chei

Alege conditiile

Cautare precisa:
Subiect:
Tip:
Format:

"chei" rezultate au fost gasite 20

Curs Baze de date

CUPRINS pag
0. Introducere
Aplicaţii tradiţionale bazate pe fişiere; limitări 3
1. Sisteme de Gestiune ale Bazelor de Date (SGBD)
1. 1. Istoric,comentarii 5
1. 2. Definirea sistemelor de gestiune a bazelor de date relaţionale 6
1. 3. Regulile luiCodd 7
1. 4. Criterii minimale de definire a unui SGBDR 10
1. 5. Abstractizarea datelor 12
1. 6. Scheme, corespondenţe şi instanţe 14
1. 7. Independenţa datelor 15
1. 8. Principalele componente ale unui SGBD 15
1. 9. Obiectivele unui SGBD 18
1.10.Funcţiunile unui SGBD 20
2. Modele de descriere a datelor şi modelarea conceptuală
2.1. Generalităţi, enumerări 25
2.2. Modelare E-R
2.2.1.Concepte de bază 27
2.2.2.Restricţii structurale 31
2.2.3. chei 34
2.3. Modelul EE-R
2.3.1. Problemele modelului E-R 35
2.3.2. Superclase şi subclase ale tipurilor de entitate 36
2.3.3. Specializarea 37
2.3.4. Generalizarea 38
2.3.5. Condiţii impuse specializării şi generalizării 38
3. Algebra relaţionala
3.1. Structura relaţionala a datelor
3.1.1. Domeniu 38
3.1.2. Relaţie 39
3.1.3. Atribut 40
3.1.4. Operatorii modelului relaţional 41
3.2. Algebra relaţională şi extensiile sale 41
4. Limbaje de interogare comerciale (modelul relaţional) - SQL
4.1. Istoric, obiective 49
4.2. Clauze şi operatori SQL
4.2.1.Clauzele SELECT, FROM şi WHERE 50
4.2.2.Ordonarea tuplelor (clauza ORDER BY 55
4.2.3.Gruparea rezultatelor (clauza GROUP BY 56
4.2.4.Interogări pe mai multe tabele 58
4.2.5.Subinterogări 59
4.2.6.Operatorii ANY şi ALL 62
4.2.7.Operatorul EXISTS 64
5. Normalizarea
5.1.Redundanţa informaţiilor şi anomalii de actualizare 66
5.2.Dependenţe funcţionale 69
5.3.Forme normale
5.3.1.Prima formă normală 72
5.3.2.A doua formă normală 74
5.3.3.A treia forma normală 76
5.3.4.Forma normală Boyce-Codd 76
6. Ghid de proiectare al bazelor de date relaţionale
6.1. Metodologia
6.1.1. Metodologia proiectării bazelor de date 80
6.1.2. Prezentarea metodologiei 80
6.1.3. Crearea modelului logic 82
6.2. Proiectarea logică a bazei de date – Exemplu 98
6.3. Utilizarea metodologiei de proiectare a bazelor de date
relaţionale 101
6.3.1. Anexa. Documentarea tipurilor de entităţi în view-urile
Locatari şi Cheltuieli 118
6.3.2. Anexa. Documentarea atributelor 119
6.3.3. Anexa. Documentarea tipurilor de relaţii din view-urile “Locatari” şi “Cheltuieli 120
6.3.4. Anexa. Documentarea domeniilor atributelor 121
6.3.5. Anexa Descrierea relaţiilor din view-urile “Locatari” şi “Cheltuieli 121
6.3.6. Anexa. Regulile date de întreprindere în cazul modelului “Locatari” şi “Cheltuieli 122
6.3.7. Anexa. Modelul global de date al sistemului Asociaţia de Locatari 122
7. Baze de date distribuite
7.1.Generaliăţi 124
7.2.Arhitectura unui SGBD distribuit 126
7.3.Proiectarea unei baze de date relaţionale distribuite 129
7.4.Alocarea datelor 130
7.5.Transparenţe în SGBDD 133
8. Securitate şi integritate
8.1. Integritate 142
8.2. Securitate 146
9. Tranzacţii şi concurenţă.
9.1.Tranzacţii 151
9.2. Proprietăţile tranzacţiilor 152
9.3. Controlul concurenţei 152
9.4. Tehnici optimiste 158
9.5. Controlul recuperării 159
Test de autoevaluare 162
. Baze de date

