baza

Alege conditiile

Cautare precisa:
Subiect:
Tip:
Format:

Cautari similare: baza date

"baza" rezultate au fost gasite 44

Mielu ZIate

Cuprins
Psihologia 2000: încotro? sau In loc de prefaŃă....................................................... 21
Bibliografie ........................................................................................................................ 26
PARTEA ÎNTÂI
PROBLEME TEORETICO-METODOLOGICE
ALE PSIHOLOGIEI
Capitolul I
PSIHOLOGIA CA STIINłĂ SI CA PROFESIE ......................................................... 33
1. Definirea psihologiei.................................................................................................... 33
1.1. Tipuri de definiŃii................................................................................................ 33
1.2. încercări integrative ............................................................................................ 36
2. TendinŃe controversate în psihologie ......................................................................... 38
2.1. Psihologia: stiinŃă sau artă? ............................................................................ 39
2.2. Psihologia: nomotetică, idiografică sau idiotetică ? ...................................... 41
2.3. Unitate sau diversitate în psihologie? ............................................................... 45
2.4. Impasul, criza sau progresul si expansiunea psihologiei? ............................ 49
3. Locul psihologiei în sistemul stiinŃelor ..................................................................... 54
3.1. Modele triunghiulare .......................................................................................... 54
3.2. Modelul circular ................................................................................................. 55
3.3. Modelul interpenetrării stiinŃelor ...................................................................... 56
3.4. Modelul bazat pe clasificarea stiinŃelor ............................................................ 58
3.5. Concluzii cu privire la locul psihologiei
în sistemul stiinŃelor .......................................................................................... 59
4. Psihologia ca profesie.................................................................................................. 60
4.1. Statutul profesiei de psiholog .............................................................................60
4.2. FuncŃiile psihologului......................................................................................... 62
4.3. Debuseele de plasare si integrare a psihologului ........................................... 63
4.4. Somajul în rândul psihologilor ......................................................................... 64
4.5. Codul deontologic al profesiunii de psiholog ....................................................64
5. Repere privind viitorul psihologiei ............................................................................ 67
5.1. „ProfeŃii" despre viitorul psihologiei................................................................ 67
5.2. Factori modelatori ai viitorului psihologiei ...................................................... 71
Bibliografie .........................................................................................................................73
Capitolul II
OBIECTUL PSIHOLOGIEI........................................................................................... 77
1. Obiectul psihologiei în disputa specialistilor ............................................................ 77
1.1. Psihologia în căutarea propriului ei obiect ....................................................... 77
1.2. Factori care au întârziat elaborarea obiectului unitar
al psihologiei ....................................................................................................... 78
1.3. Nevoia de sinteză ................................................................................................ 81
2. Perspective de abordare a obiectului psihologiei ..................................................... 83
2.1. ViaŃa psihică interioară ca obiect al psihologiei ............................................. 83
2.1.1. IntrospecŃionismul ................................................................................... 83
2.1.2. Psihanaliza ...............................................................................................86
2.1.3. Alte orientări .......................................................................................... 90
2.2. Comportamentul ca obiect al psihologiei .......................................................... 90
2.2.1. ReacŃii împotriva introspecŃionismului ................................................. 91
2.2.2. Behaviorismul tradiŃional ....................................................................... 92
2.2.3. Neo-behaviorismul................................................................................... 95
2.2.4. Opinii actuale cu privire la behaviorism............................................... 97
2.3. Conduita (activitatea) ca obiect al psihologiei.................................................. 99
2.3.1. „Psihologia conduitei"............................................................................ 99
2.3.2. Activitatea ca echivalent al conduitei ................................................... 102
2.3.3. ValenŃele activităŃii ................................................................................. 103
2.4. Omul concret ca obiect al psihologiei..............................................................103
2.4.1. Sinele individual si unic al omului ca obiect
al psihologiei .......................................................................................... 104
2.4.2. Psihologia umanistă despre metodă si metodologie............................ 106
3. Constatări conclusive cu privire la obiectul psihologiei .......................................... 107
3.1. Repere comparative si evaluative ...................................................................... 107
3.2. Tipuri de soluŃii la problema obiectului psihologiei ....................................... 110
3.3. Un punct de vedere personal cu privire
la obiectul psihologiei ........................................................................................ 111
Bibliografie ....................................................................................................................... 112
Capitolul III
METODĂ SI METODOLOGIE ÎN PSIHOLOGIE.................................................... 115
1. Premise teoretice ale metodelor psihologiei ............................................................ 115
1.1. Conceptul de „metodă" .................................................................................... 115
1.2. Enumerarea si clasificarea metodelor psihologiei ........................................... 116
2. Principalele metode ale psihologiei........................................................................... 118
2.1. Metoda observaŃiei ........................................................................................... 118
2.2. Metoda experimentului...................................................................................... 124
2.3. Metoda convorbirii ............................................................................................ 133
2.4. Metoda anchetei psihologice............................................................................. 134
2.5. Metoda biografică.............................................................................................. 137
2.6. Metoda povestirilor de viaŃă ............................................................................. 139
2.7. Metoda analizei produselor activităŃii .............................................................. 140
2.8. Metodele psihometrice ...................................................................................... 141
2.9. Metoda modelării si simulării .......................................................................... 146
3. Comentarii generale cu privire la metodele psihologiei ..........................................147
3.1. Specificul metodelor psihologiei .....................................................................147
3.2. Obiectivitatea metodelor psihologiei ...............................................................148
3.3. Efectele prezenŃei cercetătorului ......................................................................149
4. Metodologia psihologică ............................................................................................152
4.1. Conceptul de „metodologie".............................................................................152
4.2. Componentele si domeniile metodologiei psihologice.................................... 152
5. Tipuri de metodologii psihologice ............................................................................ 155
5.1. Metodologiile obiective, subiectiv-interpretative si mixte............................... 155
5.2. Metodologiile coercitive si non-coercitive ....................................................... 156
6. RelaŃia dintre metodă si metodologie în psihologie ................................................ 157
Bibliografie ....................................................................................................................... 158
Capitolul IV
LEGE, EXPLICAłIE SI TEORIE ÎN PSIHOLOGIE............................................... 161
1. Există o legitate psihologică?.................................................................................... 161
1.1. PoziŃii contestatare ............................................................................................ 161
1.2. Exemple de legi psihologice............................................................................. 163
1.3. Specificul legilor psihologice ........................................................................... 165
2. ExplicaŃia în psihologie.............................................................................................. 168
2.1. Descriere, explicaŃie, previziune ..................................................................... 168
2.2. înŃelegere, explicaŃie si lege ............................................................................. 171
2.3. Interpretare si explicaŃie.................................................................................... 175
3. Tipuri si niveluri de explicaŃie................................................................................... 178
3.1. Clasificarea filosofică ........................................................................................ 178
3.2. Tipologii psihologice......................................................................................... 181
4. CerinŃe metodologice ale explicaŃiei în psihologie ................................................. 183
4.1. Necesitatea selecŃiei modelelor explicative...................................................... 183
4.2. Necesitatea corelării modelelor explicative .................................................... 183
5. Teoria psihologică ...................................................................................................... 184
5.1. Conceptul de „teorie" ...................................................................................... 184
5.2. Clasificarea teoriilor psihologice ..................................................................... 186
5.3. „ForŃa teoretică" a concepŃiilor psihologice ................................................... 188
Bibliografie ...................................................................................................................... 190
PARTEA A DOUA
PSIHICUL - DOMENIU DE CERCETARE AL
PSIHOLOGIEI
Capitolul V
NATURA PSIHICULUI UMAN ...................................................................................197
1. Psihicul ca obiect de cercetare al psihologiei ......................................................... 197
1.1. Complexitatea psihicului....................................................................................197
1.2. Natura contradictorie a psihicului ....................................................................198
1.3. ConsecinŃe asupra conceperii obiectului psihologiei.......................................200
1.4. Definirea psihicului ..........................................................................................201
2. Caracteristicile fundamentale ale psihicului ............................................................202
2.1. Psihicul ca formă a vieŃii de relaŃie .................................................................202
2.1.1. SupoziŃii...................................................................................................202
2.1.2. Dovezi......................................................................................................203
2.2. Psihicul ca funcŃie a creierului .........................................................................205
2.2.1. Teză cu valoare de principiu metodologic............................................205
2.2.2. Argumente în sprijinul relaŃiei dintre psihic si creier .........................206
2.2.3. Modele explicativ-interpretative ale relaŃiei
dintre psihic si creier.............................................................................207
2.3. Psihicul ca re-producere a realităŃii naturale....................................................219
2.3.1. Caracteristicile re-producerii psihice....................................................219
2.3.2. Criteriile individualizării re-producerii psihice....................................223
2.5.1. Notele definitorii ale psihicului uman ..................................................224
2.4. Psihicul ca fenomen condiŃionat si determinat
socio-istoric si socio-cultural............................................................................224
2.4.1. De la socio-istoric si socio-cultural la psihic ......................................224
2.4.2. De la psihic la socio-istoric si socio-cultural ......................................226
3. Manifestări neobisnuite ale psihicului .......................................................................227
3.1. Tipuri de fenomene psihice neobisnuite..........................................................227
3.2. încercări de cercetare si explicare stiinŃifică
a fenomenelor parapsihologice ........................................................................229
3.3. Argumente pro si contra parapsihologici ........................................................231
4. Perspective noi de abordare a psihicului ................................................................. 233
4.1. Teoria informaŃiei .............................................................................................. 233
4.2. Cognitivismul ..................................................................................................... 234
4.3. Neo-evoluŃionismul ............................................................................................ 238
Bibliografie ...................................................................................................................... 240
Capitolul VI
IPOSTAZELE PSIHICULUI ........................................................................................ 243
