................198
5. CIRCUITE DE IMPULSURI...............................................................204
5.1. Avantajele transmiterii informatiei sub forma impulsurilor ........204
5.2. Regimul de comutatie al tranzistorului ........................................206
5.3. Regimul neliniar de functionare a amplificatorului operational.
Comparatoare ...........................................................................................209
5.4. Circuite RC formatoare de impulsuri ...........................................212
5.4.1. Circuite de diferentiere (derivare) ........................................212
5.4.2. Circuite de integrare .............................................................213
5.5. Circuitul basculant astabil (multivibrator) cu amplificator
operational................................................................................................214
5.6. Circuitul basculant monostabil cu amplificator operational ........217
5.7. Generatoare de tensiune liniar variabila (GTLV) ........................219
5.8. Generatoare blocking ...................................................................223
6. ELECTRONICA DIGITALA..............................................................226
6.1. Sisteme de numeratie în electronica digitala. Elemente de logica
booleana (binara) si circuite logice ..........................................................226
6.1.1. Sisteme de numeratie ...........................................................226
6.1.2. Operatii si circuite logice elementare...................................229
6.1.3. Alte circuite logice mai des folosite.....................................231
6.1.4. Circuite logice cu mai mult de doua intrari..........................234
6.1.5. Utilizarea portii inversoare pentru transformarea
circuitelor logice..................................................................................235
6.2. Utilizarea circuitelor logice binare pentru obtinerea
functiilor logice .....................................................................................236
6.3. Coduri. Codificare si decodificare ...............................................244
6.3.1. Coduri...................................................................................244
6.3.2. Codificatoare ........................................................................247
6.3.3. Dispozitive de afisare cu sapte segmente.............................247
6.3.4. Decodificatoare ....................................................................248
6.3.5. Afisoare cu cristale lichide...................................................251
6.4. Circuite basculante utilizate ca circuite logice.............................252
6.4.1. Circuite basculante bistabile (triggeri) .................................252
6.4.2. Utilizarea circuitelor basculante logice ca circuite de memorie
260
6.4.3. Comanda circuitelor basculante bistabile.............................261
6.5. Numaratoare .................................................................................263
6.5.1. Numaratoare asincrone.........................................................263
6.5.2. Numaratoare sincrone ..........................................................265
6
6.5.3. Numaratoare inverse ............................................................266
6.5.4. Numaratoare cu autooprire...................................................267
6.6. Registre de deplasare....................................................................268
6.7. Dispozitive aritmetice ..................................................................270
6.7.1. Adunarea binara ...................................................................270
6.7.2. Semisumatoare .....................................................................271
6.7.3. Sumatoare.............................................................................272
6.7.4. Scaderea binara; semiscazatoare; scazatoare .......................273
6.7.5. Utilizarea sumatoarelor pentru scadere ................................274
6.7.6. Sumatoare cu actiune succesiva ...........................................275
6.7.7. Înmultirea binara ..................................................................276
6.7.8. Înmultitoare binare ...............................................................277
6.7.9. Scrierea, adunarea si scaderea numerelor prezentate în cod
complementar .......................................................................................279
6.8. Dispozitive de memorare .............................................................280
6.8.1. Memorii RAM......................................................................280
6.8.2. Memorii ROM; memorii programabile................................281
6.9. Memorii externe ...........................................................................282
6.10. Calculatoare..............................................................................284
6.10.1. Calculatoare personale .........................................................284
6.10.2. Microprocesoare...................................................................286
6.10.3. Scurta istorie a calculatoarelor electronice...........................293
6.11. Conjugarea instalatiilor numerice si analogice ........................295
7. MASURAREA ELECTRICA A MARIMILOR NEELECTRICE......302
7.1. Convertoare. Amplificatoare........................................................305
7.2. Instalatii de adaptare.....................................................................307
7.3. Aparate de iesire...........................................................................318
7.4. Masurarea amplitudinii ................................................................321
7.5. Elementele circuitelor de masura si perturbatiile.........................323
7.5.1. Adaptarea elementelor circuitelor de masura.......................323
7.5.2. Perturbatiile în circuitele de masura.....................................325
7.6. Scheme rezistive de masura .........................................................331
7.6.1. Scheme de masura cu divizoare de tensiune .......................331
7.6.2. Scheme în punte ...................................................................335
7.6.3. Schema de masura cu elemente sensibile.............................341
7.6.4. Punti cu masurarea deviatiei ................................................343
7.6.5. Masurarea rezistentelor traductoarelor cu amplificatoare
operationale ..........................................................................................345
7.6.6. Masurarea rezistentei traductoarelor prin metoda analogica în
punte cu conversie în frecventa............................................................346
7.6.7. Masurarea numerica a rezistentei cu convertor în trepte......346
7.7. Elemente sensibile reactive ..........................................................347
7
7.7.1. Elemente inductive...............................................................347
7.7.2. Elemente sensibile cu transformator ....................................348
7.7.3. Punti de curent alternativ pentru masurarea inductantei ......349
7.7.4. Traductoare capacitive .........................................................350
7.7.5. Scheme de masura cu traductoare capacitive.......................353
7.8. Traductoare active electrodinamice .............................................355
7.9. Elemente sensibile piezoelectrice.................................................357
8. TRANSMITEREA DATELOR ...........................................................359
8.1. Instalatii pentru obtinerea si memorarea rezultatelor
masuratorilor ............................................................................................359
8.2. Masuratori la distanta si telemetrie ..............................................362
8.2.1. Instalatii pentru masuratori la distanta .................................362
8.2.2. Transmiterea semnalelor în curent constant.........................363
8.2.3. Procedee analogice de masurare la distanta cu transformarea
informatiei de tipul frecventa – structura .............................................364
8.2.4. Multiplexoare de frecventa...................................................366
8.2.5. Multiplexoare în timp...........................................................367
9. PRELUCRAREA ELECTRONICA A REZULTATELOR
MASURATORILOR ...................................................................................373
9.1. Aparate de calcul..........................................................................373
9.1.1. Aparate de legatura...............................................................373
9.1.2. Aparate functionale ..............................................................376
9.2. Analiza spectrala a semnalelor de masura....................................379
9.3. Analiza de corelatie a semnalelor de masura ...............................381
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................384. Semiconductoare, electronica, diode, tranzistoare, caracteristici
Electronica digitala
Numar pagini: 384

A. Millea - Electronica Elementara - Elemente si Circuite

Electronica Elementara - Elemente si Circuite
A. Millea

Editura Tehnica
Bucuresti - 1969


Cartea contine notiuni elementare privind dispozitivele electronice (elementele de circuit si circuitele electronice fundamentale) : tuburi electronice, dispozitive semiconductoare, amplificatoare, oscilatoare, detectoare, circuite de comutatie etc , putând servi
ca baza pentru studierea ulterioara a aplicatiilor electronicii.
Este adresata muncitorilor si elevilor care au o pregatire minima de algebra si cunostinte elementare de fizica. Ea poate fi utila tuturor celor care doresc sa se initieze in electronica tehnica, la un nivel de larga accesibilitate.