Baze de date

Numar pagini: 161

Java

1. Introducere în limbajul de programare Java 1
1.1. Ce este Java? 1
1.2. Limbajul de programare Java 1
1.3. Java : un limbaj compilat şi interpretat 3
1.4. Istoria limbajului Java 3
1.5. Mediul Java 4
1.6. Crearea unei aplicaţii simple 4
1.7. Crearea unui applet 5
2. Programarea Orientată pe Obiecte şi Java 7
2.1. Obiecte şi clase 7
2.2. Atribute şi comportamente 8
2.2.1. Atribute 8
2.2.2. Comportament 9
2.3. Principiile OOP 9
3. Elementele de bază ale limbajului de programare Java 11
3.1. Structura lexicală a limbajului 11
3.1.1. Setul de caractere 11
3.1.2. Cuvinte cheie 11
3.1.3. Identificatori 11
3.1.4. Constante 11
3.1.5. Separatori 13
3.1.6. Operatori 13
3.1.7. Comentarii 17
3.2. Tipuri de date 17
3.3. Variabile 18
3.4. Instrucţiuni 20
3.4.1. Instrucţiunea vidă 20
3.4.2. Instrucţiuni de decizie 20
3.4.3. Instrucţiuni repetitive 24
3.5. Tablouri (vectori) 28
3.5.1. Tablouri (vectori) unidimensionale 28
3.5.2. Tablouri (vectori) cu mai multe dimensiuni 30
3.5.3. Dimensiunea unui vector 30
3.5.4. Tablouri cu dimensiuni variabile 32
3.6. Şiruri de caractere 32
4. Clase şi obiecte în Java 34
4.1. Referinţe 34
4.2. Obiecte 35
4.2.1. Noţiuni generale 35
4.2.2. Operatorul de atribuire = 36
4.2.3. Operatorul de egalitate == 37
4.3. Clase 38
4.3.1. Definirea claselor 38
4.3.2. Variabile membru 40
4.3.3. Metode 42
4.3.3.1 Definirea metodelor 42
4.3.3.2 Modificatorii metodelor 42
4.3.3.3 Tipul returnat de o metodă 43
4.3.3.4 Parametrii unei metode 44
4.3.4. Constructorii unei clase 45
4.3.5. Obiectul this 47
4.3.6. Supraîncărcarea şi supradefinirea metodelor 49
4.3.7. Modificatori de acces pentru membrii unei clase 50
4.3.8. Membrii instanţă şi membrii clasă 51
4.3.9. Argumente în linia de comandă 53
4.4. Moştenirea 56
4.4.1. Principiul moştenirii 56
4.4.2. Interfeţe 60
4.5. Probleme 63
5. Pachete 70
5.1. Importul unui pachet, al unei clase sau a unei interfeţe 71
5.2. Crearea unui pachet 72
6. Excepţii 77
6.1. Aspecte generale 77
6.2. Instrucţiunea try 78
6.3. Crearea unei excepţii 80
7. INTRĂRI ŞI IEŞIRI 83
7.1. Clasificarea fluxurilor 84
7.2. Ierarhia claselor pentru lucru cu fluxuri 85
7.2.1. Fluxuri de caractere 85
7.2.2. Fluxuri de octeţi 86
7.3. Superclasele de intrare / ieşire 87
7.4. Crearea unui flux 87
7.5. Citirea datelor de la tastatură 88
7.5.1. Obiectul System.in 88
7.5.2. Clasa InputStreamReader 89
7.5.3. Clasa BufferedReader 90
7.6. Citirea şi scrierea datelor din fişier 91
7.6.1. Clasele FileReader şi FileWriter 91
8. APPLET-URI 92
8.1. Ce este un applet? 92
8.2. Funcţiile unui applet 94
8.3. Structura generală a unui applet 94
8.4. HTML 95
8.5. Exemple 97
9. Interfeţe grafice 103
9.1. Ce este o interfaţă grafică? 103
9.2. Primele aplicaţii Swing 105
9.2.1. Exemple 105
9.2.2. Comentarea exemplelor 106
9.2.2.1 Alegerea naturii interfeţei 106
9.2.2.2 Setarea container-ului principal (din vârful ierarhiei) 107
9.2.2.3 Manipularea evenimentelor 107
9.3. Containere principale 107
9.3.1. Clasa JFrame 108
9.3.2. Ferestre secundare şi clasa JDialog 110
9.3.3. Clasa JWindow 113
9.3.4. Clasa JApplet 114
9.4. Containere intermediare 115
9.5. Folosirea gestionarilor de poziţionare (Layout Manager) 118
9.5.1. Setarea poziţionării (Layout Manager–ului) 119
9.5.1.1 BorderLayout 119
9.5.1.2 BoxLayout 120
9.5.1.3 CardLayout 121
9.5.1.4 FlowLayout 123
9.5.1.5 GridLayout 124
9.5.1.6 GridBagLayout 125
9.6. Tratarea evenimentelor 128
9.6.1. Exemplu de tratare a unui eveniment 130
9.7. Folosirea componentelor 132
9.7.1. Clasa JLabel 132
9.7.2. Clasa JButton 133
9.7.3. Clasa JTextField 133
9.7.4. Clasa JTextArea 133
9.7.5. Clasa JCheckBox 133
9.7.6. Clasa JRadioButton 133
9.7.7. Clasa JComboBox 134
9.7.8. Clasa JList 134
9.7.9. Clasa JScrollBar 134