1. ConstiinŃa ca ipostază a psihicului ............................................................................ 243
1.1. Locul constiinŃei în psihologie ......................................................................... 243
1.2. Etape în definirea constiinŃei ............................................................................ 244
1.3. Modele explicativ-interpretative ale constiinŃei............................................... 248
1.3.1. Modele explicativ-interpretative tradiŃionale....................................... 248
1.3.2. Modele explicativ-interpretative actuale .............................................. 251
1.4. DiscuŃii si controverse actuale cu privire la constiinŃă ................................... 258
2. Subconstientul ca ipostază a psihicului .................................................................... 260
2.1. Ce loc ocupă subconstientul în psihologie ? .................................................. 260
2.2. Două etape în definirea subconstientului ........................................................ 261
2.3. Caracteristicile si rolurile subconstientului ..................................................... 262
3. Inconstientul ca ipostază a psihicului ...................................................................... 263
3.1. Negarea si afirmarea inconstientului .............................................................. 263
3.2. „Impunerea" inconstientului în psihologie ..................................................... 264
3.3. Definirea inconstientului................................................................................... 267
3.4. Natura si rolurile inconstientului ..................................................................... 268
3.4.1. Natura inconstientului............................................................................268
3.4.2. Rolurile inconstientului ..........................................................................269
3.5. Tipuri de inconstient..........................................................................................
270
3.5.1. Inconstientul cerebral ............................................................................270
3.5.2. Inconstientul colectiv .............................................................................272
3.5.3. Inconstientul cognitiv.............................................................................275
4. RelaŃia dintre constient si inconstient .......................................................................277
4.1. Probleme generale..............................................................................................277
4.2. Tipuri de relaŃii între constient si inconstient ..................................................278
4.3. Terapii derivate din relaŃiile „constient - inconstient" ...................................279
Bibliografie .......................................................................................................................279
Capitolul VII
STĂRILE DE CONSTIINłĂ........................................................................................283
1. Stările de constiinŃă - obiect al investigaŃiei psihologice ....................................... 283
1.1. Ce este o „stare de constiinŃă"? ..................................................................... 283
1.2. Multitudinea si varietatea stărilor de constiinŃă ............................................. 284
1.3. Noul context de abordare a stărilor de constiinŃă ........................................... 288
2. Stări de constiinŃă modificată .................................................................................... 290
2.1. Somnul ................................................................................................................ 290
2.1.1. Natura somnului ...................................................................................290
2.1.2. Somn versus veghe sau funcŃiile somnului ...........................................290
2.1.3. Ce se întâmplă cu reactivitatea neurofiziologică
si psihică în timpul somnului ? ........................................................... 292
2.1.4. Privarea de somn si insomnia............................................................... 294
2.1.5. De ce' dormim ? sau teoriile explicative ale somnului ....................... 295
2.1.6. Necesitatea studierii somnului ............................................................. 297
2.2. Visul........................................................................................................... . ....... 297
2.2.1. Visul ca stare de mentaŃie sau natura psihică a visului..................... 298
2.2.2. Visul - perturbator sau protector al somnului ? ................................. 299
2.2.3. Metode obiective de studiere a visului ................................................ 300
2.2.4. Cum au fost explicate visele ? ............................................................. 303
2.2.5. Pot fi controlate visele ?........................................................................ 305
2.3. Hipnoza .............................................................................................................. 307
2.3.1. Hipnoza - fenomen complex si contradictoriu .................................... 307
2.3.2. Hipnoza - stare de somn sau stare de veghe ? ................................... 308
2.3.3. Teorii explicativ-interpretative ale hipnozei ........................................ 310
2.3.4. Legitimitatea hipnozei în dispută......................................................... 313
3. Căi de acces la stările de constiinŃă modificată........................................................314
3.1. MeditaŃia ............................................................................................................ 314
3.1.1. AccepŃii .................................................................................................. 314
3.1.2. Formele meditaŃiei.................................................................................. 315
3.1.3. Studiul stiinŃific al meditaŃiei................................................................ 316
3.2. Bio-feed-back-ul ................................................................................................ 317
3.2.1. Ce este bio-feed-back-ul ? .................................................................... 317
3.2.2. Tipuri de bio-feed-back ......................................................................... 318
3.2.3. Specificul bio-feed-back-ului ................................................................ 320
3.2.4. Ce se asteaptă de la bio-feed-back ?...................................................321
3.3. SubstanŃele psihoactive ..................................................................................... 322
3.3.1. încercare de definire si clasificare ....................................................... 322
3.3.2. Efectele substanŃelor psihoactive .........................................................322
3.3.3. Controverse si dubii ............................................................................... 325
4. Câteva probleme generale ale stărilor de constiinŃă modificată.............................. 327
4.1. Inducere ............................................................................................................. 327
4.2. Efecte ................................................................................................................. 328
4.3. UtilităŃi.................................................................... .' .......................................... 328
Bibliografie ...................................................................................................................... 329
Capitolul VIII
ABORDAREA „PLANĂ" SI „PIRAMIDALĂ" A PSIHICULUI ........................... 333
1. Abordarea „plană", „orizontală" a psihicului ......................................................... 333
1.1. AsociaŃionismul clasic....................................................................................... 333
1.2. Variante de asociaŃionism renovate................................................................... 336
1.3. Principiile abordării „plane" a psihicului....................................................... 337
2. Abordarea structural-dinamică a psihicului.............................................................. 338
2.1. Etape în evoluŃia abordării structural-dinamice a psihicului.......................... 338
2.1.1. „IntuiŃii" din trecut................................................................................ 338
2.1.2. Fundamentarea si consolidarea abordării
structural-dinamice a psihicului .......................................................... 339
2.1.3. Expansiunea si adâncirea abordării
structural-dinamice în psihologia contemporană ................................ 343
2.2. Specificul abordării structural-dinamice a psihicului .......................................346
2.2.1. Conceptul de „structură"...................................................................... 346
2.2.2. Demersuri în abordarea structural-dinamică a psihicului...................348
2.2.3. Principiile abordării structural-dinamice a psihicului.........................350
2.3. DificultăŃile abordării structural-dinamice a psihicului...................................350
Bibliografie .......................................................................................................................351
Capitolul IX
ABORDAREA SISTEMICĂ SI SINERGETICĂ A PSIHICULUI ...........................353
1. Premisele abordării sistemice a psihicului ................................................................353
1.1. Premise din afara psihologiei ...........................................................................353
1.2. Premise din interiorul psihologiei ....................................................................360
2. Coordonate sistemice ale psihicului .........................................................................362
2.1. Conceptul de „sistem" .......................................................................................362
2.2. Psihicul ca sistem: caracteristicile sistemului psihic uman ..........................363
3. ParticularităŃile abordării sistemice a psihicului .....................................................368
3.1. CerinŃele abordării sistemice a psihicului .......................................................368
3.1.1. Clasificarea tradiŃională a fenomenelor psihice ..................................369
3.1.2. Clasificarea actuală a fenomenelor psihice.........................................370
3.2. Principiile si valenŃele abordării sistemice a psihicului ..................................371
3.2.1. Principiile abordării sistemice ..............................................................371
3.2.2. Valoare metodologică ............................................................................371
4. Abordarea sinergetică a psihicului ............................................................................372
4.1. Ce este sinergetica ? ......................................................................................... 372
4.2. Principiile abordării sinergetice ...................................................................... 374
4.3. încercări de abordare sinergetica a psihicului ................................................ 375
Bibliografie ...................................................................................................................... 377
Capitolul X
CERCETAREA PSIHOLOGICĂ..................................................................................379
1. Probleme generale ale cercetării psihologice............................................................379
1.1. Tipurile cercetării psihologice ..........................................................................379
1.2. Generalizarea disputei dintre cercetarea pură
si cercetarea aplicativă.......................................................................................383
1.3. Strategii de cercetare psihologică .....................................................................385
2. Procesualitatea si problemele cercetării psihologice ................................................386
2.1. Ciclurile cercetării psihologice .........................................................................386
2.2. Etapele cercetării psihologice ...........................................................................388
2.2.1. Delimitarea domeniului, temei si problemei de cercetare .................388
2.2.2. Informarea si documentarea ................................................................389
2.2.3. Specificarea obiectivelor sau a scopurilor ........................................391
2.2.4. Formularea ipotezelor si a variabilelor ..............................................391
2.2.5. Definitivarea metodelor, procedeelor si tehnicilor
de in ^stigare ........................................................................................395
2.2.6. Alegerea si descrierea domeniului de aplicare a metodelor .............397
2.2.7. Aplicarea metodelor si recoltarea datelor..........................................398
2.2.8. Prelucrarea datelor recoltate ...............................................................400
2.2.9. Formularea concluziilor .......................................................................402
2.2.10. Validarea concluziilor în vederea generalizării lor............................403
2.2.11. Comunicarea sau publicarea rezultatelor
si a concluziilor cercetării...................................................................404
2.2.12. Reluarea întregului ciclu ......................................................................405
3. DificultăŃile cercetării psihologice; evitarea si înlăturarea lor ...............................405
3.1. Premise ...............................................................................................................405
3.2. „Pericole" si „capcane" în cercetarea psihologică .........................................406
3.2.1. Alegerea (selecŃia) subiecŃilor ............................................................406
3.2.2. Aplicarea metodelor.............................................................................406
3.2.3. Asteptările cercetătorului sau „autoprofeŃia
care se îndeplineste" ...........................................................................407
3.2.4. Asteptările subiecŃilor sau „ caracteristicile cerute " ..........................407
3.2.5. Administrarea repetată a unui instrument de cercetare .....................407
3.2.6. Modificarea subiecŃilor în timp...........................................................408
3.2.7. Pierderea subiecŃilor ............................................................................409
3.2.8. Comunicarea rezultatelor obŃinute ...................................................... 409
3.2.9. Efectul de contaminare ........................................................................ 410
3.2.10. Formularea prematură a concluziilor ................................................410
3.3. ModalităŃi ameliorative...................................................................................... 410
Bibliografie ....................................................................................................................... 412
. Psihologie, mielu, zlate

