carbonul
Carbonul |
|
"carbonul are simbolul C, element crucial al existenţei organismelor şi care are mai multe aplicaţi industriale. Numărul atomic al C este 6; elementul este in gr. a IV al sistemului periodic al elementelor."
Proprietati Se gaseste Aplicatii stintifice . Carbon, simbol, c, element, sistem, periodic, proprietati, se gaseste, aplicatii, stiintifice |
|
Chimie Numar pagini: 1
|
Celula |
| Celulele – baza chimica a vietii – sunt “caramizile” din care este construit organismul pluricelular. Materialele chimice care alcatuiesc celule au drept unitati moleculele. Moleculele sunt grupari de atomi. Atomii sunt legati prin forte chimice. Dintre elementele chimice, carbonul este nelipsit din substantele organice. Compusii carbonului sunt numerosi si cu proprietati chimice foarte variate. Pentru viata sunt importante legaturile C-H ce pot constitui adevarate rezerve de energie. Energia este pusa in libertate prin procese de oxidare si reducere............. Celula, carbon, molecule, bacteriana, bacteriile, vegetala, animala, membrana, citoplasma, adn, amiba, parameci |
|
Biologie Numar pagini: 2
|
Cum a aparut viata |
|
Traim intr-un univers de energie conditionata de relatia cu masa, deci cu materia.Suportul vietii
este incontestabil materia vie.Elementele chimice fundamentale sunt carbonul, azotul, fosforul, hidrogenul si oxigenul.carbonul constittuie scheletul tuturor moleculelor organice.Azotul joaca un rol important in procesele energetice, de tranfer cu H. Fosforul este componentul obligatoriu al acizilor nucleici si constituent al fosfoproteinelor si fosfolipidelor. Gruparile hidrogenului cu oxigenul sau cu carbonul si transformarea lor au rol energetic.Transformarea gruparii C-H in O-H este cea mai importanta sursa de energie din materia vie.............. . Energie, masa, materia, viata, elemente, chimice, carbon, azot, fosfor, hidrogen, oxigen, lipide, zaharuri, sistem, ontogenetic, filogenetic, biogeneza, pansermia, helmont, pasteur, darwin, simpson, homo, sapiens |
|
Biologie Numar pagini: 4
|
Forme alotropice ale carbonului - Diamantul si grafitul - |
| Alotropia este proprietatea unor elemente chimice de a se prezenta in una sau mai multe forme cristaline (sau moleculare). Ea este determinata de formarea unor molecule cu numar diferit de atomi si modificatii cristaline diferite. Formele alotropice difera prin proprietatile fizice si chimice....................... Forme, alotropice, carbonului, diamantul, grafitul, alotropia, carbonul, covalenta, proprietatiile, fizice, masa, sintetic, diamant |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
Nutritia plantelor si animalelor aflate in simbioza |
|
\\\"In lumea vie sunt raspandite 2 modalitati de nutritie: autotrof, care este cel mai raspandit mod de nutritie in regnul vegetal, heterotrof, care este intalnit atat la plante cat si la animale.
Plantele autotrofe, datorita procesului de fotosinteza si chimiosinteza (capacitatea unor plante de a realiza sinteza substantelor organice din substante minerale cu ajutorul energiei chimice eliberate in procesele de oxidare a unor substante organice ca H2, H2S, Fe, NH3, HNO3), se hranesc cu substante anorganice, pe cand nutritia heterotrofa este intalnita la plantele lipsite de corofila, deci care nu sunt capabile sa anihileze carbonul mineral din CO2. In natura traiesc 2 grupe mari de plante heterotrofe: saprofite – plante care se hranesc cu substante organice din cadavrele plantelor si animalelor, parazite – plante care se hranesc cu substante organice luate de la organismele vii.\\\" . Nutritie, autotrof, heterotrof, autotrofe, fotosinteza, chimiosinteza, h2, h2s, fe, nh3, hno3, substante, anorganice, saprofite, parazite, mixta, morfologice, licheni, pleurococcus, ciuperca, frunze, lobaria, cruste, xantoria, trompete, cladonia, barbi, usnea, coarne, cetraria, conifere, pavetta, klebsiella, ectotrofe, endotrofe, coacazul, bruckenthalia, orhideele, liliacee, scilofagi, epifitele, ochiul telescopic al caracatitei, furnici, afide, terra |
|
Biologie Numar pagini: 4
|
Nutritia plantelor si animalelor aflate in simbioza |
|
"In lumea vie sunt raspandite 2 modalitati de nutritie: autotrof, care este cel mai raspandit mod de nutritie in regnul vegetal, heterotrof, care este intalnit atat la plante cat si la animale.