. Java limbajul de programare java

Arhitectura calculatoarelor

Numar pagini: 139

Principiile contabile

Cuprins

Planul lucrării.....................................................................................................................2

Introducere..........................................................................................................................3

Capitolul 1. Principiile contabile şi rolul lor în cadrul paradigmei contabilităţii
în partidă dublă……………………………………………………………....4

1.1. Aria de definiţie şi aplicabilitate a temei. Termeni şi concepte-cheie...........................4
1.2. Axiomatizarea contabilităţii financiare………………………………………………..5
1.3. Principiile contabile, parte esenţială a dispozitivului contabil………………………...6

Capitolul 2. Principiile contabile prevăzute de reglementările contabile româneşti
armonizate cu normele europene……………………………………………14

2.1. Principiul prudenţei…………………………………………………………………..14
2.2. Principiul continuităţii activităţii……………………………………………………..14
2.3. Principiul permanenţei metodelor……………………………………………………16
2.4. Principiul independenţei exerciţiului…………………………………………………16
2.5. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii…………………….16
2.6. Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere……………………………………16
2.7. Principiul necompensării……………………………………………………………..17
2.8. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului………………………………17
2.9. Principiul pragului de semnificaţie……………………………………………………17

Capitolul 3. Principiile recunoscute implicit în contabilitatea românească………………20

3.1. Principiile înregistrării şi ţinerii contabilităţii…………………………………………20
3.2. Principiile partidei duble………………………………………………………………20
3.3. Principiile cuantificării (măsurării şi evaluării)……………………………………….20
3.4. Principiile observării………………………………………………………………….21
3.5. Principiile responsabilităţii……………………………………………………………22

Capitolul 4. Alte abordări privind principiile contabile…………………………………..24

4.1. Principiile Contabile General Acceptate (GAAP)…………………………………….24
4.2. Principiile prevăzute de Cadrul general al IASB……………………………………...25
4.3. Aplicarea principiilor contabilităţii financiare în contabilitatea de gestiune………….26

Capitolul 5. Studii de caz.....................................................................................................28

5.1. Principii prevăzute de OMFP 1752/2005.......................................................................28

Concluzii şi propuneri........................................................................................................42

Anexe....................................................................................................................................44

Bibliografie..........................................................................................................................55
. Contabilitate, bazele, contabilitatii

Bazele Contabilitatii

Numar pagini: 57

Dreptul afacerilor- Notiuni generale

CURS

Obiectul Dreptului Afacerilor
CONTRACTELE COMERCIALE
Principiile pe baza cărora se încheie contractele
Clasificarea contractelor
Elementele contractului
Încheierea contractelor
Momentul şi locul încheierii contractului
Efectele contractului
Specificul obligaţiilor comerciale
Contractul de vânzare-cumpărare comercială
Definiţie
Condiţiile de valabilitate ale contractului de vânzare-cumpărare comercială
Efectele contractului de vânzare-cumpărare comercială
Contractul de mandat comercial
Definiţia contractului de mandat comercial. Cadrul de reglementare
Caracterele mandatului comercial
Delimitarea mandatului comercial de contractul de muncă
Condiţiile de validitate ale contractului de mandat comercial
Efectele contractului de mandat comercial
Încetarea contractului de mandat comercial
Contractul de comision
Definiţie
Condiţiile de validitate ale contractului de comision
Efectele contractului de comision
Încetarea contractului de comision
Contractul de consignaţie
Definiţie
Condiţiile de validitate ale contractului de consignaţie
Efectele contractului de consignaţie
Răspunderea determinată de nerespectarea obligaţiilor
Încetarea contractului de consignaţie
FAPTELE DE COMERŢ
Noţiune
Clasificarea faptelor de comerţ
Faptele de comerţ obiective
Faptele de comerţ unilaterale
COMERCIANŢII
Definiţie
Importanţa definirii noţiunii de comerciant.
Comerciantul - persoană fizică
Definiţie
Condiţiile pentru dobândirea calităţii de comerciant
Dovada calităţii de comerciant
Încetarea calităţii de comerciant
Decăderi în legătură cu calitatea de comerciant
Interdicţii pentru desfăşurarea de activităţi comerciale
Necomercianţii persoane fizice
Comerciantul - persoană juridică
Noţiuni generale
Formele şi clasificarea societăţilor comerciale
Participarea statului în cadrul afacerilor
Fondul de comerţ
Noţiune
Conţinutul fondului de comerţ
Operaţiuni referitoare la fondul de comerţ. Dreptul, afaceri, notiuni, generale, obiectul, contracte, comerciale, principii, baza, clasificare, elemente, incheiere, moment, loc, efecte, specific, obligatii, vanzare, cumparare, comerciala, conditii, valabilitate, mandat, cadru, reglementare, caractere, delimitare, incetare, comision, consignatie, raspundere, nerespectare, fapte, comert, comerciant, necomerciant