Psihologia Educatiei

Numar pagini: 407

A. Millea - Electronica Elementara - Elemente si Circuite

Electronica Elementara - Elemente si Circuite
A. Millea

Editura Tehnica
Bucuresti - 1969

Cartea contine notiuni elementare privind dispozitivele electronice (elementele de circuit si circuitele electronice fundamentale) : tuburi electronice, dispozitive semiconductoare, amplificatoare, oscilatoare, detectoare, circuite de comutatie etc , putând servi
ca baza pentru studierea ulterioara a aplicatiilor electronicii.
Este adresata muncitorilor si elevilor care au o pregatire minima de algebra si cunostinte elementare de fizica. Ea poate fi utila tuturor celor care doresc sa se initieze in electronica tehnica, la un nivel de larga accesibilitate.

1. Notiuni introductive 11
1.1. Curentul electric 11
1.2. Circuite electrice 14
1.3. Condensatoare si bobine 20
1.4. Curentul alternativ 26
2. Circuite electrice simple 36
2.1. Circuite sursa-receptor 36
2.2. Adaptarea receptorului la sursa 39
3. Circuite oscilante 42
3.1. Oscilatii mecanice si oscilatii electrice 42
3.1.1. Producerea oscilatiilor mecanice 42
3.1.2. Proprietati ale oscilatiilor mecanice 43
3.1.3. Producerea oscilatiilor electrice 43
3.2. Proprietati ale oscilatiilor din circuitul inductanta-capacitate 45
3.2.1. Frecventa oscilatiilor libere 45
3.2.2. Oscilatii intretinute (fortate) 46
3.2.3. Rezonanta 47
3.3. Circuite oscilante serie si paralel 49
3.3.1. Circuitul oscilant serie 50
3.3.2. Circuitul oscilant paralel 52
3.3.3. Largimea de banda a circuitelor oscilante 54
3.4. Circuite oscilante cuplate 55
4. Tuburi electronice 57
4.1. Introducere 57
4.2. Emisia electronica 58
4.3. Dioda 59
4.3.1. Functionarea diodei 60
4.3.2. Caracteristicile si parametrii diodei 62
4.3.3. Puterea consumata in dioda 64
4.3.4. Constructia tuburilor electronice 65
4.4. Trioda 66
4.4.1. Functionarea triodei 67
4.4.2. Caracteristicile triodei 68
4.4.3. Parametrii triodei 69
4.5. Tetroda si pentoda 73
4.6. Alte tuburi electronice cu vid 76
4.6.1. Tuburi multigrile 76
4.6.2. Tuburi multiple 77
4.7. Tuburi cu gaz 77
4.7.1. Tuburi cu gaz cu catod cald 78
4.7.2. Tuburi cu gaz cu catod rece 79
4.8. Tuburi catodice 80
5. Dispozitive semiconductoare 82
5.1. Introducere 82
5.2. Proprietatile corpurilor semiconductoare 82
5.2.1. Conductibilitatea electrica a semiconductoarelor pure 83
5.2.2. Conductibilitatea semiconductoarelor cu impuritati 86
5.3. Dioda semiconductoare 88
5.3.1. Jonctiunea pn 88
5.3.2. Constructia diodelor semiconductoare 91
5.3.3. Caracteristicile si parametrii diodelor semiconductoare93
5.4. Tranzistorul 94
5.4.1. Principiul de functionare a tranzistorului 95
5.4.2. Constructia tranzistoarelor 97
5.4.3. Caracteristicile tranzistoarelor 99
5.4.4. Parametrii tranzistoarelor 103
5.5. Alte dispozitive semiconductoare 106
5.5.1. Dioda Zener 106
5.5.2. Dioda tunel 107
5.5.3. Dioda varicap 108
5.5.4. Tiristorul 108
5.5.5. Termistorul 110
5.5.6. Fotodioda si fototranzistorul 111
5.5.7. Fotorezistentele 113
6. Redresoare 114
6.1. Circuite electronice 114
6.2. Transformatoare de retea 114
6.3. scheme de redresare 116
6.3.1. Redresarea unei singure alternante 116
6.3.2. Redresarea ambelor alternante 118
6.3.3. Redresarea cu dublarea tensiunii 120
6.4. Filtre de netezire 121
6.5. stabilizatoare de tensiune 124
6.5.1. stabilizatoare de tensiune continua cu tuburi cu gaz 124
6.5.2. stabilizatoare de tensiune cu diode semiconductoare 126
7. Amplificatoare 128
7.1. Introducere 128
7.2. Trioda ca amplificatoare 131
7.2.1. Functionarea amplificatorului cu trioda 131
7.2.2. schema echivalenta a triodei ca amplificatoare 134
7.3. Tranzistorul ca amplificator 135
7.3.1. Functionarea amplificatorului cu tranzistor in conexiune cu baza comuna 135
7.3.2. Functionarea amplificatorului cu tranzistor in conexiune cu emitor comun 138
7.3.3. Functionarea amplificatorului cu tranzistor in conexiune cu colector comun 140
7.3.4. Comparatie intre cele trei montaje de amplificare cu tranzistor 141
7.4. Amplificatoare de audiofrecventa 142
7.4.1. Amplificatoare de semnal mic, cu tuburi electronice 142
7.4.2. Amplificatoare de putere cu tuburi electronice 153
7.4.3. Amplificatoare de semnal mic, cu tranzistoare 159
7.4.4. Amplificatoare de putere cu tranzistoare 166
7.4.5. Reactia in amplificatoarele de audiofrecventa 169
7.5. Amplificatoare de inalta frecventa 181
7.5.1. Amplificatoare de radiofrecventa cu tuburi electronice 182
7.5.2. Amplificatoare de radiofrecventa cu tranzistoare . . 184
7.6. Amplificatoare de curent continuu 185
8. Oscilatoare 188
8.1. Introducere 188
8.2 Oscilatoare cu inductanta si capacitate (L.C.) 189
8.1.1. Negativarea automata prin curenti de grila 192
8.1.2. Amorsarea si amplitudinea oscilatiilor 194
8.1.3. Notiunea de rezistenta negativa 196
8.1.4. scheme de oscilatoare LC 199
8.3. Oscilatoare cu rezistenta si capacitate (RC) 201
8.3.1. Oscilatoare RC cu un etaj de amplificare 203
8.3.2. Oscilatoare RC cu doua etaje de amplificare 204
9. Modulatoare, demodulatoare, schimbatoare de frecventa 207
9.1. Introducere 208
9.2. Modulatoare 208
9.2.1. Tipuri de modulatie 208
9.2.2. Circuite de modulatie 211
9.3. Circuite de detectie 215
9.4. Circuite de schimbare a frecventei 217
10. Circuite de comutatie 221
10.1. Introducere 221
10.2. Comutare electromecanica si comutare electronica 222
10.3. Circuite logice 225
10.3.1. Circuit de negatie (circuit NU) 225
10.3.2. Circuit de conjunctie (circuit sI) 226
10.3.3. Circuit de disjunctie (circuit sAU) 288
10.3.4. Circuit NICI 229
10.4. Circuite basculante 230
10.4.1. Circuit basculant bistabil 231
10.4.2. Circuit basculant monostabil 233
10.4.3. Circuit basculant astabil (multivibrator) 234
Bibliografie 236