Plantele autotrofe, datorita procesului de fotosinteza si chimiosinteza (capacitatea unor plante de a realiza sinteza substantelor organice din substante minerale cu ajutorul energiei chimice eliberate in procesele de oxidare a unor substante organice ca H2, H2S, Fe, NH3, HNO3), se hranesc cu substante anorganice, pe cand nutritia heterotrofa este intalnita la plantele lipsite de corofila, deci care nu sunt capabile sa anihileze carbonul mineral din CO2. In natura traiesc 2 grupe mari de plante heterotrofe: saprofite – plante care se hranesc cu substante organice din cadavrele plantelor si animalelor, parazite – plante care se hranesc cu substante organice luate de la organismele vii." . Nutritie, autotrof, heterotrof, autotrofe, fotosinteza, chimiosinteza, h2, h2s, fe, nh3, hno3, substante, anorganice, saprofite, parazite, mixta, morfologice, licheni, pleurococcus, ciuperca, frunze, lobaria, cruste, xantoria, trompete, cladonia, barbi, usnea, coarne, cetraria, conifere, pavetta, klebsiella, ectotrofe, endotrofe, coacazul, bruckenthalia, orhideele, liliacee, scilofagi, epifitele, ochiul telescopic al caracatitei, furnici, afide, terra |
|
Biologie Numar pagini: 4
|
Istoria chimiei |
|
Chimia este ştiinţa care are ca obiect studierea substanţelor şi a transformărilor lor. Este definită şi ca ştiinţă despre atomi (elemente chimice) şi combinaţiile lor, deoarece studiază procesele de transformare a substanţelor dintr-una în alta prin regruparea atomilor şi modificarea legăturilor dintre atomi. Chimia are strânse legături cu alte ştiinţe, dintre care în primul rând cu fizica (limita dintre ele fiind relativă şi făcând obiectul a două discipline, chimie fizică şi fizică chimică), precum şi cu biologia (biochimia) şi cu geologia (geochimia) etc. Domeniul chimiei se împarete în: chimia anorganică, chimia organică şi chimia fizică. Chimia anorganică studiază proprietăţile fizice şi chimice ale elementelor şi combinaţiilor lor (în afară de compuşii carbonului, studiaţi de chimia organică),precum şi legile generale ale combinării chimice. Chimia organică studiază combinaţiile carbonului cu câteva elemente (hidrogen, oxigen, azot, sulf, halogeni etc.). ...................................... Istoria, chimie, boyle, wohler, lomonosov, avogadro, dalton, mendeleev, butlerov, frankland, meyer, mosely, kossel, lewis, bohr, heitler, london, bernath, salygni, edeleanu, istrati, zaharia, munteanu, spacu, gheorghiu, minovici, maxim, longinescu, bogdan |
|
Chimie Numar pagini: 2
|
Tabelul periodic al elementelor |
|
\\\"Au existat in decursul timpului mai multe tentative ale chimistilor de clasificare a elementelor chimice: in metale si nemetale, acizi si baze, in functie de valenta sau de alte proprietati. Aplicarea acestor metode facea insa ca o serie de elemente sa se regaseasca in mai multe grupe concomitent. O clasificare mai detaliata si mai utila s-a bazat la inceput pe greutatea atomica si apoi pe numarul atomic. Aceasta clasificare a condus la ceea ce cunoastem astazi sub denumirea de sistemul periodic, inclus in tabelul periodic care ilustreaza grafic legaturile dintre diferite elemente.\\\"
Notatia atomica 1. Scurt istoric 2. Gruparea elementelor in tabelul periodic 2.1 Perioade 2.2 Grupe 2.3 Legaturi pe diagonala 3. Blocurile de elemente de tip s, p, d si f 3.1 Elemente de tip bloc s 3.2 Elementele de tip bloc p 3.3 Elemente de tip bloc d 3.4 Elemente de tip bloc f . Tabelul periodic al elementelor, notatia, atomica, scurt, istoric, grupare, elemente, perioade, grupe, legaturi, diagonala, blocuri, tip s, p, d, f, numarul, atomic, de masa, triadele lui döbereiner, legea, octavelor, dmitry mendeleyev, strat de valenta, raza, atomica, metalele, alcaline, alcalino-pamintoase, electropozitive, electronegative, halogenii, cationi, anioni, orbitali, nemetale, metaloizii, carbonul, nitrogenul, oxigenul, gazele, nobile, tranzitionale, lantanidele, actinidele, legaturi, ionice |
|
Chimie Numar pagini: 10
|