DREPTUL AFACERILOR

Numar pagini: 54

Java

Cuprins:
1.
Introducere in Java
Limbajul de programare Java
Programarea Orientata pe Obiecte
Tehnologii Java (platforme Java)
2.
Primii pasi in Java
Instalarea Java SDK
Compilarea si rularea unui program
Primului program Java
Documentarea programelor
3.
Identificatori, cuvinte cheie, tipuri de date
Utilizarea comentariilor intr-un program sursa
Cuvinte cheie in Java
Operatorii si precedenta lor
Tipuri de date primitive si referinta
Declararea variabilelor
4.
Instructiuni Java pentru controlul executiei
Instructiuni conditionale
Instructiuni ciclice
Alte instructiuni Java
5.
Tablouri
Crearea unui tablou
Determinarea dimensiunii unui tablou
Crearea unui tablou multidimensional

6.
Clase Java
Definirea unui clase
Utilizarea modificatorilor de vizibilitate si drepturi de acces
Declararea variabilelor si implementarea metodelor intr-o clasa
Instantierea obiectelor unei clase
Ierarhii de clase
Clase si metode abstracte
Crearea si utilizarea interfetelor
7.
Exceptii
Definirea exceptiilor
Categorii de exceptii
Tratarea exceptiilor folosind try … catch ... finally
Definirea de exceptii utilizator
8.
Operatii de intrare/iesire
Definirea conceptului de flux de date
Fluxuri standard de intrare/iesire
Utilizarea fluxurilor de date. Java, limbaj de programare

Arhitectura calculatoarelor

Numar pagini: 57

Utilizarea aplicatiilor CAD

CUPRINS

1. Introducere 4
2. Competenţe specifice. Obiective 6
3. Fişa de descriere a activităţii 7
4. Fişa de progres 8
5. Glosar (listă de termeni, cuvinte cheie) 10
6. Materiale de referinţă pentru profesor 11
Lecţia 1: Fişă conspect – Stabilirea mediului de lucru 12
Lecţia 2: Folie transparentă – Comenzi de desenare 16
Lecţia 2: Fişă conspect – Comenzi de desenare 17
Lecţia 3: Folie transparentă – Comenzi de editare 20
Lecţia 3: Fişă conspect – Comenzi de editare 21
Lecţia 4: Folie transparentă – Comenzi de cotare 26
Lecţia 4: Fişă conspect – Comenzi de cotare 27
Lecţia 5: Fişă conspect – Aplicaţii în geometrie 32
7. Materiale de referinţă pentru elevi 34
Exerciţii 35
Test de verificare 40
8. Sugestii metodologice. Soluţii la fişele de lucru 41
9. Bibliografie 43
. Cad

Tehnica de calcul

Numar pagini: 43

Bursa de valori

Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piata, un segment al pietei financiare, o piata secundara organizata, transparenta si supravegheata, pe care se incheie tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.
Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constituie obiectul principal al contractelor ce se incheie la bursa de valori reprezinta economii financiare, disponibilitati neutilizate ce sunt redirijate in procesul negocierilor catre cele mai productive activitati economice. Bursa de valori apare ca un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator si diversificator al productiei rentabile, precum si un detector al productiei nerentabile.. Bursa, valori, bursa de valori, valorile mobiliare, titlurile financiare, bursa de valori oficiala, bursa de valori neoficiala, clasificare, piata la ghiseu (otc - over the counter), cotarea la bursa, metode de cotare, listarea la bursa

Macroeconomie

Numar pagini: 14

Bursa de valori

Macroeconomie

Numar pagini: 14

Alcani

Alcani

Hidrocarburile saturate aciclice, numite si alcani, denumire care tinde sa inlocuiasca denumirea uzuala de parafine, sunt formate din catene de atomi de carbon uniti intre ei prin legaturi simple, prin celelalte valente atomii de carbon fiind legati cu atomi de hidrogen. Prin urmare, in moleculele alcanilor apar numai legaturi sigma.
. Alcani, chimie, cuvinte cheie