. Electronica

Electronica Elementara

Numar pagini: 242

Curs Baze de date

CUPRINS pag
0. Introducere
Aplicaţii tradiţionale bazate pe fişiere; limitări 3
1. Sisteme de Gestiune ale Bazelor de Date (SGBD)
1. 1. Istoric,comentarii 5
1. 2. Definirea sistemelor de gestiune a bazelor de date relaţionale 6
1. 3. Regulile luiCodd 7
1. 4. Criterii minimale de definire a unui SGBDR 10
1. 5. Abstractizarea datelor 12
1. 6. Scheme, corespondenţe şi instanţe 14
1. 7. Independenţa datelor 15
1. 8. Principalele componente ale unui SGBD 15
1. 9. Obiectivele unui SGBD 18
1.10.Funcţiunile unui SGBD 20
2. Modele de descriere a datelor şi modelarea conceptuală
2.1. Generalităţi, enumerări 25
2.2. Modelare E-R
2.2.1.Concepte de bază 27
2.2.2.Restricţii structurale 31
2.2.3. Chei 34
2.3. Modelul EE-R
2.3.1. Problemele modelului E-R 35
2.3.2. Superclase şi subclase ale tipurilor de entitate 36
2.3.3. Specializarea 37
2.3.4. Generalizarea 38
2.3.5. Condiţii impuse specializării şi generalizării 38
3. Algebra relaţionala
3.1. Structura relaţionala a datelor
3.1.1. Domeniu 38
3.1.2. Relaţie 39
3.1.3. Atribut 40
3.1.4. Operatorii modelului relaţional 41
3.2. Algebra relaţională şi extensiile sale 41
4. Limbaje de interogare comerciale (modelul relaţional) - SQL
4.1. Istoric, obiective 49
4.2. Clauze şi operatori SQL
4.2.1.Clauzele SELECT, FROM şi WHERE 50
4.2.2.Ordonarea tuplelor (clauza ORDER BY 55
4.2.3.Gruparea rezultatelor (clauza GROUP BY 56
4.2.4.Interogări pe mai multe tabele 58
4.2.5.Subinterogări 59
4.2.6.Operatorii ANY şi ALL 62
4.2.7.Operatorul EXISTS 64
5. Normalizarea
5.1.Redundanţa informaţiilor şi anomalii de actualizare 66
5.2.Dependenţe funcţionale 69
5.3.Forme normale
5.3.1.Prima formă normală 72
5.3.2.A doua formă normală 74
5.3.3.A treia forma normală 76
5.3.4.Forma normală Boyce-Codd 76
6. Ghid de proiectare al bazelor de date relaţionale
6.1. Metodologia
6.1.1. Metodologia proiectării bazelor de date 80
6.1.2. Prezentarea metodologiei 80
6.1.3. Crearea modelului logic 82
6.2. Proiectarea logică a bazei de date – Exemplu 98
6.3. Utilizarea metodologiei de proiectare a bazelor de date
relaţionale 101
6.3.1. Anexa. Documentarea tipurilor de entităţi în view-urile
Locatari şi Cheltuieli 118
6.3.2. Anexa. Documentarea atributelor 119
6.3.3. Anexa. Documentarea tipurilor de relaţii din view-urile “Locatari” şi “Cheltuieli 120
6.3.4. Anexa. Documentarea domeniilor atributelor 121
6.3.5. Anexa Descrierea relaţiilor din view-urile “Locatari” şi “Cheltuieli 121
6.3.6. Anexa. Regulile date de întreprindere în cazul modelului “Locatari” şi “Cheltuieli 122
6.3.7. Anexa. Modelul global de date al sistemului Asociaţia de Locatari 122
7. Baze de date distribuite
7.1.Generaliăţi 124
7.2.Arhitectura unui SGBD distribuit 126
7.3.Proiectarea unei baze de date relaţionale distribuite 129
7.4.Alocarea datelor 130
7.5.Transparenţe în SGBDD 133
8. Securitate şi integritate
8.1. Integritate 142
8.2. Securitate 146
9. Tranzacţii şi concurenţă.
9.1.Tranzacţii 151
9.2. Proprietăţile tranzacţiilor 152
9.3. Controlul concurenţei 152
9.4. Tehnici optimiste 158
9.5. Controlul recuperării 159
Test de autoevaluare 162
. Baze de date

Baze de date

Numar pagini: 161

Fundamentele Pedagogiei

Cursul este destinat familiarizarii studentilor cu conceptele fundamentale ale pedagogiei
ca stiinta, cu specificul, functiile si rolul acesteia în cadrul mai larg al sistemului stiintelor
educatiei.
Obiectivele didactice majore ale disciplinei vizeaza asimilarea de catre studenti a unor
concepte de baza privind istoricul aparitiei pedagogiei ca stiinta, a sarcinilor si obiectului sau de
studiu, a triplei sale calitati de stiinta, teorie si arta a educatiei, a caracterului finalist al actiunii
educationale precum si a specificului fiecareia dintre componentele sistemului stiintelor
educatiei.. Pedagogie

