cautare
"cautare" rezultate au fost gasite 6
Sda |
|
CUPRINS
1. STRUCTURI DE DATE SI TIPURI DE DATE ABSTRACTE 1.1 Structuri de date fundamentale ....................................................... 3 1.2 Clasificãri ale structurilor de date ................................................... 3 1.3 Tipuri abstracte de date ..................................................................... 4 1.4 Eficienta structurilor de date ............................................................. 6 2. STRUCTURI DE DATE ÎN LIMBAJUL C 2.1 Implementarea operatiilor cu structuri de date ………………… 9 2.2 Utilizarea de tipuri generice …………………………………….. 11 2.3 Utilizarea de pointeri generici …………………………………… 13 2.4 Structuri si functii recursive ………………………………………16 3. VECTORI 3.1 Vectori …………………………………………………………… 24 3.2 Vectori ordonati …………………………………………………. 25 3.3 Vectori alocati dinamic ………………………………………….. 27 3.4 Aplicatie: Componente conexe ………………………………….. 29 3.5 Vectori multidimensionali ……………………………………… 31 3.6 Vectori de biti …………………………………………………… 32 4. LISTE CU LEGÃTURI 4.1 Liste înlãntuite ………………………………………………….. 35 4.2 Colectii de liste …………………………………………………. 39 4.3 Liste înlãntuite ordonate ………………………………………… 42 4.4 Variante de liste înlãntuite ………………………………………. 44 4.5 Liste dublu-înlãntuite ……………………………………………. 47 4.6 Comparatie între vectori si liste ………………………………… 48 4.7 Combinatii de liste si vectori ……………………………………. 51 4.8 Tipul abstract listã (secventã) ………………………………….. . 54 4.9 Liste Skip ………………………………………………………... 56 4.10 Liste neliniare ………………………………………………….. 59 5. MULTIMI SI DICTIONARE 5.1 Tipul abstract “Multime” ………………………………………… 62 5.2 Aplicatie: Acoperire optimã cu multimi …………………………. 63 5.3 Tipul “Colectie de multimi disjuncte” …………………………… 64 5.4 Tipul abstract “Dictionar” ……………………………………….. 66 5.5 Implementare dictionar prin tabel de dispersie ………………….. 68 5.6 Aplicatie: Compresia LZW ……………………………………… 71 6. STIVE SI COZI 6.1 Liste stivã ……………………………………………………… .. .75 6.2 Aplicatie: Evaluare expresii ……………………………………. .. 77 6.3 Eliminarea recursivitãtii folosind o stivã ………………………. .. 82 6.4 Liste coadã ……………………………………………………… ..84 6.5 Tipul “Coadã cu prioritãti” ……………………………………. . . 89 6.6 Vectori heap ………………………………………………….… . 91 1 ------------------------------------------------------------------------- Florian Moraru: Structuri de Date 7. ARBORI 7.1 Structuri arborescente …………………………………………. . 96 7.2 Arbori binari neordonati ……………………………………….. . 97 7.3 Traversarea arborilor binari ………………………………………99 7.4 Arbori binari pentru expresii …………………………………… 104 7.5 Arbori Huffman ……………………………………………….. 106 7.6 Arbori multicãi ………………………………………………… 110 7.7 Alte structuri de arbore ……………………………………….. 115 8. ARBORI DE cautare 8.1 Arbori binari de cãutare ……………………………………….. 121 8.2 Arbori binari echilibrati ……………………………………….. 124 8.3 Arbori Splay si Treap …………………………………………. 127 8.4 Arbori AVL …………………………………………………… 131 8.5 Arbori RB si AA ……………………………………………… 136 8.6 Arbori 2-3 …………..…………………………………………. 138 9. STRUCTURI DE GRAF 9.1 Grafuri ca structuri de date ……………………………………. 142 9.2 Reprezentarea grafurilor prin alte structuri …………………… 143 9.3 Metode de explorare a grafurilor ……………………………… 147 9.4 Sortare topologicã …………………………………………….. 150 9.5 Aplicatii ale explorãrii în adâncime ………………………….. 152 9.6 Drumuri minime în grafuri …………………………………… 157 9.7 Arbori de acoperire de cost minim……………………………. 160 9.8 Grafuri virtuale ……………………………………………….. 164 10. STRUCTURI DE DATE EXTERNE 10.1 Specificul datelor pe suport extern ………………………….. 170 10.2 Sortare externã ……………………………………………… 171 10.3 Indexarea datelor ……………………………………………… 172 10.4 Arbori B …………………………………………………….… 173 11. STRUCTURI DE DATE ÎN LIMBAJUL C++ 11.1 Avantajele utilizãrii limbajului C++ ……………………….. 179 11.2 Clase si obiecte în C++ …………………………………….. 180 11.3 Clase sablon (“template”) în C++ ………………………….. 186 11.4 Clase container din biblioteca STL ………………………… 189 11.5 Utilizarea claselor STL în aplicatii …………………………. 192 11.6 Definirea de noi clase container ……………………………... Arborii, structuri, liniare, liste, simple, duble |
|
Programare WEB Numar pagini: 197
|
Curs V - Operatiuni de creare, deschidere, salvare si tiparire a documentelor |
|
I.2. FORMATAREA PAGINII DE DOCUMENT
I.2. EDITAREA DOCUMENTELOR I.2.1. Operaţiuni de selecţie, copiere şi mutare a blocurilor de text I.2.2. Căutarea şi înlocuirea unui text I.2.3. Antetul şi subsolul paginii de document I.3. MODURILE DE VIZUALIZARE A DOCUMENTELOR I.4. FORMATAREA TEXTULUI I.4.1. Formatarea la nivel de caracter I.4.2. Formatarea la nivel de paragraf I.4.3. Chenare şi umbre I.4.4. Liste I.4.5. Scrierea pe coloane I.4.6. Tabulatori . Formatare, pagina, document, operatiuni, creare, deschidere, salvare, tiparire, editare, selectie, copiere, mutare, blocuri, text, cautare, inlocuire, anteul, subsolul, moduri, vizualizare, formatare, caracter, paragraf, chenare, umbre, liste, coloane, tabulatori |