Chimie

Numar pagini: 4

Proiectarea bazelor de date relationale

3.1. Realizarea schemei conceptuale a BD (modelul entitate - legătură)
3.1.1. Entitatea
3.1.2. Relaţia (legătura)
3.1.3. Atributul
3.1.4. chei primare, naturale, artificiale
3.1.5. Cazuri speciale de entităţi, relaţii, atribute
3.1.6. Diagrama entitate – legătură
3.1.7. Probleme în identificarea entităţilor, relaţiilor şi atributelor
3.1.8. Algoritm pentru obţinerea modelului entitate – legătură
3.2. Realizarea schemei (proiectului, diagramei) logice a unei baze de date
3.2.1. Transformarea entităţilor
3.2.2. Transformarea relatiilor (legaturilor)
3.2.3. Transformarea atributelor
3.2.4. Diagrama logica a BD si tabelele asociate

. Proiectare, baze, date, relationale, realizarea, schemei, conceptuale, bd, entitate, relatie, legatura, atribut, chei, primare, naturale, artificiale, cazuri, speciale, probleme, identificare, algiritm, diagrama, transformare

Baze de date

Numar pagini: 13

Mihai Eminescu - Scrisoarea I

"Se poate conchide astfel ca Eminescu e un poet de doua ori dificil pentru analistii sai: o data pentru conditia insasi a unei estetici de tranzitie si apoi prin disimularea esentei lirismuluio sau dincolo de roiurile extraordinare de cuvinte, ritmuri si metafore. Din aceasta cauza n-am staruit si nu vom starui aupra figurilor stilistice particulare, ci asupra sensului fundamental al viziunii lirice care reprezinta pentru noi elementul germinativ al valorii. Lamurind acest raport principial, se poate trece negresit la o disectie a versurilor, la o cantarire metodica a efectelor obtinute prin figuratie semantica sau prin asocierea sintactica, dar aceste operatii raman subsidiare de vreme ce esenta poeziei nu se vadeste prin suma acestor procedee, ci prin sinteza lor romantica, relevabila numai intuitiei critice. Nici vorba nu va fi insa aici de receptare arbitrara sau partiala, de subiectivism interpretativ sau de afirmatii speculative, pentru ca totul e controlabil prin text.
Frumusetile concrete si risipite prin fiecare rand al “Scrisorii I” nu fac, in fond, nici una, nici toate laolalta cat intuitia lirica de ansamblu. Valoarea proprie geniului eminescian nu sta in versurile poeziei sale, ci in lirismul ei adanc, nu se explica prin tehnica cu adevarat extraordinara a artei sale expresive sau compozitionale, ci prin viziunea lirica a lumii. Semnele concrete ale acesteia, versurile, tropii, figurile de stil etc. nu ne dau singure cheia problemei si nu de la ele pornim pentru a ajunge la esenta lirismului, ci de la intuitia generala a poemului. Incat analiza se dovedeste in ultima instanta a nu fi decat o simpla exemplificare a sensului initial extras dintr-o lectura libera si integrala. Caci intuitia insemna sinteza iar analiza descompune. Nu cea din urma o explica pe cea dintai, ci invers."

Nu e genul ala de referat obosit, memorat de ahtiatii dupa note de 10, chiar analizeaza poemul lui Eminescu intr-un mod foarte pertinent, intr-un stil "aerisit", fara pedanterii lipsite de continut.
. Mihai, eminescu, scrisoarea i

Limba si literatura romana

Numar pagini: 6

Delta Dunarii

Un paradis natural se întinde la varsarea Dunarii în Marea Neagra, acolo unde fluviul îsi încheie lunga calatorie de 2 860 km (1 788 de mile) de la izvorul sau din Muntii Padurea Neagra din Germania. Secole de-a randul, suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu, formandu-se astfel o retea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de paduri tropicale, de pasuni si de dune de nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5 640 km2 (2 200 de mile patrate). Acest incredibil taram al apelor adaposteste peste trei sute de specii de pasari si nenumarate specii de pesti, de la sturioni la crapi si bibani, în timp ce varietatea de 1 150 de specii de plante cuprinde de la liane împletite pe trunchiurile copacilor în padurile de stejar pana la nuferi. Nu e, deci, de mirare ca UNESCO a desemnat Delta Dunarii ca fiind o "Rezervatie a Biosferei".
. Delta, dunarii, marea, neagra, unesco, explorarea, tulcea, flora, fauna, satele, rezervatiile, naturale, aligote, dunarea, merlot, muscat

Biologie

Numar pagini: 2

Morometii - vol II

"Al doilea volum a apărut la o distanţă de 12 ani faţă de primul, în anul 1967, reluând personajele principale, adăugându-le altele noi, urmărindu-le evoluţia până în deceniul al şaselea.
Acţiunea primului volum se încheie cu 3 ani înainte de începerea celui de-al doilea război mondial. Moromete cel cunsocut de ceilalţi, se schimbase foarte mult. Din el rămăsese “doar capul lui de humă arsă “, nu mai era văzut stând ceasuri întregi pe stănoaga de la drum, nici “nu mai fu auzit răspunzând cu multe cuvinte la salut “.
Volumul al II-lea începe cu o întrebare: “În bine sau în rău se schimbase Moromete?”. "