Pedagogie Modul I

Numar pagini: 55

Dreptul afacerilor- Notiuni generale

CURS

Obiectul Dreptului Afacerilor
CONTRACTELE COMERCIALE
Principiile pe baza cărora se încheie contractele
Clasificarea contractelor
Elementele contractului
Încheierea contractelor
Momentul şi locul încheierii contractului
Efectele contractului
Specificul obligaţiilor comerciale
Contractul de vânzare-cumpărare comercială
Definiţie
Condiţiile de valabilitate ale contractului de vânzare-cumpărare comercială
Efectele contractului de vânzare-cumpărare comercială
Contractul de mandat comercial
Definiţia contractului de mandat comercial. Cadrul de reglementare
Caracterele mandatului comercial
Delimitarea mandatului comercial de contractul de muncă
Condiţiile de validitate ale contractului de mandat comercial
Efectele contractului de mandat comercial
Încetarea contractului de mandat comercial
Contractul de comision
Definiţie
Condiţiile de validitate ale contractului de comision
Efectele contractului de comision
Încetarea contractului de comision
Contractul de consignaţie
Definiţie
Condiţiile de validitate ale contractului de consignaţie
Efectele contractului de consignaţie
Răspunderea determinată de nerespectarea obligaţiilor
Încetarea contractului de consignaţie
FAPTELE DE COMERŢ
Noţiune
Clasificarea faptelor de comerţ
Faptele de comerţ obiective
Faptele de comerţ unilaterale
COMERCIANŢII
Definiţie
Importanţa definirii noţiunii de comerciant.
Comerciantul - persoană fizică
Definiţie
Condiţiile pentru dobândirea calităţii de comerciant
Dovada calităţii de comerciant
Încetarea calităţii de comerciant
Decăderi în legătură cu calitatea de comerciant
Interdicţii pentru desfăşurarea de activităţi comerciale
Necomercianţii persoane fizice
Comerciantul - persoană juridică
Noţiuni generale
Formele şi clasificarea societăţilor comerciale
Participarea statului în cadrul afacerilor
Fondul de comerţ
Noţiune
Conţinutul fondului de comerţ
Operaţiuni referitoare la fondul de comerţ. Dreptul, afaceri, notiuni, generale, obiectul, contracte, comerciale, principii, baza, clasificare, elemente, incheiere, moment, loc, efecte, specific, obligatii, vanzare, cumparare, comerciala, conditii, valabilitate, mandat, cadru, reglementare, caractere, delimitare, incetare, comision, consignatie, raspundere, nerespectare, fapte, comert, comerciant, necomerciant

DREPTUL AFACERILOR

Numar pagini: 54

Prezentare PowerPoint - Cabluri utilizate in retele de calculatoare

Retelele sunt clasificate in retele peer-to-peer si retele bazate pe server.
Termenul de topologie se refera la dispunerea spatiala a calculatoarelor intr-o retea.
Daca calculatoarele din retea sunt legate unul dupa altul si sunt conectate la un singur cablu topologia este numita bus. Aceasta topologie este cea mai simpla metoda de a conecta calculatoarele in retea.
O alta topologie este topologia star. In aceasta topologie calculatoarele din retea sunt conectate la un dispozitiv central numit hub.
Daca calculatoarele sunt conecatete printr-un cablu care formeaza o bucla inchisa topologia se numeste ring.
Doua din cele mai importante arhitecturi de retea sunt Ethernet si Token Ring.
Ethernet este fara indoiala cea mai populara arhitectura de retea in momentul de fata.

. Cabluri de retea, cablul coaxial, cablul twisted pair, utp, stp, ftp, fibra optica

Tehnica de calcul

Numar pagini: 35

Capitolul 1 Notiuni de baza despre calculator/ Capitolul 2 Reprezentarea datelor in calculator

Arhitectura de bazã a unui calculator
Sisteme de operare
1.2.1 Sisteme de operare pentru PC-uri
1.2.1.1 DOS
1.2.2 Sistemul de operare Windows
1.2.3 Nucleul (kernel) unui sistem de operare
1.2.4 Aplicaţii, procese şi task-uri
Realizarea de programe executabile
1.3.1 Ce reprezintã un program executabil
1.3.2 Ce reprezintã un limbaj de programare
1.3.3 Cum se obţine un program executabil
1.4.1 Biblioteci cu legare staticã
1.4.2 Biblioteci cu legare dinamicã
2.1. Reprezentarea internã/externã a numerelor
2.2. Reprezentarea externã a numerelor
1.2.1 Reprezentarea externã a numerelor întregi
1.2.2 Reprezentarea externã a numerelor reale
2.3 Reprezentarea internã a numerelor
2.3.1 Reprezentarea internã a numerelor întregi
2.3.2 Adunarea, scãderea şi înmulţirea numerelor întregi
2.3.3 Reprezentarea internã a numerelor reale
2.3.4 Game de reprezentare pentru numerele reale
2.3.5 Codificare BCD

. Notiuni, baza, calculator, reprezentare, date, arhitectura, sistem, operare, pc, dos, windows, kernel, nucleu, aplicatii, proces, task, program, executabil, limbaj, programare, biblioteci, legare, statica, dinamica, numere, intregi, reale, adunare, scadere, inmultire, codificare, bcd

Software industrial

Numar pagini: 36

Stilul gotic

Este un referat amplu ce are la baza descrierea stilului gotic, precum si evolutia acestuia.. Stilul gotic |

Istoria Artei

Numar pagini: 32

Accizele

CUPRINS

1.Analiza accizelor
1.1Scurta introducere in problematica accizelor
1.2Studiu legislativ privind accizele
1.3Modul de calcul si baza de impozitare conform legii nr. 42/1 iulie 1993
1.4Evolutia accizelor in perioada 1991-1997 precum si exemplificarea modului de calcul
2.Accizele
3.Accizele pentru alcoolul brut, alcoolul etilic rafinat, bauturile alcoolice si orice alte produse destinate industriei alimentare sau consumului care contin alcool etilic.
4.Accizele datorate pentru produsele din tutun
5.Accizele pentru produsele petroliere
6.Accizele pentru alte produse si grupe de produse
7.Scutiri acordate la plata accizelor, momentul datorarii accizelor si obligatiile platitorilor de accize
8.Practica comunitara
9.Perfectionarea legislatiei privind accizele
. Accizele, analiza, accizelor, taxele, problematica, tva, sursa, venit, inflatie, studiul, legislativ, sfera, aplicare, cota, modul, calcul, baza, impozitare, impozitul, hg

Economie

Numar pagini: 13

Normalizarea bazelor de date

4.1. Noţiuni introductive
4.2. Prima forma normala (1NF - First Normal Form)
4.3. A doua forma normala (2NF - Second Normal Form)
4.4. A treia forma normala (3NF - Third Normal Form)
4.5. Forma normală Boyce-Codd (BCNF – Boyce-Codd Normal Form)
4.6. A 4-a formă normală (4NF – Fourth Normal Form)
4.7. A 5-a formă normală (5NF – Fifth Normal Form)
4.8. Denormalizarea BD
. Normalizare, baza, date, notiuni, introductive, prima, forma, normala 1nf, first, normal, form, a doua, 2nf, second, a treia, 3nf, third, boyce-codd, bcnf, a patra, 4nf, fourth, a cincea, 5nf, denormalizare