1. Notiuni introductive 11
1.1. Curentul electric 11
1.2. Circuite electrice 14
1.3. Condensatoare si bobine 20
1.4. Curentul alternativ 26
2. Circuite electrice simple 36
2.1. Circuite sursa-receptor 36
2.2. Adaptarea receptorului la sursa 39
3. Circuite oscilante 42
3.1. Oscilatii mecanice si oscilatii electrice 42
3.1.1. Producerea oscilatiilor mecanice 42
3.1.2. Proprietati ale oscilatiilor mecanice 43
3.1.3. Producerea oscilatiilor electrice 43
3.2. Proprietati ale oscilatiilor din circuitul inductanta-capacitate 45
3.2.1. Frecventa oscilatiilor libere 45
3.2.2. Oscilatii intretinute (fortate) 46
3.2.3. Rezonanta 47
3.3. Circuite oscilante serie si paralel 49
3.3.1. Circuitul oscilant serie 50
3.3.2. Circuitul oscilant paralel 52
3.3.3. Largimea de banda a circuitelor oscilante 54
3.4. Circuite oscilante cuplate 55
4. Tuburi electronice 57
4.1. Introducere 57
4.2. Emisia electronica 58
4.3. Dioda 59
4.3.1. Functionarea diodei 60
4.3.2. Caracteristicile si parametrii diodei 62
4.3.3. Puterea consumata in dioda 64
4.3.4. Constructia tuburilor electronice 65
4.4. Trioda 66
4.4.1. Functionarea triodei 67
4.4.2. Caracteristicile triodei 68
4.4.3. Parametrii triodei 69
4.5. Tetroda si pentoda 73
4.6. Alte tuburi electronice cu vid 76
4.6.1. Tuburi multigrile 76
4.6.2. Tuburi multiple 77
4.7. Tuburi cu gaz 77
4.7.1. Tuburi cu gaz cu catod cald 78
4.7.2. Tuburi cu gaz cu catod rece 79
4.8. Tuburi catodice 80
5. Dispozitive semiconductoare 82
5.1. Introducere 82
5.2. Proprietatile corpurilor semiconductoare 82
5.2.1. Conductibilitatea electrica a semiconductoarelor pure 83
5.2.2. Conductibilitatea semiconductoarelor cu impuritati 86
5.3. Dioda semiconductoare 88
5.3.1. Jonctiunea pn 88
5.3.2. Constructia diodelor semiconductoare 91
5.3.3. Caracteristicile si parametrii diodelor semiconductoare93
5.4. Tranzistorul 94
5.4.1. Principiul de functionare a tranzistorului 95
5.4.2. Constructia tranzistoarelor 97
5.4.3. Caracteristicile tranzistoarelor 99
5.4.4. Parametrii tranzistoarelor 103
5.5. Alte dispozitive semiconductoare 106
5.5.1. Dioda Zener 106
5.5.2. Dioda tunel 107
5.5.3. Dioda varicap 108
5.5.4. Tiristorul 108
5.5.5. Termistorul 110
5.5.6. Fotodioda si fototranzistorul 111
5.5.7. Fotorezistentele 113
6. Redresoare 114
6.1. Circuite electronice 114
6.2. Transformatoare de retea 114
6.3. scheme de redresare 116
6.3.1. Redresarea unei singure alternante 116
6.3.2. Redresarea ambelor alternante 118
6.3.3. Redresarea cu dublarea tensiunii 120
6.4. Filtre de netezire 121
6.5. stabilizatoare de tensiune 124
6.5.1. stabilizatoare de tensiune continua cu tuburi cu gaz 124
6.5.2. stabilizatoare de tensiune cu diode semiconductoare 126
7. Amplificatoare 128
7.1. Introducere 128
7.2. Trioda ca amplificatoare 131
7.2.1. Functionarea amplificatorului cu trioda 131
7.2.2. schema echivalenta a triodei ca amplificatoare 134
7.3. Tranzistorul ca amplificator 135
7.3.1. Functionarea amplificatorului cu tranzistor in conexiune cu baza comuna 135
7.3.2. Functionarea amplificatorului cu tranzistor in conexiune cu emitor comun 138
7.3.3. Functionarea amplificatorului cu tranzistor in conexiune cu colector comun 140
7.3.4. Comparatie intre cele trei montaje de amplificare cu tranzistor 141
7.4. Amplificatoare de audiofrecventa 142
7.4.1. Amplificatoare de semnal mic, cu tuburi electronice 142
7.4.2. Amplificatoare de putere cu tuburi electronice 153
7.4.3. Amplificatoare de semnal mic, cu tranzistoare 159
7.4.4. Amplificatoare de putere cu tranzistoare 166
7.4.5. Reactia in amplificatoarele de audiofrecventa 169
7.5. Amplificatoare de inalta frecventa 181
7.5.1. Amplificatoare de radiofrecventa cu tuburi electronice 182
7.5.2. Amplificatoare de radiofrecventa cu tranzistoare . . 184
7.6. Amplificatoare de curent continuu 185
8. Oscilatoare 188
8.1. Introducere 188
8.2 Oscilatoare cu inductanta si capacitate (L.C.) 189
8.1.1. Negativarea automata prin curenti de grila 192
8.1.2. Amorsarea si amplitudinea oscilatiilor 194
8.1.3. Notiunea de rezistenta negativa 196
8.1.4. scheme de oscilatoare LC 199
8.3. Oscilatoare cu rezistenta si capacitate (RC) 201
8.3.1. Oscilatoare RC cu un etaj de amplificare 203
8.3.2. Oscilatoare RC cu doua etaje de amplificare 204
9. Modulatoare, demodulatoare, schimbatoare de frecventa 207
9.1. Introducere 208
9.2. Modulatoare 208
9.2.1. Tipuri de modulatie 208
9.2.2. Circuite de modulatie 211
9.3. Circuite de detectie 215
9.4. Circuite de schimbare a frecventei 217
10. Circuite de comutatie 221
10.1. Introducere 221
10.2. Comutare electromecanica si comutare electronica 222
10.3. Circuite logice 225
10.3.1. Circuit de negatie (circuit NU) 225
10.3.2. Circuit de conjunctie (circuit sI) 226
10.3.3. Circuit de disjunctie (circuit sAU) 288
10.3.4. Circuit NICI 229
10.4. Circuite basculante 230
10.4.1. Circuit basculant bistabil 231
10.4.2. Circuit basculant monostabil 233
10.4.3. Circuit basculant astabil (multivibrator) 234
Bibliografie 236

. Electronica
Electronica Elementara
Numar pagini: 242

Curs de marketing

Cuprins

pag.
Prefaţă 6
Tema 1. Obiectul de studiu şi metodele teoriei economice
1.1. Esenţa economiei ...................................................................
1.2. Evoluţia obiectului de studiu al teoriei economice ................
1.3. Metodele de cercetare, categoriile şi legile economice ..........
1.4. Funcţiile teoriei economice. Politici economice ....................
Tema 2. Activitatea economică şi elementele ei de bază
2.1. Nevoile umane şi clasificarea lor ...........................................
2.2. Resursele economice şi bunurile economice ..........................
2.3. Fazele activităţii economice ...................................................
Tema 3. Evoluţia formelor de organizare ale activităţii economice
3.1. Conţinutul proprietăţii. Tipurile şi formele de proprietate .....
3.2. Economia naturală şi caracteristicile ei ..................................
3.3. Apariţia şi caracteristicile economiei de schimb ....................
3.4. Banii şi funcţiile lor ................................................................
3.5. Sistemele economice şi caracteristica lor ...............................
Tema 4. Întreprinderea ca celulă de bază a economiei
4.1. Definirea întreprinderii şi caracteristicile ei ...........................
4.2. Clasificarea întreprinderilor ...................................................
4.3. Indicatorii de bază ai activităţii întreprinderii ........................
Tema 5. Factorii şi costurile de producţie
5.1. Factorii de producţie tradiţionali: munca, natura, capitalul ....
5.2. Neofactorii de producţie şi particularităţile lor .......................
5.3. Combinarea şi substituirea factorilor de producţie .................
5.4. Productivitatea factorilor de producţie şi legea randamentelor
neproporţionale ........................................................................
5.5. Costul de producţie şi căile de reducere a lui ...........................
Tema 6. Esenţa, structura şi infrastructura pieţei. Concurenţa
6.1. Piaţa şi caracteristicile ei ........................................................
6.2. Cererea şi factorii ce determină mărimea ei. Legea şi
elasticitatea cererii .................................................................
6.3. Oferta şi factorii ce determină mărimea ei. Legea şi
elasticitatea ofertei .................................................................
6.4. Interacţiunea dintre cerere şi ofertă şi echilibrul de piaţă ......
6.5. Mecanismul formării şi modificării preţului.
Tipurile de preţuri ..................................................................
6.6. Concurenţa şi tipurile pieţelor concurenţiale .........................
Tema 7. Piaţa factorilor de producţie şi formarea veniturilor
factoriale
7.1. Piaţa muncii şi salariul ...........................................................
7.2. Piaţa capitalului real şi dobânda .............................................
7.3. Piaţa funciară şi renta .............................................................
7.4. Profitul ca recompensă a activităţii antreprenoriale ...............
Tema 8. Piaţa resurselor financiare
8.1. Piaţa financiară şi structura ei ................................................
8.2. Piaţa de capital: concepte, trăsături, structură. Cererea şi
oferta de capital ......................................................................
8.3. Piaţa monetară, cererea şi oferta de monedă ............................
8.4. Sistemul de credit: esenţa, formele, funcţiile ...........................
8.5. Sistemul bancar şi funcţiile lui. Politica monetară a Băncii
Centrale (cazul Republicii Moldova) .......................................
8.6. Piaţa valutară .............................................................................
Tema 9. Produsul naţional ca rezultat al activităţii economice şi
utilizarea lui
9.1. Avuţia naţională şi produsul naţional ....................................
9.2. Consumul: esenţa, formele, funcţiile, factorii, tendinţele ......
9.3. Economiile: esenţa, rata medie şi marginală, motivele .........
9.4. Investiţiile: esenţa, factorii, rolul economic. Multiplicatorul
şi acceleratorul investiţional ..................................................
Tema 10. Fluctuaţiile ca legitate a creşterii economice
10.1. Factorii, formele şi tipurile creşterii economice ................
10.2. Natura fluctuantă a creşterii economice.
Ciclurile economice ...........................................................
10.3. Necesitatea, cauzele şi metodele intervenţiei statului
în economie ........................................................................
Tema 11. Finanţele publice
11.1. Finanţele publice: esenţa, trăsături şi funcţii ......................
11.2. Bugetul de stat şi structura lui. Deficitul bugetar şi
datoria publică ....................................................................
11.3. Politica fiscală şi specificul ei în Republica Moldova .......
Tema 12. Dezechilibrele economice şi orientările sociale ale
dezvoltării economice
12.1. Teoria echilibrului economic general şi formele lui
de manifestare ....................................................................
12.2. Şomajul şi formele lui de manifestare ................................
12.3. Inflaţia: esenţa, cauzele, formele, consecinţele.
Măsuri antiinflaţioniste ......................................................
12.4. Interacţiunea dezvoltării economice şi sociale.
Nivelul şi calitatea vieţii ....................................................
Tema 13. Economia în tranziţie şi reforma economică în
Republica Moldova
13.1. Necesitatea şi modelele de tranziţie la economia
de piaţă ...............................................................................
13.2. Direcţiile reformei economice în Republica Moldova ......
13.3. Reforma agrară şi modificarea relaţiilor agrare .................
Tema 14. Economia mondială şi integrarea Republicii Moldova
în circuitul economic mondial
14.1. Conţinutul şi stuctura economiei mondiale
contemporane ....................................................................
14.2. Comerţul internaţional. Balanţa comercială şi balanţa
de plăţi externe ..................................................................
14.3. Migrarea internaţională a forţei de muncă .........................
14.4. Cooperarea şi integrarea economică internaţională ...........
14.5. Sistemul monetar internaţional şi elementele lui de bază ..
14.6. Căile de integrare a Republicii Moldova în Uniunea
Europeană şi în circuitul economic mondial .....................
. Marketing, finante, probleme
Bazele Contabilitatii
Numar pagini: 134