ILIE MOROMETE – CARACTERIZARE
Disimularea
Ironia ascuţită, inteligenţa ieşită din comun şi spiritul jucăuş, felul său de a face haz de necaz
Tehnica amânării
Fire autoritară
Plăcerea vorbei
Particularitaţi stilistice
. Morometii, marin preda, ilie moromete, volumul, volum, vol, ii, 2

Limba si literatura romana

Numar pagini: 4

1917 - Revolutia bolsevica

"Intensificarea exploatării, ruina economică, mizeria şi foametea, situaţia grea de pe fronturi, lipsa oricăror drepturi şi libertăţi sporeau nemulţumirile şi spiritul de revoltă în straturile cele mai adânci ale poporului rus. În oraşe, numărul grevelor muncitorilor era în continuă creştere (1914 – 70 de greve, cuprinzând 35.000 de oameni; 1915 – 1000 de greve, cu peste 500.000 de participanţi; 1916 – 1500 de greve, antrenând circa 1.000.000 de muncitori). La sate, ţăranii se ridicau şi puneau mâna pe grânele şi utilajul agricol al moşierilor, deseori zările fiind împurpurate de para incendiilor ce mistuiau conacele nobililor. Tot mai puternic răsuna glasul popoarelor care, pe lângă jugul asupririi sociale, îl purtau şi pe acela al asupririi naţionale. Sub înrâurirea mişcării revoluţionare, a stării de spirit din ţară , luau amploare acţiunile soldaţilor; sporea permanent numărul celor care refuzau să execute ordinele sau părăseau frontul."

ÎN ZILELE REVOLUŢIEI DIN FEBRUARIE
23 FEBRUARIE
24 FEBRUARIE
25 FEBRUARIE
26 FEBRUARIE
27 FEBRUARIE
2 MARTIE
„TOATĂ PUTEREA SOVIETELOR !“
3 APRILIE
CONTRAOFENSIVA
3 IUNIE
18 IUNIE
4 IULIE
ASALTUL PALATULUI DE IARNĂ
24 OCTOMBRIE
25 OCTOMBRIE
ŞI A FOST ZIUA ÎNTÂI
. Revolutia, bolsevica, partid, comunist, lenin, marx, engels, teoria, popor, muncitor, balerina, kse?inskaia, petrograd, greva, generala, putilov, absolutism, insurectie, hbalov, alexeev, piata, znamenskaia, brusilov, proletariat, autocratia, tarista, rasturnata, tavriceski, duma, gucikov, sulghin, nicolae al ii-lea, pskov, marele, cartier, general, abdica, duce, mihail, dinastia, ramonivilor, print lvov, despre sarcinile proletariatului în actuala revolu?ie, teze din aprilie, toat? puterea sovietelor, organizatii, taranesti, kerenski, mensevism, coalitie, garzi, rosii, kronstadtul, cheiul, nevei, ziar, pravda, trud, smolnîi, marele stat major, fortareata, petru, pavel, consiliul comisarilor poporului al republicii ruse, n, d, cocea, marele, octombrie, capitalism, socialism, trecere

Istorie

Numar pagini: 8

Tripla Alianta (Puterile Centrale)

"Tripla Alianta sau Puterile Centrale, cum mai este cunoscuta, a fost incheiata intre Germania,Austro-Ungaria si Italia ,astfel luand nastere una dintre cele mai faimoase aliante din intreaga istorie.". Tripla alianta, puterile, centrale, germania, austro-ungaria, italia, otto von bismark, franta, razboi, 1879, 1870-1871, 1882, balcani, carol i, habsburgi, kálnoky, rusia, marea britanie, contele, lexa von aerenethal, sarajevo, franz ferdinand, 28 iunie 1914, reinnoita, 1907, 1912, antanta

Istorie

Numar pagini: 3

Mikel Dufrenne, Opera de artă şi execuţia sa

"Opera de artă trebuie să se ofere percepţiei: dar pentru a trece, într-un fel oarecare, de la existenţă virtuală la o existenţă în act, ea trebuie să fie executată. Iar execuţia se impune cel puţin pentru artele ale căror opere există şi se perpetuează prin semnele în care au fost depuse, aşteptând astfel să fie interpretate. Se poate vorbi, în acest caz, de experienţă virtuală, deşi opera este încheiată şi deşi, în principiu, reprezentarea nu adaugă nimic la ceea ce autorul a vrut să spună. În ceea ce priveşte exigenţa concretizării - cum spune Ingarden - literatura teatrală, de exemplu, ne prilejuieşte în acest sens o foarte bună dovadă. Când citesc o piesă de teatru, simt că ceva lipseşte. Pot, dealtminteri, încerca să înlătur o atare senzaţie imaginându-mi - mai mult sau mai puţin confuz şi după ideea pe care o am despre teatru - punerea în scenă, atitudinile, intonaţiile: e vorba de o execuţie imaginară, evident, dar care deja animă textul şi, câteodată, îl iluminează, cutare cuvânt capătă sens pentru că scapă ca o mărturisire reţinută, altul pentru că.........."