Baze de date

Numar pagini: 14

Intretinerea calculatorului

INTRODUCERE
Calculatorul este un aparat a carui utilitate nu mai poate fi pusa la indoiala si a carui prezenta in casele oamenilor tinde sa devina la fel de comuna ca prezenta unui televizor sau a unui frigider. Desi pretul sau a scazut destul de mult in ultimii ani, pentru multi romani cumpararea unui calculator este o investitie pe termen lung, durata de de exploatare a unui calculator nou fiind estimata la 5 ani sau mai mult pentru ca investitia sa devina profitabila. In aceste conditii devine esentiala pastrarea in stare buna de functionare a calculatorului pe toata aceasta durata de timp, pentru a nu mai fi nevoie sa se mai faca investitii suplimentare legate de reparatii.
La fel ca si in cazul oricarui aparat electric (de ex. frigider) sau a oricarei masini (de ex. masina de spalat) perioada de functionare optima este crescuta in cazul folosirii unor masuri de intretinere aplicate la intervale periodice de timp. Din aceasta cauza proprietarul unui calculator trebuie sa fie constient ca un calculator bine intretinut este un calculator care va functiona optim fara a necesita reparatii si care va putea fi folosit intensiv fara teama ca s-ar putea defecta.
Cele mai multe aparate electro-casnice au nevoie de niste proceduri simple de intretinere care se rezuma la curatarea lor la exterior si la unele procedee de intretinere usor de realizat (dezghetarea congelatorului unui frigider, curatarea filtrului unei masini de spalat) care nu necesita demontarea aparatelor respective. Intretinerea corecta unui calculator este un pic mai complicata pentru ca necesita demontarea lui in scopul curatarii adecvate a pieselor componente.
Procedura de demontare a unui calculator este un pic mai dificila doar atunci cind o executam prima data si in plus nu este necesara decit la intervale mari de timp, de exemplu o data la 6 luni. Decizia de a demonta si apoi de a reasambla singuri un calculator trebuie luata numai daca sintem siguri ca vom duce lucrul la bun sfirsit. Responsabilitatea pentru operatiile de demontare si reasamblare cu succes a unui calculator ii revine in intregime aceluia (sau aceleia) care isi asuma un astfel de proiect. Cel mai important lucru (dupa cunostintele de baza despre componentele unui calculator si functionarea acestuia) care ne poate garanta succesul intr-o astfel de initiativa este increderea in fortele proprii.
Familiarizarea cu procedeele de demontare si remontare a unui calculator ne va permite ulterior sa ne asamblam singuri un calculator nou compus din piese alese in asa fel incit sa aiba cel mai bun raport pret-performanta. Tehnica de asamblare a unui calculator este descrisa in Manualul de Asamblare a unui PC.
Metodele de intretinere a unui calculator se impart in doua categorii mari : metode de intretinere a componentelor hardware (procesor, placa video, monitor, etc.) si metode de intretinere a componentelor software (sistemul de operare si softurile instalate, protectia anti-virus, etc.).

. Calculatoare, intretinere, depanare

Arhitectura calculatoarelor

Numar pagini: 19

Lucrare de laborator VII

A.Înmultirea a Doua Numere Binare de 8 Biti Fara Semn
B.Împartirea a Doua Numere În baza 2 având 8 Biti
Exercitii si probleme. Inmultirea, doua, numere, binare 8 biti, fara, semn, impartirea, baza 2, exercitii, probleme

Arhitectura calculatoarelor

Numar pagini: 17

Proiect de an- Proiectare amplificator

3. Reprezentarea unui radiomicrofon în baza tranzistorului KT399A. Amplificator de tensiune, amplificator de putere, tranzistor bipolar, radiomicrofon, armonica, emitor comun, colector, baza

Electronica Analogica

Numar pagini: 17

Modelul relational

2.1. Conceptele de bază ale modelului relaţional
2.1.1. Structurile de date folosite
2.1.2. Constrângeri de integritate
2.1.3. Operatorii sistemului relaţional
. Modelul, relational, concepte, baza, structuri, date, folosite, constrangeri, integritate, operatori, sistem

Baze de date

Numar pagini: 11

Masele plastice

\\\" Se numesc mase plastice materialele produse pe baza de polimeri, capabile de a capata la incalzire forma ce li se da si de a o pastra dupa racier. Dupa cantitatea in care se produc ele ocupa primul loc printer materialele polimere. Ele se caracterizeaza printr-o rezistenta mecanica mare, densitate mica, stabilitate chimica inalta, proprietati termoizolante si electroizolante etc. Masele plastice se fabrica din materii prime usor accesibile, din ele pot fi confectionate usor cele mai felurite articole. Toate aceste avantaje au determinat utilizarea lor in diversele ramuri ale economiei nationale si ale tehnicii, in viata de toate zilele.\\\"

POLIETILENA
POLIPROPILENA
POLISTIRENUL
MASELE PLASTICE FENOLFORMALDEHIDE
. Liant, plastifianti, stabilizatori, antioxidanti, fotostabilizatori, polimer termoplastici, termoreactivi, karl ziegler, macromolecule, giulio natta, monomeri, fibre, sticla, grafit, fibre de azbest, ranforsare, armare, olimerizare, ch3, clorura de polivinil, hidrocarburi saturate, nesaturate, penopolistirenul, rezistent, lovire, rasina, fenol, ch2, pulberi de presare, materialele, fibre, straturi lemnoase, textolitul de sticla, industria, ambalaje, constructii, electrotehnica, electronica, masini, agricultura, aerospatiala, nucleara, chimica, electronica, aditivare, electronic, tip ionic

Chimie

Numar pagini: 9

Acizii si Bazele

Cataliza omogena prin acizi si baze
Teoria transferului de protoni
PH
. Acizii, bazele, substante, solutie, apoasa, protoni, ioni, hidroxil, cataliza, omogena, teoria, transferului, percloric, sulfuric, iodhidric, bromhidric, acid, baza, ion, perclorat, sulfat, iodura, bromura, clorhidric, azotic, hidroniu, fosforic, fluorhidric, azotos, acetic, carbonic, hidrogen, sulfurat, amoniu, cianhidric, carbonat, sulfura, acida, apa, etanol, amoniac, clorura, azotat, fosfat, fluorura, azotit, acetat, cianura, carbonat, entoit, amidura, hidrura, ph

Chimie

Numar pagini: 4

Fuzzy

Sisteme hibride fuzzy-neuro,adica sisteme fuzzy bazate pe retele neuronale
• Abilitatea de a invata a RNA este utilizata pentru a realiza componentele cheie ale unui FIS (FA, operatori FL, infgerente fuzzy, rationament fuzzy, modelare fuzzy).
• Majoritatea exemplelor de sisteme hibride existente utilizeaza tehnicile de invatare ale RNA feedforward multistrat cu algoritmul backpropagation (BPK).
• Principalele SFN ramase in literatura astazi si utilizate in practica,
– au la baza principale tipuri de inferente fuzzy, respectiv:
• Mamdan (si Larsen)i; Sugeno (TS; TSK); Tsukamoto; Wang
– si tipurile principale de algoritmi de invatare utilizati la RNA, adica:
• Supervizata (feedback instructiv, cu profesor)
• Reinforcement (feedback evolutiv, calitativ)
• Nesupervizata (feedback fara instructor; cu auto-organizare; vezi clustering…).....................................
. Licenta

Fuzzy

Numar pagini: 4

Curs IV - Structuri de baza ale algoritmilor

A. Structura liniară (secvenţială)
B. Structura alternativă (de decizie)
C. Structura repetitivă (iterativă)
C1. Structura repetitivă condiţionată anterior (cu test iniţial)
C2. Structura repetitivă condiţionată posterior
C3. Structura alternativă cu contor
. Structuri, baza, algoritmi, structura, liniara, secventiala, alternativa, decizie, iterativa, repetitiva, conditionata, anterior, posterior, contor

I N F O R M A T I C Ă E C O N O M I C Ă

Numar pagini: 6

Platforma laborator nr.1

Conceptele Visual Basic
Ferestre, Evenimente şi Mesaje
Înţelegerea modelului de lucru bazat pe evenimente
Elementele mediului integrat de programare
Menu Bar (Bara de meniuri)
Context Menus (Meniurile Contextuale)
Toolbars (Barele de Instrumente)
Toolbox (Caseta de Instrumente)
Project Explorer Window (Fereastra de explorare Proiect)
Properties Window (Fereastra de proprietăţi)
Form Designer (Proiectantul de formulare)
Code Editor Window (Fereastra de editare a codului)
Prezentarea controalelor din Visual Basic
Exemplu de creare a unui formular “Salut, Visual Basic!”
Redimensionarea, Mutarea şi Blocarea Controalelor
Setarea Proprietăţilor
Scrierea Codului
Crearea procedurilor asociate evenimentelor
Rularea Aplicaţiei
Salvarea Proiectului
Probleme propuse. Platforma, laborator, concepte, visual, basic, ferestre, evenimente, mesaje, intelegere, mod, lucru, elemente, mediu, integrat, programare, menu, bar, meniuri, contextuale, toolbars, baze, instrumente, toolbox, caseta, instrumente, bare, project, explorer, window, ferestra, explorare, proiect, properties, editare, cod, form, disigner, proiectant, formulare, code, editor, prezentare, controale, exemplu, redimensionare, mutare, blocare, setare, scriere, proceduri, asociate, rulare, aplicatie, salvare, probleme