ELECTRONICA

Cuprins
Introducere
1 DISPOZITIVE ELECTRONICE
1.1 Joncţiunea p-n
1.1.1 Joncţiunea p-n la echilibru termic
1.1.2 Caracteristica statică a joncţiunii p-n. Ecuaţia diodei ideale
1.1.3 Străpungerea joncţiunii p-n
1.1.4 Circuitul echivalent al joncţiunii p-n
1.2.Diode semiconductoare
1.2.1 Diode redresoare. Caracteristica statică. Funcţionare
1.2.2 Diode varicap.
1.2.3 Diode stabilizatoare (ZENER) Caracteristica statică. Funcţionare. Stabilizator parametric.
1.3 Tranzistorul bipolar
1.3.1. Introducere. Simboluri. Tipuri de caracteristici.
1.3.2 Principiul de funcţionare (efectul de tranzistor)
1.3.3 Componentele curenţilor prin tranzistor
1.3.4 Descrierea funcţionării în regiunea activă normală (conexiunile BC, EC)
1.3.5 Modelul de semnal mare (EBERS - MOLL) al tranzistorului bipolar
1.3.6.Caracteristicile statice ale tranzistorului bipolar
1.3.6.1. Caracteristicile statice în conexiunea bază comună (BC)
1.3.6.2. Caracteristicile statice în conexiune emitor comun (EC)
1.3.7 Polarizarea tranzistorului într-un punct dat de funcţionare, în regiunea activă
1.3.8.Limitări în funcţionare datorată variaţiei temperaturii şi disipaţiei de putere
1.3.8.1 Variaţia caracteristicilor electrice cu temperatura
1.3.8.2 Stabilizarea PSF în raport cu variaţiile de temperatură
1.3.9.Tranzistorul bipolar în regim dinamic
1.3.9.1 Modelul de semnal mic. Circuit echivalent natural
1.3.9.2. Circuit echivalent cu parametri hibrizi
1.3.9.3 Exemplu de utilizare a circuitului echivalent. Etaj de amplificare cu emitorul comun
1.3.10 Caracteristica dinamică şi limitarea amplitudinii semnalului
1.4 Tranzistorul cu efect de câmp cu joncţiune (TEC-J)
1.4.1 Introducere. Simboluri.Notaţii.Funcţionare
1.4.2 Caracteristici statice de ieşire şi de transfer (canale n şi p). Regim liniar. Regim de saturaţie
1.4.3 Polarizarea TEC-J.Scheme de polarizare. Dreapta de sarcină. Punct static de funcţionare
1.4.4 Modelul de semnal mic pentru TEC-J. Frecvenţe joase şi înalte.
1.5 Tranzistorul cu efect de câmp tip "MOS" (TEC-MOS)
1.5.1.Introducere. Simboluri.Notaţii.Funcţionare. Tipuri de caracteristici.
1.5.2.Caracteristici statice de ieşire şi de transfer (canale n şi p). Regim liniar. Regim de saturaţie
1.5.3.Polarizarea TEC-MOS (canal iniţial şi indus). Scheme de polarizare pentru canal indus şi
canal iniţial. Dreapta de sarcină. Punct static de funcţionare.
1.5.4.Model de semnal mic pentru TEC-MOS. Frecvenţe joase şi înalte.
1.6 Dispozitive electronice uni- şi multijoncţiune
1.6.1.Dioda pnpn. Caracteristica curent-tensiune
1.6.2 Tiristorul convenţional. Caracteristica curent-tensiune. Amorsarea tiristorului. Blocarea
tiristorului. Aplicaţii
1.6.2.Diacul, triacul. Caracteristici curent-tensiune. Amorsare. Blocare. Aplicaţii
1.7 Dispozitive optoelectronice
1.7.1 Fotorezistenţa.
1.7.2 Fotoelementul. Fototranzistorul.Fotodioda. Fototiristorul
1.7.2.Dioda electroluminescentă(LED).Optocuplorul.. Dispozitive, electronice, jonctiune, echilibru, termic, p-n, ecuatie, dioda, ideala, semiconductoare, redresoare, varicap, tranzistor, bipolar, parametri, circuit
Arhitectura calculatoarelor
Numar pagini: 41

Circuite integrate numerice - Capitolul III

Familii de circuite integrate numerice realizate in tehnologie bipolara
3.1 Familia TTL standard (normala)
3.1.1. Poarta TTL standard: structura, functionare
3.1.2 Caracteristicile si parametrii portii standard TTL
3.1.3 Alte structuri de porti TTL
3.2 Familiile TTL Schottky
3.2.1 Seriile 54/74 S (Schottky) si 54/74LS (low Power Schottky)
3.2.2 Seriile Advanced Schottky si FAST
3.3 Familiile ECL (Emitter Coupled Logic)
3.3.1 Principii generale (comutatorul de curent)
3.3.2 Seriile ECL 10K
3.3.3 Seria ECL 100K
. Familii, circuite, integrate, numerice, tehnologie, bipolara, ttl, standard, normala, poarta, structura, functionare, caracteristici, parametri, schottky, advanced, fast, ecl, emitter, coupled, logic, principii, generale, comutator, curent, 10k, 100k
Electronica digitala
Numar pagini: 39

Convertizoare electroenergetice speciale

Introducere.................................................................................................... 2

1. Convertizoare electrice speciale
1.1. Transformatoare de mică putere ........................................................ 5
1.2. Transformatoare monofazate de sudare ............................................10
1.3. Ecuaţiile de bază la funcţionarea în regim staţionar al transformatorului de sudare................................................................10
1.4. Condiţii de aprindere şi caracteristicile arcului electric ................... 13
1.4.1. Procese în arcul electric ..............................................................13
1.4.2. Caracteristicile arcului electric .................................................. 16
1.5. Influenţa construcţiei sistemului magnetic şi dispunerii înfăşurărilor asupra câmpului magnetic ................................................................18
1.6. Dimensionarea sistemului magnetic şi a înfăşurărilor transformatorului de sudare manuală ............................................... 22
1.7. Procese electrodinamice în transformatorul de sudare .................... 28
1.7.1. Ecuaţiile operaţionale ale transformatorului de sudare .............. 29
1.8. Studiul câmpului magnetic al transformatorului de sudare cu
aplicaţia metodei elementului finit .................................................. 31
1.8.1. Câmpul magnetic pentru diverse scheme constructive şi
regimuri de funcţionare ............................................................. 33
1.8.2. Calculul tabloului câmpului magnetic pentru diverse scheme constructive ale sistemului magnetic......................................... 34
1.8.3. Determinarea inductivităţilor totale mutuale şi de dispersie cu aplicarea metodei elementului finit ........................................... 36
1.9. Elemente de proiectare a transformatorului de sudare .....................38
2. Convertizoare electromecanice trifazate cu flux magnetic axial
2.1. Maşini electrice trifazate cu flux axial.............................................. 43
2.2. Studiu şi analiza schemelor constructive de maşini electrice cu
flux magnetic axial............................................................................. 44
2.3. Corelarea dintre dimensiunile de bază ale maşinilor electrice
clasice şi ale maşinilor electrice cu flux axial................................... 48
. Masini sincrone, masini asincrone, motorul cu dublu rotor
Convertizoare electroenergetice speciale
Numar pagini: 49

PIATA VALUTARA

Referat
ROLUL PIETEI VALUTARE
Operatiunile de pe piata valutara
Aspecte ale relatiilor financiar – valutare
Operatiuni pe piata valutara
1. Motivatia operatiunilor pe piata valutara
2. Participantii la piata valutara
Operatiuni valutare asiguratorii
Operatiunile la vedere in scop speculativ
PRINCIPALELE OPERATIUNI CE SE DESFASOARA PE PIATA VALUTARA
Alte genuri de operatiuni valutare
Operatiuni desfasurate de bancile romanesti pe pietele valutare
MECANISMUL CURSULUI VALUTAR
1. Cursul valutar – raportul dintre monedele nationale si internationale
. Piata, valutara, rol, operatiuni, aspecte, relatii, financiar, valutare, motivatie, participanti, asiguratorii, speculativ, scop, mecanism, curs, valutar, monede, nationale, internationale, raport
M A C R O E C O N O M I E
Numar pagini: 12

PIATA VALUTARA

Piata valutara reprezinta sistemul de relatii financiar-valutare prin intermediul caruia se desfasoara vanzarea si cumpararea de valuta efectiva sau in cont precum si vanzarea-cumpararea de devize (trate si bilete la ordin) exprimate in moneda straina.
Aceasta activitate de vanzare-cumparare de valute/devize reprezinta un gen specific de comert, iar in cazul acestui gen, moneda este tratata ca o marfa.
Aceasta piata valutara trebuie reprezentata si de institutiile:
bancile autorizate sa participe la acest comert specific (autorizarea se face de catre Banca Centrala)
casele de schimb autorizate
alte institutii financiar-valutare abilitate in acest sens.
Ceea ce rezulta in urma acestui comert este un pret (cursul valutar) ce depinde de conditiile de cerere si oferta existente pe piata, acest pret putand fi limitat din punct de vedere legal.
Piata valutara este supusa unor reglementari nationale (piata valutara din Romania este diferita de piata valutara din Franta, de exemplu), dar pe langa aceste piete valutare nationale care au o legislatie specifica apar si situatii in care pietele valutare au caracter international, deservind interesele unor zone ( zone economice de mare interes: Frankfurt, Tokyo, Londra, New York).
Aceste piete cu caracter international reprezinta exceptari de la legislatia nationala (se dereglementeaza), fapt ce le face atractive.. Piata valutara, speculatia valutara, arbitrajul valutar, interventia statului, operatiuni spot, operatiuni la termen, cursul valutar, operatiunile de tip swap, operatiuni valutare asiguratorii, operatiunile la vedere in scop speculativ
Macroeconomie
Numar pagini: 11

PIATA VALUTARA

Piata valutara reprezinta sistemul de relatii financiar-valutare prin intermediul caruia se desfasoara vanzarea si cumpararea de valuta efectiva sau in cont precum si vanzarea-cumpararea de devize (trate si bilete la ordin) exprimate in moneda straina.
Aceasta activitate de vanzare-cumparare de valute/devize reprezinta un gen specific de comert, iar in cazul acestui gen, moneda este tratata ca o marfa.
Aceasta piata valutara trebuie reprezentata si de institutiile:
bancile autorizate sa participe la acest comert specific (autorizarea se face de catre Banca Centrala)
casele de schimb autorizate
alte institutii financiar-valutare abilitate in acest sens.
Ceea ce rezulta in urma acestui comert este un pret (cursul valutar) ce depinde de conditiile de cerere si oferta existente pe piata, acest pret putand fi limitat din punct de vedere legal.
Piata valutara este supusa unor reglementari nationale (piata valutara din Romania este diferita de piata valutara din Franta, de exemplu), dar pe langa aceste piete valutare nationale care au o legislatie specifica apar si situatii in care pietele valutare au caracter international, deservind interesele unor zone ( zone economice de mare interes: Frankfurt, Tokyo, Londra, New York).
Aceste piete cu caracter international reprezinta exceptari de la legislatia nationala (se dereglementeaza), fapt ce le face atractive.. Piata valutara, speculatia valutara, arbitrajul valutar, interventia statului, operatiuni spot, operatiuni la termen, cursul valutar, operatiunile de tip swap, operatiuni valutare asiguratorii, operatiunile la vedere in scop speculativ
Macroeconomie
Numar pagini: 11