"4.1. Artele în care executantul este autorul
Într-adevăr toate artele cer o execuţie; pictorul execută portretul, sculptorul bustul. Creaţia este aici execuţie, în timp ce pentru artele în care execuţia este distinctă nu întrebuinţează acest cuvânt pentru a se demna actul creator: nu se spune că dramaturgul execută o piesă sau compozitorul o sonată. Totuşi, în artele în care execuţia este încredinţată specialiştilor, se întâmplă uneori ca autorul, pentru a-şi crea sau controla creaţia, să-şi asume şi grija execuţiei: Eschil, Molière, Shakespeare sunt pe scenă, Racine compune Mittridate recitând cu atâta impetuozitate că un indiscret s-ar fi neliniştit; muzicianul compune la pian, sau preia funcţia dirijorului aşa cum arhitectul preia, câteodată, funcţia antreprenorului. Nimic nu înlocuieşte învăţămintele practicii execuţia devenind pentru autor, în acelaşi timp, şi cea mai bună sursă de inspiraţie şi cel mai bun mijloc de control. Dar atunci când execuţia coincide cu creaţia se mai poate........."
. Mikel, dufrenne, opera, arta, executia, fenomenologia experientei estetice, perceptia, existenta, virtuala, act, teatru, textul, omagiu, piesele, artele, executantul, autorul, mittridate, racine, eschil, moliere, shakespeare, vis, imagine, interio, r intimo meo, fiinta, anterioara, valery, vazutul, facutul, perceputul, rembrandt, zidarul, efortul, schita, ex nihilo, posibilul, absenta, prezenta, exigenta, implinirea, plenitudinea

Estetică

Numar pagini: 4

Apostol Bologa intr-o anumita interpretare

"Primul nostru romancier in sensul modern al cuvantului, creatorul epic al unor opere decisive ca „Ion", „Padurea spanzuratilor" si „Ralscoala", prin care romanul romanesc a intrat in circuitul literaturii universale, omul inalt cu ochi albastri ce parea prietenilor lui o figura sculptata intr-o marmora pura, cu sufletul nobil, inaltat „aproape de puritatea stelelor", cum l-a vazut George Calinescu, — Liviu Rebreanu a fost adesea inspirat de experienta tragica a razboiului, imprumutand eroilor sai principali (ca Remus Lunceanu din povestea „Calvarul") o parte din fiinta sa sufleteasca de om tanar, ravasit de razboi.
Se stie ca „Padurea spanzuratilor" e proiectia in fictiune a dramelor absurde ale razboiului, petrecute pe fronturile hibridului si tiranicului stat austro-ungar. Geneza romanului, luminand o drama din familia scriitorului, indica realitatea concret-istorica si zbuciumul uman profund din care a izvorat seva romanului. Dar a considera romanul o copie a unui caz particular ar fi o mare eroare.
Framantarile dramatice ale lui Apostol Bologa sunt ale generatiei lui Rebreanu si mai ales ale lui insusi. Romanul e o creatie in care s-au topit zbuciumarile si indoielile, visele si sperantele lui Liviu Rebreanu si ale camarazilor lui de generatie.
Considerat dezertor din armata austro-ungara, Liviu Rebreanu a fost arestat din ordinul Comandamentului armatei germane ce ocupase Capitala si urma sa fie trimis sub escorta la Budapesta, unde trebuia sa fie judecat dupa regulile justitiei martiale. El s-a azvarlit cu energia disperarii asupra soldatului ce-1 pazea, a inchis usa cu cheia pe dinafara si mergand incet ca sa nu atraga atentia s-a adapostit la libraria Steinberg. Cu ajutorul unui bun prieten, pictorul Jean Steriade, odiseea lui Rebreanu [de om cu groaza con¬damnarii la moarte din anii 1916-1918, evocata in nuvela ,Calvarul" (1919)] a luat sfarsit prin fuga bine organizata spre Moldova refugiului.
Biografia lui Emil Rebreanu, ca si a autorului insusi, a imprumutat numai elemente ale particularului, necesare pentru a da culoare generalului, tipizarii unui personaj ca Apostol Bologa, un tanar de 20 de ani „avand ceva din infatisarea tinerilor de la ince¬putul secolului gata sa moara pentru un dor".
Emil Rebreanu, fratele marelui scriitor, fusese condamnat la moarte pentru ca.....................". Liviu, rebreanu, padurea, spanzuratilor, apostol, bologa