Informatica economica

Numar pagini: 7

Mediu concurential

Prezenta tema de proiect va fi realizata pe baza activitatii de selectie a furnizorilor unui agent economic, comerciant de produse cosmetice. Activitatea acestui agent se adreseaza unui segment redus de consumatori, sexul feminin cuprins intre varsta de 40-45 de ani. Produsul pentru care facem o selectie a furnizorilor este un articol din gama produselor pentru acoperirea imperfectiunilor, mai exact, un fond de ten pentru ten matur.. Economie, competitivitate, furnizori

Economie

Numar pagini: 8

Celula

Celulele – baza chimica a vietii – sunt “caramizile” din care este construit organismul pluricelular. Materialele chimice care alcatuiesc celule au drept unitati moleculele. Moleculele sunt grupari de atomi. Atomii sunt legati prin forte chimice. Dintre elementele chimice, carbonul este nelipsit din substantele organice. Compusii carbonului sunt numerosi si cu proprietati chimice foarte variate. Pentru viata sunt importante legaturile C-H ce pot constitui adevarate rezerve de energie. Energia este pusa in libertate prin procese de oxidare si reducere............. Celula, carbon, molecule, bacteriana, bacteriile, vegetala, animala, membrana, citoplasma, adn, amiba, parameci

Biologie

Numar pagini: 2

HIPOFIZA ŞI HORMONII HIPOFIZARI

Luliberina (LHRH, GnRH)

Controlul hipotalamic asupra eliberarii gonadotropinelor hipofizare a fost sugerat de o serie de cercetari experimentale. Astfel, distrugerea hipotalamusului bazal si a eminentei mediane provoaca, atât la om, cât si la animal, indiferent de sex, scaderea rapida a concentratiei plasmatice a LH si FSH, iar stimularea electrica a hipotalamusului anterior, a zonei nucleului arcuat si a eminentei mediane, determina descarcari de LH si FSH, care la femeie pot declansa ovulatia. Factorul hipotalamic dotat cu capacitatea de a stimula eliberarea de gonadotrofine hipofizare a fost izolat în stare aproape pura de catre colectivele conduse de Guilleminsi, respectiv, de Schally, i s-a determinat structura biochimica, si apoi a fost sinetizat .
. Referat, biologie, hipofiza, hormonii hipofizari, luliberina (lhrh, gnrh), controlul descarcarilor de lhrh, componenta neurala, axa hipotalamo-hipofizo-gonadala, somatoliberina (grh, ghrh), controlul secretiei de ghrh, axa hipotalamo-hipofizo-somatotropa, somatostatina (srih, srif), controlul secretiei de srih

Biologie

Numar pagini: 7

Dezvoltarea personalitatii (ereditatea)

Dezvoltarea personalitatii se manifesta prin incorporarea si constituirea de noi conduite si atitudini care permit adaptarea activa la cerintele mediului natural si socio-cultural. Dezvoltarea permite si faciliteaza constituirea unor relatii din ce in ce mai diferentiate si mai subtile ale fintei umane cu mediul in care traieste si se formeaza.
Dezvoltarea are caracter ascendent, asemanator unei spirale, cu stagnari si reveniri aparente, cu reinnoiri continue. Ca proces ascendent, dezvoltarea este rezultatul actiunii contradictiilor ce se constituie mereu intre capacitatile pe care le are la un moment dat individul si cerintele din ce in ce mai complexe pe care le releva factorii materiali si socio-culturali cu care acesta este confruntat in devenirea sa.
Dezvoltarea psihica este rezultatul interactiunii factorilor externi si interni.Cei externi sunt constituiti din totalitatea actiunilor si influentelor ce se exercita din exterior asupra formarii si dezvoltarii personalitatii umane. Acestia sunt mediul si educatia. Factorii interni sunt constituiti din totalitatea conditiilor care mijlocesc si favorizeaza dezvoltarea psihica, conditii care pot fi de natura biologica, ereditara si psihosociala. Toate aceste influente exercitate asupra personalitatii umane pot fi grupate prin raportare la trei notiuni de baza: ereditatea, mediul, educatia.
. Ereditatea, mediul, educatia, identitatea genetica, unicitatea biologica, predispozitiile native, factorul genetic, educatia

Pedagogie Modul I

Numar pagini: 7

Dezvoltarea personalitatii (ereditatea)

Pedagogie Modul I

Numar pagini: 7

Cerebelul

Sistemul nervos receptioneaza, transmite si intergreaza informatiile din mediul extern, pe baza carora elaboreaza raspunsuri adecvate, motorii si secretorii.
Sistemul nervos , unitar ca structura si functie, este subimpartit in
1). Sistemul nervos al vietii de realtie ( somatic )
2). Sistemul nervos al vietii vegetative
Sistemul nervos central ( SNC ) sau nevraxul, este alcatuit din: maduva spinarii, trunchiul cerebral, cerebel, diencefal si emisferele cerebrale.
In prezenta lucrare ne vom ocupa de cerebel.............
. Sistemul, nervos, somatic, central, cerebel, encefal, emisfere, cerebrale, metencefal, lobul, anterior, posterior, floculonodular, arhicerebelul, paleocerebelul, neocerebelul, stratul, molecular, intermediar, granular, fibrele, intrinseci, extrinseci, functiile, atonie, astenie

Biologie

Numar pagini: 4

Un aspect al titanismului eminescian

"Importanta deosebita a temei titaniene in creatia eminesciana a fost subliniata de amploarea unor studii care i-au fost consacrate de D. Popovici, G. Calinescu si Tudor Vianu.
Un aspect mai putin important al acestei teme fundamentale il constituie nazuinta titanica, nemarginita, a recuceririi din moarte a unei finite scumpe, reluata obsedant in numeroase poeme antume si postme, ceea ce insusi marele poet numea asa de sugestiv in “Rugaciunea unui dac” “moartea mortii si invierea vietii”. Prima dezvaluirea a sentimentelor titanice, a revoltei impotriva mortii, impotriva fragilei conditii umane se stie ca apare in “Mortua est” si este legata de momentul depresionar al disparitiei iubitei de la Ipotesti, moment biographic cu largi ecouri in creatia eminesciana. In una dintre versiunile poemului “Mortua est”, datata octombrie 1866, cu titlul “Elena” si subtitlul “Meditatiune, rabufneste razvratirea, cutezanta titanului romantic care nu se poate consola cu pierderea definitiva a iubitei, cu labilitatea vietii omenesti si incearca sa modifice oranduirea nedreapta a universului."

Un eseu destul de amplu pe tema titanismului eminescian, cu citate din opera lirica si epica, bazat pe studiile unor critici literari precum G. Calinescu, Tudor Vianu, Caracostea, Titu Maiorescu, Perpessicius s. a.
. Eminescu, titanism, eminescian, venetia, mortua est, strigoii, popovici, calinescu, tudor vianu, revolta, moarte, viziunea, romantica, scrisoarea i, o dulce inger bland, cezara, geniu pustiu, avatarii faraonului tla, mircea eliade, zamolxis, zamolxe

Limba si literatura romana

Numar pagini: 5

Primul instrument astronomic, gnomonul

Cu incepere de la Galileo Galilei - mai precis, din anul 1611 - astronomia este asociata cu luneta sau cu telescopul, instrumente de observare considerate indispensabile pentru observarea corpurilor si sistemelor cosmice. Aceste instrumente vor fi prezentate intr-un alt capitol. Aici vrem sa atragem atentia cititorului asupra unui fapt deloc neglijabil, dar din pacate de multe ori neglijat: pasul decisiv, de la imaginea Universului oferita de simturile noastre - asa-numita "conceptie geocentrica" - la o imagine mai realista ("conceptia heliocentrica") a fost facut de omenire pe baza observatiilor astronomice efectuate cu instrumente extraordinar de simple, aproape cu "ochiul liber"............... Primul, instrument, astronomic, gnomonul, importanta, actualitatea, observatiilor, galilei, astronomia, telescopul, conceptie, geocentrica, conceptia, heliocentrica, kepler, masuratori, miscarea, aparenta, diurna, soarelui, lumina, determinarea, meridianei, variatia, anuala, inaltimii, soarelui, amiaza, activitati, practice