Religia dacilor

"Asupra religiei daco-getilor, informatiile cele mai ample le-a lãsat Herodot.
“Iatã în ce fel se socot ei nemuritori: credinta lor este cã ei nu mor, ci cã cel care piere se duce la Zamolxis – divinitatea lor – pe care unii îl cred acelaæi cu Gebeleisis . Tot în al cincilea an aruncã sortii, si întotdeauna pe acel dintre ei pe care cade sortul îl trimit ca solie la Zamolxis, încredintandu-i de fiecare datã toate nevoile lor."
. Religie, daci, zamolxis, herodot, pythagoras, samos, mnesarhos, v, pârvan, politeistã, bendis, gebeleizis
Istorie
Numar pagini: 5

Inflaţia

Inflaţia este un dezechilibru major prezent în economia oricărei ţări, reprezentat de o creştere generalizată a preţurilor şi de scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei naţionale.
Inflaţia este un indicator final, care arată la sfârsit de an fiscal dacă politicile guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alături de politicile Băncii Centrale, se coordonează şi conduc la o stabilitate a preţurilor de consum.. Inflatia, infla?ie prin moned?, infla?ie prin cerere, infla?ie prin costuri, infla?ia importat?, infla?ia prin structuri, formele infla?iei, infla?ia târâtoare (sau lini?tit?), infla?ia moderat?, criza infla?ionist?, infla?ia rapid?, infla?ia galopant?, hiperinfla?ia, m?surarea infla?iei
Macroeconomie
Numar pagini: 5

Inflaţia

Inflaţia este un dezechilibru major prezent în economia oricărei ţări, reprezentat de o creştere generalizată a preţurilor şi de scăderea simultană a puterii de cumpărare a monedei naţionale.
Inflaţia este un indicator final, care arată la sfârsit de an fiscal dacă politicile guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alături de politicile Băncii Centrale, se coordonează şi conduc la o stabilitate a preţurilor de consum.. Inflatia, infla?ie prin moned?, infla?ie prin cerere, infla?ie prin costuri, infla?ia importat?, infla?ia prin structuri, formele infla?iei, infla?ia târâtoare (sau lini?tit?), infla?ia moderat?, criza infla?ionist?, infla?ia rapid?, infla?ia galopant?, hiperinfla?ia, m?surarea infla?iei
Macroeconomie
Numar pagini: 5

Tragicul

"La o primă vedere tragicul pare a fi o categorie estetică necontroversată. Orice cercetare însă mai amănunţită asupra spiritualităţii greco-latine şi iudeo-creştine va evidenţia faptul că, formula binecunoscută „tragic este, în primul rând «ceea ce este relativ la tragedie»" spune mult dar nu totul despre esenţa acestei categorii estetice. Astfel, observaţia de început este aceea că tragicul se găseşte în formă concentrată şi specializată în tragedie. Aceasta înseamnă că tragicul şi tragedia sunt puternic legate genetic: tragicul se naşte cu adevărat în tragedie, dar el nu se reduce la ea. De aici rezultă câteva sugestii teoretice deloc de neglijat. Astfel, fenomenul tragic este mult mai larg decât ceea ce este conţinut şi reprezentat în tragedia însăşi. Aceasta pe de o parte. Pe de altă parte, tragicul se găseşte şi în alte genuri literare şi în alte arte decât cele dramatice propriu-zise: pictura şi sculptura, într-o oarecare măsură, sigur însă în dramaturgia muzicală, în operă şi balet, în oratoriu şi cantată, în întreg simfonismul european sau în forma sonatei, construită antitetic şi, desigur, în muzica de cameră. Oricum, teoretizările cu privire la tragedie au fost însoţite de regulă, de evoluţia însăşi a dramaturgiei, şi, în acest sens, nu este dificil să se surprindă legăturile fireşti dintre tragediile lui Eschil, Sofocle şi Euripide şi teoria aristotelică a catharsis-ului dintre Corneille şi Racine şi consideraţiile lui Boilleau asupra „unităţii celor trei reguli", dintre Shakespeare şi revalorizarea teoretică a lui Voltaire asupra ,,noii etape" elisabetane în dezvoltarea tragediei, dintre Ionesco, Brecht sau Becket, şi, de exemplu, evaluările lui Camus asupra ,,viitorului tragediei" ................
. Tragicul, eschil, sofocle, euripide, corneille, racine, boilleau, shakespeare, voltaire, ionesco, brecht, beckett, camus, christophe, cusset, la tragédie grecque, spectacolul nenorocirii, necesitate, libertate, homer, bun, valoros, valori, absolute, viata, demnitatea, egalitatea, dreptatea, transcendenta, metafizic, reusita, omul, karl jaspers, d, d, rosca, kierkegaard, pesimismul, optimismul, atitudinea, spectaculara, eroica, johannes volkelt, paradisiacul, biblicul, nostalgicul, reveria, oniricul, misteriosul, fantasticul, cosmarul, dantescul, demonicul, titanicul, bahicul, prometeicul, eroicul, captivantul, inaltatorul, stimulantul, atragatorul, imbatatorul, violentul, deturnantul, minunatul, zguduitorul, pateticul, eroticul, seriosul, solemnul, pitorescul, exoticul, descriptivul, cosmopolitismul, folcloricul, naivul, arhaicul, avangardismul, clasicul, romanticul, primitivul, manieristul, simbolicul, souriau, nicolai hartmann
Estetică
Numar pagini: 3

Ochiul si vederea

Structura şi funcţiile aparatului vizual

Aparatul vizual, cel mai important organ de simţ, informează sistemul nervos central asupra tuturor modificărilor care au loc în mediul înconjurător.
Funcţionează pe principiul sistemul cibernetic, adică are în exterior glo¬bul ocular numit şi "aparat de luat vederi", apoi căi de transmisie a mesajului şi centri corticali de interpretare a imaginii.
Globul ocular este în general de formă sferică şi are o structură formată din trei membrane:......
+
poza si schema
. Ochiul, vederea, vizual, structura, functiile, aparatul, globul, ocular, membrana, externa, sclerotica, corneea, uveea, corpul, ciliar, muschii, ciliari, procesele, ciliare, irisul, pupila, uvcea, posterioara, conul, basto¬nasul, anexele, globului, ocular, orbita, pleoape, aparatul, lacrimal, conjunctiva, bolile, oculare, frecvente, viciile, refractie, ametropiile, dioptrii, hipermetropia, miopia
Biologie
Numar pagini: 3

Aluminiul

Cel mai apropiat analog al borului – aluminiul – ocupă după răspândirea lui în natură locul al patrulea (după O, H şi Si), reprezentând aproximativ 5,5% din numărul total de atomi ai scoarţei pământului. În istoria lui geochimică, aluminiul este strâns legat de oxigen şi siliciu. Cea mai mare cantitate de aluminiu este concentrată în silicaţii de aluminiu (X § 4). Un produs foarte răspândit de alterare a rocilor formate din acest mineral este argila, a cărei compoziţie fundamentală (corespunzătoare mineralului caolin), corespunde formulei Al2O3•2SiO2•2H2O. Dintre celelalte minerale de aluminiu, cele mai importante sunt bauxitul (Al2O3•xH2O) şi criolitul (AlF3•3NaF).. Aluminiul, borului, criolitul, caolin, silicatii, duraluminiul, aer, apa, oxigenul, aluminotermia, termitul, oxidul, reactia, acizi, halogenurilor, sulfatul, fosfatul
Chimie
Numar pagini: 3

Mutantismul

MUTUALISMUL:

DEFINITIE: Mutualismul este relatia obligatorie si pozitiva intre 2 organisme, din care amindoua profita (au avantaj reciproc).

S-a observat ca algele unicelulare (chlorella), aliment ideal pentru cosmonauti, dau ajutor animalelor. Astfel Tridacna, uriasul scoicilor(200kg), poarta in spatiile intracelulare ale mantalei zooxanthele care ofera scoicii glucoza, aminoacizi si oxigenul rezultat din fotosinteza. La randul ei tridacna ii da CO2 + sarurile de azot si fosfatii pe care ii extrage din apa oceanului........
+
poze
. Algele, definitie, mutualismul
Biologie
Numar pagini: 4

Capitolul 5 Crearea de executabile direct din MATLAB. Exemple

5.1. Aplicaţii sistemice executabile
1.Calculul rãspunsului la intrare treaptã a unui SLIT continual de ordinul 2
2.Calculul rãspunsului general al SLIT continuale
3.Trasarea caracteristicilor de frecvenţã
4.Apelarea unor funcţii ale utilizatorului
5.2. Programe de timp real folosind placa de sunet
5.2.1 Achiziţia de date folosind placa de sunet
5.2.2 Ieşirea de date folosind placa de sunet
. Creare, executabile, matlab, aplicatii, sistemice, calcul, raspuns, intrare, treapta, slit, continual, trasare, caracteristici, frecventa, apelare, functii, utilizator, programe, timp, real, placa, sunet, achizitia, date, iesire
Software industrial
Numar pagini: 10

OSCILOSCOPUL NUMERIC

Prezentare generala
Schema bloc a OSC-N este alcatuita din 2 canale
• Prelucrari de semnal la osciloscopul numeric
Avantajele ale osciloscopului numeric
. Osn, osciloscop, numeric | OSCILOSCOPUL NUMERIC (OSC-N) Prezentare generala Acest aparat a aparut din necesitatea de a include un osciloscop ?ntr-un sistem automat de masurare controlat de un calculator. OSC-N ?mbina principiul de functionare al oscilocopului analogic cu a) posibilitatea memorarii numerice a imaginii si b) prelucrarea numerica (cu ajutorul unui microcalculator ?ncorporat) a informatiei achizitionate. Schema bloc a OSC-N este alcatuita din 2 canale Fiecare canal (...
Tehnica de calcul
Numar pagini: 2

Analiza comparativa a calitatii aspiratoarelor de praf

CUPRINS

CAPITOLUL 1
Clasificarea marfurilor electrocasnice

CAPITOLUL 2
Avantajele achizitionarii unui aspirator

CAPITOLUL 3
Principiul de functionare ; partile componente ale aspiratorului
CAPITOLUL 4
Prezentarea produselor firmelor concurente