Limba si literatura romana

Numar pagini: 5

III. Evolutia conceptiilor despre om in epoca moderna si cea contemporana - 8. Limbajul drept cheie a înţelegerii omului în antropologia lui Herder

"Contemporan cu Kant, Herder joacă un rol proeminent în antropologia filosofică. Antropologia lui Herder va fi dezvoltată pornind de la problema limbajului. Herder ajunge la teza sa, potrivit căreia limbajul este un monopol al omului, prin critica îndreptată împotriva a două puncte de vedere răspândite în vremea lui privind originea limbii. Prima, cea teologică, consideră că din perfecţiunea gramaticală şi logică a limbajului se poate deduce că Dumnezeu este Creatorul său. Herder susţine că omul dispune de un bogat „limbaj al senzaţiilor” care nu poate fi transcris în mod univoc în litere. Interjecţiile sunt involuntare, legate de context şi totodată au putere de comunicare, adică pot fi înţelese de semeni. Cu toate aces¬tea, „limbajul senzaţiilor” este comun oamenilor şi animalelor:
Interjecţiile sunt nespecifice doar atâta vreme cât sunt considerate în mod abstract, într-o situaţie concretă, „oh”-ul unui îndrăgostit ce oftează se deosebeşte net de „oh”-ul care exprimă surprinderea. Herder respinge aşadar teza teologică privind originea limbaju¬lui prin referirea la interjecţii. Dar, în acelaşi timp, o va continua cu presupunerea că Dumnezeu i-a dat omului raţiunea. Aceasta însă are nevoie de limbă pentru a se putea dezivolta................."

BIBLIOGRAFIE

1. Heinz Paetzold, „Omul”, trad. Camelia Simion, în: Filosofie Curs de bază, Editori: Ekkehard Martens, Herbert Schnädelbach, Buc., Ed. Ştiinţifică, 2000

. Limbajul, cheie, intelegere, omul, antropologia, herder, kant, teologic, dumnezeu, creatorul, teza, aporie, senzualista, condillac, rousseau, omul, reflectie, chibzuinta, sentimente, senzatii, vis, recunoastere, organizare, simturi, omenesti, auzul, vazul, pipaitul, legile evolutiei, perfectibilitatii, exprimare, reglare, nevoi, sociabilitate, individualizare, heinz paetzold

Antropologie

Numar pagini: 4

Omul

Omul nu poate trai nici o clipa inchis in prezent. El nu e satisfacut niciodata prin ceea ce ii da prezentul. El spera la ceva mai mult de la viitor. El spera ca poate scapa de greutatile prezente, in viitorul mai apropiat sau mai departat; sau ca va ramine in fericirea prezenta. El se transcende mereu spre viitor. Niciodata nu socoteste ca a ajuns la capatul drumului, ca are totul si pentru totdeauna in prezent. Chiar despre moarte nu crede ca va incheia existenta lui. El aspira spre absolut, care nu-I poate fi dat in viata pamanteasca. Aceasta il face sa vada in ea si ceva pozitiv. Omul crede ca va ajunge la absolut trecand prin moarte in......... . Omul, transcende, timpul, vesnicie, nadejde, pocainta, prezent, viitor, moartea, fericire, petru, apostol, iisus, mantuitorul, dumnezeu, grigorie, nazians, maxim, camus

Filozofie

Numar pagini: 5

Fuzzy

Sisteme hibride fuzzy-neuro,adica sisteme fuzzy bazate pe retele neuronale
• Abilitatea de a invata a RNA este utilizata pentru a realiza componentele cheie ale unui FIS (FA, operatori FL, infgerente fuzzy, rationament fuzzy, modelare fuzzy).
• Majoritatea exemplelor de sisteme hibride existente utilizeaza tehnicile de invatare ale RNA feedforward multistrat cu algoritmul backpropagation (BPK).
• Principalele SFN ramase in literatura astazi si utilizate in practica,
– au la baza principale tipuri de inferente fuzzy, respectiv:
• Mamdan (si Larsen)i; Sugeno (TS; TSK); Tsukamoto; Wang
– si tipurile principale de algoritmi de invatare utilizati la RNA, adica:
• Supervizata (feedback instructiv, cu profesor)
• Reinforcement (feedback evolutiv, calitativ)
• Nesupervizata (feedback fara instructor; cu auto-organizare; vezi clustering…).....................................
. Licenta

Fuzzy

Numar pagini: 4

"chei" rezultate au fost gasite 20

chei

Alege conditiile

"chei" rezultate au fost gasite 20

"chei" rezultate au fost gasite 20

Sondaj de opinie

Camp de cuvinte cheie

Liceu

Scoala profesionala

Scoala generala

Facultate