|
I N F O R M A T I C Ă E C O N O M I C Ă Numar pagini: 23
|
Hegel, O perspectivă filosofică asupra formelor evolutive ale artei |
| "Avem de considerat aici trei raporturi ale ideii faţă de forma ei de expresie artistică. Anume, în primul rând, începutul îl face ideea când, fiind încă în stare de nedeterminare şi indistincţie, ori în stare de proastă şi neadevărată determinare, ea însăşi devine conţinut al plăsmuirilor artistice. Fiind nedeterminată, ea încă nu posedă acea individualitate pe care o pretinde idealul; caracterul ei abstract şi unilateralitatea ei fac ca forma să fie din punct de vedere exterior defectuoasă şi întâmplătoare. De aceea, prima formă a artei e mai mult simplă căutare a figurării decât capacitate de plăsmuire veritabilă. Ideea încă n-a găsit în sine însăşi forma, şi rămâne astfel numai lupta şi aspiraţia spre ea. Putem numi în general forma aceasta - formă simbolică a artei. În această formă de artă, ideea abstractă îşi are forma artistică în aflarea ei, în materia sensibilă naturală, de la care pleacă acum plăsmuirea artistică şi de care apare legată. Obiectele intuiţiei naturii sunt, pe de o parte, lăsate mai întâi aşa cum sunt ele, totuşi în acelaşi timp e introdusă în ele ideea substanţială ca semnificaţie a lor, încât acestor obiecte le revine acum sarcina s-o exprime, ele trebuind să fie interpretate ca şi când ideea însăşi ar fi prezentă în ele. Lucru posibil datorită faptului că obiectele realităţii au în ele o latură care le face apte de a înfăţişa o semnificaţie generală. Cum însă nu este posibilă o corespondenţă completă, această raportare nu se poate referi decât la o determinaţie abstractă, cum ar fi, de exemplu cazul când prin reprezentarea leului se înţelege forţa..............". Hegel, perspectiva, filosofica, asupra, formelor, evolutive, arta, raporturi, forma, expresie, artistica, idee, cautare, figurare, simbolica, determinatie, abstracta, caracter, l strain, fenomene, natura, sublim, clasica, simbolice, originar, subiectiv, formal, figura, omeneasca, metempsihoza, fiziologia, corpul, omenesc, romantica, sensibila, corespondenta, adevarat, concept, sine, stiinta, unitate, infinit, omul, animal, spirituala, spirit, spiritualitate, interiorul, spiritual, interioara, existenta, exterioare, lumii, durere, crima, deosebire, speciale, particular, lume, arhitectura, calm, fericit, sculptura, comunitate, templul, culoarea, tonul, pictura, muzica, poezie |
|
Estetică Numar pagini: 8
|
Ion Barbu: Isarlik |
|
"Ion Barbu a fost exceptional si ca matematician si ca poet. Profesor universitar, matematicianul Dan Barbilian si-a luat ca scriitor numele bunicului dinspre tata, Ion Barbu (zidar in mahalaua bucuresteana „Omul de piatra"), caruia ii datora atmosfera balcanica din o seama de poezii: „I-am luat numele, deci eram dator sa las ca glasul lui sa se faca auzit".
Interpret subtil al propriei poezii, Ion Barbu a marturisit ca, in cautarea unei Helade vesnice, locas al poeziei elevate, a poposit intr-o a doua faza a activitatii poetice, dupa ciclul parnasian, intr-un univers fabulos, definit prin „pitorescul si umorul balcanic". Cautand o imagine mai directa a vechii Grecii, el creeaza un univers halucinant, imagineaza o cetate alba a Isarlikului, ca un cuib de piatra si leguma, asezata la mijloc Intre rau si bun, intr-o atmosfera fantastica., plina de culoare, invadata de lumina puternica a soarelui, patrunsa de sunete line............." . Ion, barbu, isarlik, natratin, domnisoara hus, matei caragiale, crai, de, curte, veche |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 7
|
Criza economica |
| Criza financiara interbelica a fost declansata de un exces investitional pe pietele bursiere si imobiliare, fiind asumate riscuri foarte mari, in cautarea unui profit pe masura. Abuzul de credite de consum, de speculatii bursiere si imobiliare a creat dezechilibre care, in final, au dus la o criza economica majora.. Criza economica, financiara, speculatii bursiere, the great depression, criza de lichiditati |
|
Macroeconomie Numar pagini: 2
|
Criza economica |
| Criza financiara interbelica a fost declansata de un exces investitional pe pietele bursiere si imobiliare, fiind asumate riscuri foarte mari, in cautarea unui profit pe masura. Abuzul de credite de consum, de speculatii bursiere si imobiliare a creat dezechilibre care, in final, au dus la o criza economica majora.. Criza economica, financiara, piete bursiere, speculatii bursiere, the great depression |
|
Macroeconomie Numar pagini: 2
|
"cautare" rezultate au fost gasite 6