CAPITOLUL 5
5.1. Caracteristici de calitate
5.2. Clasificarea caracteristicilor de calitate

CAPITOLUL 6
Metode de evaluare si ierarhizare a produselor firmelor concurente
6.1. Tabelul caracteristicilor de calitate
6.2. Metoda expertizei pentru calculul ponderii caracteristicilor
6.3. Metoda matricei patratice
6.4. Aplicarea indicatorului complex al calitatii
6.5. Ierarhizarea produselor in functie de rezultatele obtinute in urma calcularii indicatorului complex al calitatii
6.6. Grafice
. Analiza, comparativa
Economie
Numar pagini: 10

Virusul EBOLA

Care sunt caracteristicile virusului Ebola?
Ce este virusul Ebola?
Virusul Ebola – cât de comun este el?
Ce ştim despre izbucnirea recentă a virusului Ebola?
Care sunt simptomele de febră hemoragică?
Cum se poate răspândi virusul Ebola de la persoană la persoană?
Cum a fost controlate izbucnirile?
Cum izolează personalul spitalului o persoană bolnavă?
. Virusul, ebola, caracteristicile, sursa, izbucnirea, simptomele, febra, hemoragica
Biologie
Numar pagini: 2

1.Introducere

1.POZITIA GEOGRAFICA SI CONDITIILE
NATURALE ALE ROMANIEI
2. OBIECTIVUL SI PERIODIZAREA
ISTORIEI VECHI A ROMANIEI
3. IZVOARELE ISTORIEI VECHI A ROMANIEI
3.1. Izvoarele nescrise
3.2. Izvoarele scrise. Pozitie, geografica, conditii, naturale, romania, obiectivul, periodizarea, istorie, veche, izvoare, nescrise, scrise, statul, geto-dac, paleoliticul, neo-eneoliticul, preistoria, hallstatt, organizare social-politica, latene, etnogeneza, romanilor, stapanirea, dacia, moesia, inferior, cronologia, absoluta, relativa, fixe, mobile, geologia, etnografia, istoriografice, geografico-etnografice, beletristice, stiintifico-tehnice, epigrafice, theodor mommsen, corpus inscriptionum graecorum, inscriptiones graecae, cil, corpus inscriptionum latinarum, idr, inscriptiile daciei romane, scythia minor, papirologice, papirus, hunt, callatis
Istoria Veche a Romaniei
Numar pagini: 7

Mihai Eminescu - poet national si universal

"Creator pentru care poezia nu este un exercitiu exterior, ci un mod profund de existenta, Eminescu nu putea sa nu-si puna problemele esentiale ale artei scrisului, sa nu se intrebe in legatura cu menirea sa de poet si cu sensul artei sale. Aceste chestiuni nu au luat insa la el forma unor docte teoretizari, ci, cu exceptia unor articole, au imbracat vesmantul insusi al poeziei, in creatii avind, in totalitate su partial, caracter de arta poetica.
Trei idei fundamentale domina conceptia despre poezie a lui Emindescu: 1) necesitatea absoluta ca poetul sa aiba ideal inalt, ceea ce exclude compromisul, scrisul in vederea obtinerii unor avantaje materiale; 2) necesitatea unei perfecte concordante intre continutul ideatic si forma expresiei poetice si 3) in raport cu natura, arta nu trebuie sa fie o simpla copie, ci o transfigurare a lumii reale intr-o lume fictiva, rod al geniului poetic."
. Mihai, eminescu, glossa epigonii, iambul, dragostea, natura, teme, romantice, spatiul, cosmic, dragostei, floarea albastra, si daca, , elelgiacul, memento mori, egipetul, muresanu, imparat si proletar, raul, rautatii, statutul, national, meditatia, istorica, viziunea, satirica, junii corupti, epigonii, ai nostri tineri, scrisoarea i, scrisoarea ii, scrisoarea iii, criticilor mei, glossa, scrisoarea iii, folclorul, izvor, inspiratie, conditia, omului de, geniu, cosmogonia, timpul, perfectiunea, artistica, scrisoarea i, cugetatorul, timpul, muritor, luceafarul, iubirea
Limba si literatura romana
Numar pagini: 6

Regnul Fungi

1. Introducere
2. Caracteristici generale
3. Alcătuire
4. Hrănire
5. Reproducere
6. Importanţă; Ştiaţi că....
Bibliografie
. Regnul, fungi, ciupercile, arhimicete, zigomicete, ascomicete, bazidomicete, organisme, eucariote, unicelulare, pluricelulare, microscopice, macroscopice, miceliu, a l c a t u i r e, h r a n i r e, r e p r o d u c e r e, i m p o r t a n t a
Biologie
Numar pagini: 6

6. Filosofia paşoptiştilor

"
Deşi idealurile luministe au continuat să călăuzească ideile intelectualităţii române în tot sec. XIX, începând cu deceniul al treilea cultura română intră într-o nouă fază a dezvoltării sale, marcată de evenimente şi procese calitative care vor conduce la pre¬gătirea şi declanşarea revoluţiei de la 1848. Crescută la şcolile înfiinţate de Gh. Lazăr şi Gh. Asachi, în atmosferă de redeşteptare naţională, am¬plificată de revoluţia de la 1821, noua generaţie se lansează cu înfrigurare în construcţia cultural-ideologică. Grăbită sub imperativele şi contradic¬ţiile societăţii româneşti să dezvolte spiritul modern şi să făurească o cul¬tură nouă, această generaţie a procedat cu înţelepciune şi măsură la durarea faptelor culturale şi, prin ele, la instaurarea unor direcţii novatoare în cultura şi gândirea filosofică românească.
Sub influenţa ideilor iluministe şi prin participarea, în timp, a chiar unora dintre iluminişti, generaţia care a pregătit ideologic revoluţia de la 1848 realizează o conştiinţă superioară despre organizarea şi mijloacele dezvoltării culturii. Elevii lui Gh. Lazăr şi Gh. Asachi, unii dintre ei cu studii la universităţile din Germania sau Franţa, au înţeles că dezvoltarea şi răspândirea valorilor spirituale pot căpăta o însemnătate naţională numai în condiţiile existenţei unei prese româneşti, care să pătrundă în mediile sociale cele mai diverse............."


BIBLIOGRAFIE

1. *** Antologie de filosofie românească, Vol. I, Buc., Ed. Minerva, 1988
2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984


. Filosofia, pasoptisti, 1848, gh, lazar, gh, asachi, intelepciune, masura, curierul romanesc literat, filozof, razboinic, asudatorul, plugar, gazeta de transilvania, dacia literara, i, heliade radulescu, m, kogalniceanu, ghica, p, bals, v, alecsandri, foaie stiintifica si literara, balcescu, august treboniu-laurian, magazin istoric pentru dacia, c, tell, societatea medico-istorica naturale in principatul moldovei, fratia, filosofia sociala, puterea armata si arta militara de la intemeierea principatului valahiei pana acum, despre starea sociala a muncitorilor plugari în principatele romane in deosebite timpuri, trecutul si prezentul, filosofia sociala, reforma sociala la romani, mersul revolutiei in istoria romanilor, manualul hunului roman, manuel republicam de l\'homme et du citoyen, charles renouvier, aime-martin, cantu, mazzini, dumnezeu, libertate, dreptate, egalitate, poezii, traditii, populare, legile, actele, oficiale, cronicile, inscriptii, izvoare
Istoria filosofiei româneşti
Numar pagini: 6

Mihai Eminescu - Scrisoarea I

"Se poate conchide astfel ca Eminescu e un poet de doua ori dificil pentru analistii sai: o data pentru conditia insasi a unei estetici de tranzitie si apoi prin disimularea esentei lirismuluio sau dincolo de roiurile extraordinare de cuvinte, ritmuri si metafore. Din aceasta cauza n-am staruit si nu vom starui aupra figurilor stilistice particulare, ci asupra sensului fundamental al viziunii lirice care reprezinta pentru noi elementul germinativ al valorii. Lamurind acest raport principial, se poate trece negresit la o disectie a versurilor, la o cantarire metodica a efectelor obtinute prin figuratie semantica sau prin asocierea sintactica, dar aceste operatii raman subsidiare de vreme ce esenta poeziei nu se vadeste prin suma acestor procedee, ci prin sinteza lor romantica, relevabila numai intuitiei critice. Nici vorba nu va fi insa aici de receptare arbitrara sau partiala, de subiectivism interpretativ sau de afirmatii speculative, pentru ca totul e controlabil prin text.
Frumusetile concrete si risipite prin fiecare rand al “Scrisorii I” nu fac, in fond, nici una, nici toate laolalta cat intuitia lirica de ansamblu. Valoarea proprie geniului eminescian nu sta in versurile poeziei sale, ci in lirismul ei adanc, nu se explica prin tehnica cu adevarat extraordinara a artei sale expresive sau compozitionale, ci prin viziunea lirica a lumii. Semnele concrete ale acesteia, versurile, tropii, figurile de stil etc. nu ne dau singure cheia problemei si nu de la ele pornim pentru a ajunge la esenta lirismului, ci de la intuitia generala a poemului. Incat analiza se dovedeste in ultima instanta a nu fi decat o simpla exemplificare a sensului initial extras dintr-o lectura libera si integrala. Caci intuitia insemna sinteza iar analiza descompune. Nu cea din urma o explica pe cea dintai, ci invers."

Nu e genul ala de referat obosit, memorat de ahtiatii dupa note de 10, chiar analizeaza poemul lui Eminescu intr-un mod foarte pertinent, intr-un stil "aerisit", fara pedanterii lipsite de continut.
. Mihai, eminescu, scrisoarea i
Limba si literatura romana
Numar pagini: 6

Bacterii, drojdii si mucegaiuri

Pneumonia
Bacterii
Bacillus mesentericus
Ce spun specialistii?
Determinarea gradului de infectare. Pneumonia, bacterii, ectotrofe, endotrofe, bacillus, mesentericus, infectare |   Pneumonia este un termen general care se refera la o infectie a plaminilor, putind fi cauzata de o varietate de microorganisme, inclusiv virusi, bacterii si paraziti. Adesea pneumonia incepe dupa o infectie a partii de sus a aparatului respirator (o infectie a nasului si a gitului). Cind se intimpla aceasta, simptomele pneumoniei incep dupa doua sau trei zile de raceala sau de durere a gitului. Unele tipuri de pneumonie cauzeaza simptome care dau explicatii importante despre microbul car...
Biologie
Numar pagini: 6

Osciloscopul numeric (OSC-N)

A. Prezentare generala
B. Metode de esantionare
C. Prelucrari de semnal la osciloscopul numeric
D. Avantajele ale osciloscopului numeric
. Osciloscop, numeric, osc-n, prezentare, generala, metode, esantionare, prelucrari, semnal, avantaje
Masurari si TraductoareT
Numar pagini: 2

Ion – Liviu Rebreanu

Romanul este social şi realist
viaţa satului
obiceiuri şi tradiţii populare
instituţiile de stat
familia ca instituţie socială
destine umane individuale
Romanul este modern şi obiectiv
formula realistă
obiectivarea romanului românesc
tehnicile compoziţionale
Subiectul romanului
Limbajul artistic
Caracterizarea personajului
. Ion, liviu rebreanu, george calinescu, social, realist, roman, via?a satului, obiceiuri, tradi?ii populare, institu?iile de stat, familia, ca institu?ie social?, destine umane individuale, modern, obiectiv formula realist?, obiectivarea romanului românesc tehnicile compozi?ionale subiectul romanului limbajul artistic caracterizare, personaj
Limba si literatura romana
Numar pagini: 3

Motivul lunii in opera eminesciana

"Lui Eminescu i se cuvin toate lacrimile noastre." (Tudor Arghezi)
Mihai Eminescu, "sfantu preacurat al ghiersului romanesc"(T.Arghezi), este poetul nostru national exprimand si intruchipand in opera sa geniala, intr-o sinteza de mare profunzime, trasaturile poporului roman. El este cel mai mare poet din literatura noastra si ultimul poet romantic din literatura universala. Numele sau sta alaturi de marii romantici: Hugo, Lamartine, Musset, Vigny, Goethe, Schiller, Heine, Byron.
Chiar daca in creatia lui Eminescu se pot intalni multe poezii care au inclinatii spre meditatie, spre moarte, spre prezentul decazut in care traieste poetul, totusi majoritatea poeziilor lui se refera la iubire .
Natura si iubirea sunt temele preferate ale poeziei eminesciene, ele gasindu-se mereu alaturate: unde este iubire, intotdeauna va fi o padure care sa ofere iubitilor intimitate, vor fi stele, va fi luna.
Astul romanticilor este luna. Poezia romantica apare o data cu lunatismul, cu acea atractie spre luna exprimata printr-o levitatie mentala sau fictiv reala. Contemplatia romantica a lunii anuleaza in total ori in parte simtul gravitatiei pe pamant. Anticii au evocat luna..............". Eminescu, motiv, luna, opera, eminescuana, tema, romantism, romantic
Limba si literatura romana
Numar pagini: 6

Relieful si apele Romaniei

Caracteristicile elementelor climatice
Regionarea climatică
APELE
Dunărea
Râurile interioare
1. Grupa de vest
2. Grupa de sud
3. Grupa estică
4. Grupa râurilor dobrogene
Lacurile
Apele subterane
Apele de adâncime
Marea Neagră
. Romania, relief, ape, caracteristici, elemente, climatice, regionarea, climatica, apele, dunarea, rauri, interioare, grupa, vest, sud, est, dobrogene, lacurile, subterane, adancime, marea neagra
Geografie
Numar pagini: 4

22.Constantin Noica (1909-1987)

"Constantin Noica s-a născut în localitatea Vităneşti, judeţul Teleorman. Urmează cursuri la liceele Dimitrie Cantemir şi Spiru Haret din Bucureşti, apoi, între 1928 şi 1931 este student la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. A urmat studii pentru specializare în Franţa 1938-1939. Îşi ia doctoratul în filosofie la Universitatea din Bucureşti, cu teza Schiţă pentru istoria lui cum e cu putinţă ceva nou (publicată în acelaşi an, 1940). În anii războiului este referent pentru filosofie în cadrul Institutului Româno-German de la Berlin. Între anii 1949 şi 1958 are domiciliu forţat la Câmpulung-Muscel, iar între decembrie 1958 şi august 1964 este deţinut politic. Din 1965 este cercetator principal la Centrul de Logică al Academiei Române, de unde se va pensiona în 1975. În 1988 i s-a acordat Premiul Herder, iar în 1990 a fost primit membru post-mortem al Academiei Române.
O preocupare constantă a lui Noica a fost de a pune în discuţie statutul filosofiei. Astfel, în Încercare asupra filosofiei tradiţionale el socoteşte că filosofia se opune ştiinţei. Ştiinţa e teoretică, obiectivă, un univers închis. Filosofia reacţionează împotriva teoreticului pur, se întoarce spre concret, coboară pe pământ, îşi asumă un univers deschis. Certitudinile ştiinţei sunt incertitudinile filosofiei. Mai important este însă reversul. Filosofia obţine din incertitudinile sale trei tipuri de certitudine: 1) întâlnirea cu sinele (nu cu lucrul) conştiinţa existenţei omului. 2) întâlnirea cu îngrădirea omului – conştiinţa existenţei îngiăciite, 3) întâlnirea cu un dincolo de sine – conştiinţa posibilităţii de a depăşi îngrădirea................."

BIBLIOGRAFIE

1. Noica, Constantin, Sentimentul românesc al fiinţei, Buc., Ed. Humanitas, 1996
2. Noica, Constantin, Devenirea întru fiinţă, Buc., Ed. Şt. şi Enciclopedică, 1980
3. Noica, Constantin, Cuvânt împreună despre rostirea românească, Buc., Ed.
Eminescu, 1987
4. Noica, Constantin, Jurnal de idei, Buc., Ed. Humanitas, 1991
1. Noica Constantin, Scrisori despre logica lui Hermes, Buc., Ed. Cartea românească, 1986
2. Noica, Constantin, Modelul cultural european, Buc., Ed. Humanitas, 1993
3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
4. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002


. Constantin, noica, incercare asupra filosofiei traditionale, ingradirea, omului, constiinta, dincolo, de, sine, criza, omului, heraclt, parmenide, ratiunea, libertatea, supunere, adevar, infinitate, hegel, kant, teza, parmenide, heraclit, actul, estetic, frumosul, ambivalent, arta, ambigua, umila, precara, fiinta, fiinta din sanul realului, spatialitate, temporalitate, camp, natura, eterogena, haosul, fiinta autentica, antropomorfizare, modelul cultural european, platon, unu, multiplu, cunoasterea libera, bizantul, niceea, spengler, frobenius, toynbee, ion ianosi, gheorghe vladutescu
Istoria filosofiei româneşti
Numar pagini: 5

Amintiri din copilărie – Ion Creangă

„Întâiul mare scriitor român, ieşit din sânul poporului, scriind despre popor dar ridicându-se la mijloacele marii arte” (G. Călinescu), Ion Creangă, s-a născut în Humuleştiul mitic, despărţit de Târgu Neamţ de apa „Ozanei cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul”. Spaţiul acesta a fost spaţiul „Amintirilor din copilărie”. Opera este în primul rând o creaţie artistică şi proiectează ruralitatea materiei în imaginea literară, coexistând în acelaşi timp în ficţiune şi în realitate.
Cartea are în centrl ei un personaj aparte, un personaj singular în lumea literară: Nică a lui Ştefan a Petrii.
Una din modalităţile de concepere a textului narativ este „popasul contemplativ” (T. Vianu), popas al povestitorului care reînvie universul copilăriei: Ozana, dumbrăvile, prundul, ştioalnele, ţarinile, tata şi mama, fraţii şi surorile, clăcile............ Amintiri, din, copilarie, ion, creanga
Limba si literatura romana
Numar pagini: 3

20. Mircea Vulcănescu (1904-1952)

"
Format la şcoala lui Gusti şi cea a lui Nae Ionescu, Mircea Vulcănescu a fost unul dintre reprezentanţii de frunte ai „tinerei generaţii” interbelice. El s-a impus ca filosof, sociolog, economist, profesor de etică, realizându-se ca o personalitate complexă a culturii române.
Deschiderea sa filosofică a mers de la filosofia antică, prin cea medievală şi cea modernă, până la filosofia contemporană, de la cea universală la cea românească, de la istoria filosofiei la filosofia sistematică, de la metafizică la etică sau la filosofia religiei, de la ontologia generală la ontologia regională.
Rădăcinile concepţiei filosofice a lui Mircea Vulcănescu se află în lumea românească; el se străduieşte să contribuie la determinarea ontologică a „omului românesc", a „ispitelor" acestuia, a fundamentelor perene pe care se înalţă şi devine această lume românească, a specificului ei în ansamblul umanităţii............"


BIBLIOGRAFIE



1. Mircea Vulcănescu, Dimensiunea românească a existenţei, Buc., Ed. Fundaţiei Culturale Române, 1991
2. Vlăduţescu, Gheorghe, Neconvenţional despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002
3. *** Dicţionarul operelor filozofice româneşti, Buc., Ed. Humanitas, 1997
4. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. II, 1980

. Mircea, vulcanescu, nae ionescu, c, radulescu-motru, dumitru draghicescu, vasile parvan, lucian blaga, dan botta, vasile bancila, stefan barsanescu, ovidiu papadima, anton dumitriu, athanase joja, orientare, trairista, dinamism, vital, spiritualitate, criza, morala, cultura, spirituala, evului mediu, renastere, protestantism, filosofia, romantica, germana, fichte, schelling, nietzsche, bergson, sestov, unamuno, kant, goethe, marx, dumnezeirea, sfintenia, patericul, regulile, sf, pahomie, sf, vasile, filocalia, consolatiile spirituale, eckhardt, podoaba nuntilor spirituale, ruysbroeck, istorism, prin, resemnare, cultura, exaltarilor, anarhice, negatie, ispita, dacica, existenta, concreta, omul, de, maine, omul romanesc, ernst robert curtius, max scheler, max weber, metoda, fenomenologica, studierea, limbajul, cosmos, aici, dincolo, prezenta, neprezenta, atunci, acum, vesnicie, vama, firea, fiintei, insusire, faptul, felul, tagaduirea, vladutescu, gheorghe
Istoria filosofiei româneşti
Numar pagini: 5

Modul de hranire in mediul acvatic

Rechini si chiscari
Boroastele testoase
Crocodili si aligatori
Focile
Balenele
Delfinii si porcii de mare
+
poze la toate categoriile
. Modul, hranire, mediul, acvatic, rechini, chiscari, boroastele, testoase, crocodili, aligatori, focile, foca, balenele, delfinii, porcii, mare
Biologie
Numar pagini: 5

Despre LSD

LSD este numele generic pentru acidul lisergic dietilamida-25. Descoperit in 1938 de catre Albert Hofmann, LSD este una dintre cele mai puternice substante halucinogene cunoscute. Este o pulbere alba, fara miros luata de obicei oral, cu efecte variabile care isi fac aparitia in decurs de o ora si dureaza in general intre 8 si 12 ore, slabind treptat. A fost folosita experimental in tratamentul aloolicilor si al pacientilor psihiatrici (unde a dat unele rezultate pozitive). Altereaza perceptia, dispozitia si procesele psihologice si poate impiedica coordonarea si abilitatile motorii. Intre 1950 si 1960, experimentele cu LSD a fost conduse de specialisti psihiatri si medici, care au ajuns la concluzia ca in unele cazuri pot aparea reactii psihologice neplacute (dramatice in unele cazuri), incluzand panica, confuzie puternica si anxietate....................... . Lsd, descriere, efecte, acidul, lisergic, dietilamida, albert, hofmann, clorpromazina
Chimie
Numar pagini: 2

Descartes

Opere
Despre natura spiritului uman şi că el este mult mai uşor de cunoscut decât corpul
Caracteristicile sufletului
. Descartes, opere, natura, spirit, om, suflet | Descartes Opere: 1637: “Discurs asupra metodei” corespunde nevoilor noi intelectuale ale timpului, care este s?tul de logica ?i de ?tiin?a aristotelic?. 1641: “Medita?iile metafizice” ?n latin?; concep?ia metafizic? a lui Descartes. Metafizica este cuno?tin?a primelor principii. Pentru a cl?di o filozofie, aceste prime principii trebuie bine asigurate, trebuie s? fie absolut certe. Descartes ??i d? perfect seama de aceasta; de aceea primul moment al filozofiei sale va fi de a pune ?n ?n...
Filozofie
Numar pagini: 1

Dezvoltarea personalitatii (ereditatea)

Dezvoltarea personalitatii se manifesta prin incorporarea si constituirea de noi conduite si atitudini care permit adaptarea activa la cerintele mediului natural si socio-cultural. Dezvoltarea permite si faciliteaza constituirea unor relatii din ce in ce mai diferentiate si mai subtile ale fintei umane cu mediul in care traieste si se formeaza.
Dezvoltarea are caracter ascendent, asemanator unei spirale, cu stagnari si reveniri aparente, cu reinnoiri continue. Ca proces ascendent, dezvoltarea este rezultatul actiunii contradictiilor ce se constituie mereu intre capacitatile pe care le are la un moment dat individul si cerintele din ce in ce mai complexe pe care le releva factorii materiali si socio-culturali cu care acesta este confruntat in devenirea sa.
Dezvoltarea psihica este rezultatul interactiunii factorilor externi si interni.Cei externi sunt constituiti din totalitatea actiunilor si influentelor ce se exercita din exterior asupra formarii si dezvoltarii personalitatii umane. Acestia sunt mediul si educatia. Factorii interni sunt constituiti din totalitatea conditiilor care mijlocesc si favorizeaza dezvoltarea psihica, conditii care pot fi de natura biologica, ereditara si psihosociala. Toate aceste influente exercitate asupra personalitatii umane pot fi grupate prin raportare la trei notiuni de baza: ereditatea, mediul, educatia.
. Ereditatea, mediul, educatia, identitatea genetica, unicitatea biologica, predispozitiile native, factorul genetic, educatia
Pedagogie Modul I
Numar pagini: 7

Dezvoltarea personalitatii (ereditatea)

Dezvoltarea personalitatii se manifesta prin incorporarea si constituirea de noi conduite si atitudini care permit adaptarea activa la cerintele mediului natural si socio-cultural. Dezvoltarea permite si faciliteaza constituirea unor relatii din ce in ce mai diferentiate si mai subtile ale fintei umane cu mediul in care traieste si se formeaza.
Dezvoltarea are caracter ascendent, asemanator unei spirale, cu stagnari si reveniri aparente, cu reinnoiri continue. Ca proces ascendent, dezvoltarea este rezultatul actiunii contradictiilor ce se constituie mereu intre capacitatile pe care le are la un moment dat individul si cerintele din ce in ce mai complexe pe care le releva factorii materiali si socio-culturali cu care acesta este confruntat in devenirea sa.
Dezvoltarea psihica este rezultatul interactiunii factorilor externi si interni.Cei externi sunt constituiti din totalitatea actiunilor si influentelor ce se exercita din exterior asupra formarii si dezvoltarii personalitatii umane. Acestia sunt mediul si educatia. Factorii interni sunt constituiti din totalitatea conditiilor care mijlocesc si favorizeaza dezvoltarea psihica, conditii care pot fi de natura biologica, ereditara si psihosociala. Toate aceste influente exercitate asupra personalitatii umane pot fi grupate prin raportare la trei notiuni de baza: ereditatea, mediul, educatia.
. Ereditatea, mediul, educatia, identitatea genetica, unicitatea biologica, predispozitiile native, factorul genetic, educatia
Pedagogie Modul I
Numar pagini: 7

Structura si functiile celulei animale si vegetale

"Celula este unitatea structurala si functionala a tuturor organismelor. Atit celula vegetala, cat si celula animala, au o alcatuire complexa. Forma celulelor difera in functie de rolul pe care il indeplinesc;ea este mai putin variabila la plante decat la animale. Ele pot fi, sferice, cilindrice, stelate, fusiforme, cubice, etc."
. Celula, structura, functii, animala, vegetala, nucleu, membrana, citoplasma, hiotoplasma, ribozomi, organite, excitabilitatea, celulara, diviziunea, miscarea
Biologie
Numar pagini: 3

Capacitatea unor boli de a se transmite ereditar


Capacitatea unor boli sau trasaturi de a fi transmise ereditar a fost cunoscuta (intuita) inca de cand se practica medicina, si insusi Hippocrates stia ca unele trasaturi si boli pot avea caracter familial.
Pana la inceputul secolului al douazecilea, ereditatea era considerata a fi o imbinare de continuitate si variatie de trasaturi si caractere, si se pare ca si Hippocrates stia aceasta. Momentul critic in cunoasterea legilor transmiterii ereditare este reprenzentat insa de memorabila lucrare a lui Johann Mendel, intitulata "Cercetari asupra hibrizilor vegetali" aparuta in 1865. In cele cateva pagini, cat........ . Boli, ereditar, hippocrates, ereditatea, mendel, pasteur, garrod, recesiv, dominant, sindromul, down, malformatii, congenitatle, sindromologie
Biologie
Numar pagini: 3

Ciupercile Increngatura Mycophyta sau Fungi


Aceasta increngatura grupeaza organisme vegetale inferioare, lipsite de orice pigment asimilator. In consecinta, ele sunt obligate la o viata heterotrofa, care poate fi saprofita sau parazita. Majoritatea sunt adaptate la viata aeriana.............
. Ciupercile, increngatura, mycophyta, fungi
Biologie
Numar pagini: 2

Tudor Vianu, Tezele unei filosofii a operei

"Munca şi opera
Prima lumină pe care o putem obţine asupra esenţei operei o dobândim actualizând reprezentările implicate de cuvântul care o denumeşte, mai cu seamă dacă alăturăm acest cuvânt de termeni apropiaţi şi pe care vorbirea curentă îi asociază adeseori. Desigur, opera este produsul muncii, un rezultat al ei. Nu orice muncă produce însă opere. Există munci inproductive, activităţi care se desfăşoară în van: opera nu le încunună. Dar, chiar muncile productive, ca, de pildă, acele cu rol pozitiv în economia unei societăţi, nu se concretizează, până la urmă, într-o operă. Munca unui salahor, a unui muncitor care controlează şi face să funcţioneze o maşină, nu produce o operă. Opera este produsul singurelor munci capabile să sfârşească într-un rezultat concret şi relativ durabil. Vorbim, apoi, de munca organismului, dar nu de opera lui. Inima munceşte din greu în timpul ascensiunilor laborioase. Vorbim apoi, printr-o metaforă abia simţită, şi de munca unei maşini. Dacă vorbim de munca organismului şi de aceea a maşinilor, dar nu de opera lor, împrejurarea provine nu numai din lipsa rezultatului concret şi durabil, dar şi din aceea a finalităţii sau a agentului moral sau a valorii. Nu asociem cu munca unei maşini sau a unui organ, ideea unei cauze finale, adică a reprezentării unui scop care ar călăuzi-o în timpul efortului său. Fiziologii vorbesc de mecanismul inimii; ipoteza finalistă le este inutilă pentru a explica modul în care muşchiul cardiac absoarbe şi respinge lichidul sanguin. Desigur, activitatea inimii face parte din unitatea funcţională a unui agent fizic şi maşina nu lucrează decât supravegheată de un lucrător. Agentul fizic nu este însă şi unul moral, şi lucrătorul, cu însuşirile lui de atenţie, conştiinciozitate şi abilitate, rămâne exterior muncii însăşi a maşinii. Când vorbim de munca maşinii, iar nu de aceea a lucrătorului care o conduce, nu ne reprezentăm în ea o prezentă umană, calitatea morală a unei persoane. Deşi, din maşină pot ieşi obiecte concrete, durabile şi valoroase, lipsa calităţii, ei de persoană, de agent moral, ne împiedică a vorbi despre operele ei. Tot astfel, cu toate că şi organismul, prin produsele lui, poate produce unele obiecte concrete şi de o oarecare durabilitate, lipsa de valoare a acestora ne opreşte a vorbi despre opera lui. Lipsa unuia singur din atributele amintite, produs concret şi durabil, finalist, al unui agent moral, posedând o valoare, retrage rezultatului unei munci calitatea unei opere. Opera întruneşte, însă, toate aceste atribute. Prelungind aceste prime indicaţii, furnizate de analiza vorbirii, putem obţine o definiţie a operei...................."
. Tudor, vianu, teze, filosofie, munca, opera, morala, materie, definitie, creator, auguste, comte, pictor, sculptor, unitas multiplex, valoarea, natura, cuvinte, sunete, miscari, linie, forme, volume, culori, inteles, simbolul, artistic, originalitate, arta, unitar, multiplu, cauzalitate, finala, material, obiect, calitativ, nou, original, imutabil, ilimitat, simbolic
Estetică
Numar pagini: 4

Delta Dunarii


Un paradis natural se întinde la varsarea Dunarii în Marea Neagra, acolo unde fluviul îsi încheie lunga calatorie de 2 860 km (1 788 de mile) de la izvorul sau din Muntii Padurea Neagra din Germania. Secole de-a randul, suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu, formandu-se astfel o retea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de paduri tropicale, de pasuni si de dune de nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5 640 km2 (2 200 de mile patrate). Acest incredibil taram al apelor adaposteste peste trei sute de specii de pasari si nenumarate specii de pesti, de la sturioni la crapi si bibani, în timp ce varietatea de 1 150 de specii de plante cuprinde de la liane împletite pe trunchiurile copacilor în padurile de stejar pana la nuferi. Nu e, deci, de mirare ca UNESCO a desemnat Delta Dunarii ca fiind o "Rezervatie a Biosferei".
. Delta, dunarii, marea, neagra, unesco, explorarea, tulcea, flora, fauna, satele, rezervatiile, naturale, aligote, dunarea, merlot, muscat
Biologie
Numar pagini: 2

Expansiunea Romei intre 753-27 I.E.N.

" Aproape acum 3000 de ani, oierii si-au construit case pe dealurile de langa Tibru. Aceste asezari au crescut treptat si astfel au ajuns sa formeze orasul Roma.
Istoria politica a Romei este marcata de trei perioade. In prima perioada 753-509 ien orasul s-a dezvoltat de la un sat la o cetate condusa de regi. Apoi romanii au trecut de la regi la Republica Romana in a doua perioada 509-27 ien. Urmand caderii republicii, Roma cade sub dominatia imparatilor si infloreste pentru alte cinci secole intre 27ien-476en............."

PRIMUL RAZBOI PUNIC(264-241 I.E.N.)
AL II-LEA RAZBOI PUNIC (218-201 I.E.N.)
AL III-LEA RAZBOI PUNIC (149-146 I.E.N.)
INVAZIA GRECIEI SI A MEDITERANEI ESTICE

. Expansiune, roma, 753-27, i, e, n, tibru, istoria politica, trei perioade, 753-509, republica romana, 509-27, cade, cadere, primul, razboi, punic, al ii-lea, 264-241, 218-201, al iii-lea, 149-146, invazia, greciei, mediterana, estica, etrusci, gali, popoarele, celtice, nordul, italiei, latium, 335, liga latina, campania, marii, tireniene, 295, samnitii, capua, campanii, trei, 343, 290, pyrrhus, epirus, tarentul, 271, 266, cartagina, colonie, feniciana, africii, 800, puni, mercenari, messina, hiero ii, 242, hamilcar, barca, spania, hamilcar, hanibal, saguntum, trasimeno, 217, cannae, polybius, adunarea senatului, 214, 210, 209, ofensiva, publius, cornelius, scipio, hasdrubal, metaurus, zama, scipio, cato, marcus, illyriei, philip al v-lea de macedonia, cynoscephalae, thessaliei, titus quinctius flamininus, antiochus al iii-lea, antioch, syria, lucius aemilius pallus, 146, corint, sicilia, 241, sardinia, 237, mare nostrum, marea, mediterana
Istorie
Numar pagini: 5

Noapte de decemvrie - Macedonski

"A fost scrisă în 1901. În poem Macedonski îşi fixează condiţia de poet de pe poziţii etice, ferme: - să treacă prin viaţă demn înfruntând piedicile şi încrezător în steaua lui de mare poet care nu face concesii de nici un fel şi în primul rând de natură artistică mereu cu ochii spre idealul său artistic.
În luna ianuarie 1890 Macedonski a publicat un poem în proză intitulat „Meka şi Meka“ în care valorifică o legendă orientală. „Meka şi Meka“ conţine o parabolă dictată cu limbă de foc într-o noapte de decembrie a unui poet sărac şi în dezacord total cu lumea guvernată de vanitate şi bani........"
. Noapte de decemvrie, macedonski, emir, mecca
Limba si literatura romana
Numar pagini: 2

Nutritia plantelor si animalelor aflate in simbioza

\\\"In lumea vie sunt raspandite 2 modalitati de nutritie: autotrof, care este cel mai raspandit mod de nutritie in regnul vegetal, heterotrof, care este intalnit atat la plante cat si la animale.
Plantele autotrofe, datorita procesului de fotosinteza si chimiosinteza (capacitatea unor plante de a realiza sinteza substantelor organice din substante minerale cu ajutorul energiei chimice eliberate in procesele de oxidare a unor substante organice ca H2, H2S, Fe, NH3, HNO3), se hranesc cu substante anorganice, pe cand nutritia heterotrofa este intalnita la plantele lipsite de corofila, deci care nu sunt capabile sa anihileze carbonul mineral din CO2. In natura traiesc 2 grupe mari de plante heterotrofe: saprofite – plante care se hranesc cu substante organice din cadavrele plantelor si animalelor, parazite – plante care se hranesc cu substante organice luate de la organismele vii.\\\"
. Nutritie, autotrof, heterotrof, autotrofe, fotosinteza, chimiosinteza, h2, h2s, fe, nh3, hno3, substante, anorganice, saprofite, parazite, mixta, morfologice, licheni, pleurococcus, ciuperca, frunze, lobaria, cruste, xantoria, trompete, cladonia, barbi, usnea, coarne, cetraria, conifere, pavetta, klebsiella, ectotrofe, endotrofe, coacazul, bruckenthalia, orhideele, liliacee, scilofagi, epifitele, ochiul telescopic al caracatitei, furnici, afide, terra
Biologie
Numar pagini: 4

Nutritia plantelor si animalelor aflate in simbioza

"In lumea vie sunt raspandite 2 modalitati de nutritie: autotrof, care este cel mai raspandit mod de nutritie in regnul vegetal, heterotrof, care este intalnit atat la plante cat si la animale.
Plantele autotrofe, datorita procesului de fotosinteza si chimiosinteza (capacitatea unor plante de a realiza sinteza substantelor organice din substante minerale cu ajutorul energiei chimice eliberate in procesele de oxidare a unor substante organice ca H2, H2S, Fe, NH3, HNO3), se hranesc cu substante anorganice, pe cand nutritia heterotrofa este intalnita la plantele lipsite de corofila, deci care nu sunt capabile sa anihileze carbonul mineral din CO2. In natura traiesc 2 grupe mari de plante heterotrofe: saprofite – plante care se hranesc cu substante organice din cadavrele plantelor si animalelor, parazite – plante care se hranesc cu substante organice luate de la organismele vii."
. Nutritie, autotrof, heterotrof, autotrofe, fotosinteza, chimiosinteza, h2, h2s, fe, nh3, hno3, substante, anorganice, saprofite, parazite, mixta, morfologice, licheni, pleurococcus, ciuperca, frunze, lobaria, cruste, xantoria, trompete, cladonia, barbi, usnea, coarne, cetraria, conifere, pavetta, klebsiella, ectotrofe, endotrofe, coacazul, bruckenthalia, orhideele, liliacee, scilofagi, epifitele, ochiul telescopic al caracatitei, furnici, afide, terra
Biologie
Numar pagini: 4

Fraţii Jderi – Mihail Sadoveanu

"La baza romanului stau în primul rând cronicile, precum şi un vast material legat de figura lui Ştefan cel Mare, erou intrat în legendă,de la Ureche şi Neculce la Vasile Alecsandri, Eminescu, Delavrancea. Romanul Fraţii Jderi implică prelucrări subtile ale motivelor caracteristice basmelor şi baladelor, ale credinţei vechi, lunecând permanent într real şi fabulos.
Scriitorul przintă societatea medievală românească într-un ce-l apropie ideologic de Nicolae Bălcescu şi Mihail Kogălniceanu. Istoria se explică prin ea însăşi, prin fapte desfăşurate obiectiv sau, uneori, scriitorul întrerupe povestirea, spre a oferi explicaţii........."

UCENICIA LUI IONUŢ
IZVORUL ALB
OAMENII MĂRIEI SALE

. Fratii, jderi, mihail sadoveanu, ucenicia lui ionut, izvorul alb, oamenii mariei sale, stefan cel mare
Limba si literatura romana
Numar pagini: 2

Adaptarile morfologice ale plantelor carnivore

Printre adaptarile plantelor determinate de modul de nutritie se numara si cel carnivor. Plantele carnivore au devenit cunoscute inca din sec. al XVIII-lea prin lucrarile marelui naturist Ch. Darwin.
Numarul specilor ce alcatuiesc acest grup de plante se ridica la aproximativ 500. Ele sunt incadrate in clasa Magnoliatae (dicotiledonate) ordinele Sarraceniales, Rosales si Solanales.
Toate plantele carnivore prezinta organe necesare unei nutritii normale specifice plantelor verzi de tip obisnuit:au frunze verzi cu care pot....... . Adaptari, morfologige, carnivore, darwin, plante, magnoliatae, rosales, solanales, sarraceniales
Biologie
Numar pagini: 2

Osciloscopul analogic

Osciloscopul
Osciloscopul analogic
Tubul catodic
Schema de principiu a OSC-A
Blocul de deflexie pe verticala
Blocul pentru baza de timp si sincronizare (BBTS)
Moduri de multiplexare în timp
Modul alternat (sau alternativ)
Modul comutat (cu choppare)
. Osciloscop, analogic, tub, catodic, schema, osc-a, bloc, deflexie, verticala, baza, timp, sincronizare, bbts, multiplexare, alternat, comutat, choppare
Masurari si TraductoareT
Numar pagini: 2

[1] [1]


"cil" rezultate au fost gasite 67