Geografie

Numar pagini: 7

Aristotel

Două din cele mai cunoscute tratate ale sale, “Politica” şi “Etica Nicomahică”, aparţin domeniului practic al filozofiei. Lucrările nu sunt “practice”, în sensul că nu sunt manuale didactice. Din contră, ele abundă în analize şi în argumente, bazându-se mai mult pe cercetări istorice şi ştiinţifice. Ele sunt lucrări de filozofie practică; “practică”, deoarece scopul sau ţelul lor nu este de a oferi adevărul, ci de a schimba faptele.
Oamenii se disting de alte animale prin faptul că posedă raţiune şi putere de gândire. Oamenii “conţin ceva divin - ceea ce numim intelect este divin”, iar intelectul nostru este “divinul înăuntrul nostru”. Într-adevăr fiecare dintre noi este un adevărat intelect, “căci el [intelectul] reprezintă ceea ce natura umană are mai nobil şi mai elevat”...........
. Aristotel, politica, etica nicomahica?, oamenii, animale, ratiune, putere, gândire, activitatea, intelectuala, indivizi, izolati, aforism, teorie, stat, libertate, restrictie, totalitarism, jonathan barnes

Filozofie

Numar pagini: 1

Introducere

1.1 Definitii
1.2 Arhitectura unui sistem de baze de date
1.2.1.Nivelul conceptual
1.2.2.Nivelul extern
1.2.3.Nivelul logic
1.2.4.Nivelul intern
1.3. Sisteme de gestiune a bazelor de date (SGBD)
1.3.1.Noţiuni despre SGBD
1.3.2.Modele de date (moduri de organizare a datelor)
1.3.3.Comunicarea cu baza de date
1.3.4.Accesul concurent (simultan) la date
1.3.5.Tranzacţii
1.3.6.Baze de date distribuite
1.3.7.Tipuri de utilizatori ai bazei de date
1.4. Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date Relaţionale (SGBDR)
1.4.1. Noţiuni generale
1.4.2. Regulile lui Codd

. Baze de date, introducere, difinitii, arhitectura, siste, nivel, conceptual, extern, logic, intern, gestiune, sgbd, notiuni, modele, date, organizare, comunicarea, acces, concurent, simultan, tranzactii, distribuite, tipuri, utilizatori, sgbdr, codd

Baze de date

Numar pagini: 8

Surse de poluare cu praf, cenuşă şi fum

Există, în principal, doua grupe de surse generatoare de praf, cenuşă şi fum, în atmosfera:

a - surse artificiale
b - surse naturale.

a) Sursele artificiale generatoare de praf, cenuşă şi fum cuprind, în general, toate activităţile omeneşti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazoşi.
Sursele artificiale pot fi grupate în doua mari categorii:
a.10 - surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial;
a.20 - surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic.............................
. Surse, poluare, praf, cenusa, fum

Chimie

Numar pagini: 4

Baza informaţională şi etapele Conducerii Operative a Producţiei

Complexitatea lucrărilor Conducerii Operative a Producţiei, diversitatea metodelor şi tehnicilor folosite, necesită un volum mare de informaţii care se regăsesc ăîn principal în documentaţia tehnico-economică a proiectării(fişa tehnologică, lista materialelor).
Aceste informaţii se pot grupa astfel:
1)Informaţii referitoare la produsele ce urmează să se execute:
-Nomenclatura şi cantitatea de produse şi semifabricate ce urmează a fi livrate clienţilor;..................................
. Baza, informationala, etapele, conducerii, operative, productie

Economie

Numar pagini: 2

Introducere

Sistemele cu microprocesoare vor fi abordate ín acest curs, ín principal, din punctul de
vedere al inginerului automatist; astfel, sistemele cu microprocesoare stau la baza sistemelor
moderne de conducere.

Conducerea
METODOLOGII DE CONDUCERE
A. Conducerea cu mijloace tradiþionale
B. Conducerea cu ajutorul calculatoarelor de proces
Limitárile structurilor clasice de calculatoare de proces
Structuri moderne de sisteme de conducere
. Smp, sisteme, microprocesoare, introducere, conducere, metodologii, mijloace, traditionale, calculatoare, proces, structuri, moderne

SMP - Sisteme cu microprocesoare

Numar pagini: 7

Petrolul

"În secolul XX întreaga industrie şi civilizaţie s-au bazat pe energia furnizată de petrol. Rezervele de ţiţei au dus însă şi la conflicte internaţionale, iar utilizarea lui a cauzat poluare şi daune mediului înconjurător."

Ţiţeiul şi gazele naturale
Utilizările petrolului
Benzina
Petrolul
Motorina
Parafina
Uleiurile de uns
Asfaltul
Rezervele mondiale
Producătorii de ţiţei şi gaze naturale
Originea titeiului
Teoria anorganica
Teoria organica
Extractia si prelucrarea petrolului brut
Derivatele titeiului
Procesul de cracare
Cracare termica
Cracare catalitica
Petrolul si poluarea aerului
. ?i?ei, utiliz?ri, petrol, benzina, motorina, parafina, uleiuri, uns, asfalt, rezervele, mondiale, produc?tori, gaze, naturale, origine, teoria, anorganica, organica, extractia, prelucrare, brut, derivate, proces, cracare, termica, catalitica, poluarea, aerului

Chimie

Numar pagini: 7

Fraţii Jderi – Mihail Sadoveanu

"La baza romanului stau în primul rând cronicile, precum şi un vast material legat de figura lui Ştefan cel Mare, erou intrat în legendă,de la Ureche şi Neculce la Vasile Alecsandri, Eminescu, Delavrancea. Romanul Fraţii Jderi implică prelucrări subtile ale motivelor caracteristice basmelor şi baladelor, ale credinţei vechi, lunecând permanent într real şi fabulos.
Scriitorul przintă societatea medievală românească într-un ce-l apropie ideologic de Nicolae Bălcescu şi Mihail Kogălniceanu. Istoria se explică prin ea însăşi, prin fapte desfăşurate obiectiv sau, uneori, scriitorul întrerupe povestirea, spre a oferi explicaţii........."

UCENICIA LUI IONUŢ
IZVORUL ALB
OAMENII MĂRIEI SALE

. Fratii, jderi, mihail sadoveanu, ucenicia lui ionut, izvorul alb, oamenii mariei sale, stefan cel mare

Limba si literatura romana

Numar pagini: 2

Descompunerea termica a hidrocarburilor

Ca toate combinaţiile organice, hidrocarburile sunt stabile numai la tem¬peraturi relativ joase. Când sunt încălzite destul de sus, un timp destul de lung, ele se desfac în carbon şi hidrogen. Se ştie demult că această transformare nu se produce direct, ci printr-o serie de prefaceri intermediare, care dau naştere altor hidrocarburi, cu o stabilitate relativă mai mare la temperaturi înalte. Prin aceasta, descompunerea termică poate fi o sursă de noi hidrocar¬buri şi ea stă la baza unor importante procedee tehnice. Deşi reacţiile chimice sunt de acelaşi tip, se deosebesc de obicei, după temperatura la care are loc descompunerea unei hidrocarburi, reacţii de cracare sau de rupere (sub 650°) şi, reacţii de piroliză (peste această temperatură).............................. Descompunere, termica, hidrocarburi

Chimie

Numar pagini: 5

Aristotel de Jonathan Barnes

Filozofie

Numar pagini: 1

Euclid

Euclid
From Wikipedia, the free encyclopedia
Jump to: navigation, search
For other uses, see Euclid (disambiguation).
Euclid (/ˈjuːklɪd/ EWK-lid; Ancient Greek: Εὐκλείδης Eukleidēs), fl. 300 BC, also known as Euclid of Alexandria, was a Greek mathematician, often referred to as the "Father of Geometry". He was active in Alexandria during the reign of Ptolemy I (323–283 BC). His Elements is one of the most influential works in the history of mathematics, serving as the main textbook for teaching mathematics (especially geometry) from the time of its publication until the late 19th or early 20th century.[1][2][3] In the Elements, Euclid deduced the principles of what is now called Euclidean geometry from a small set of axioms. Euclid also wrote works on perspective, conic sections, spherical geometry, number theory and rigor.
"Euclid" is the anglicized version of the Greek name (Εὐκλείδης — Eukleídēs), meaning "Good Glory".
Euclid
- GEOMETRIA PLANA
- PROPORTIILE
- ARITMETICA
- IRATIONALELE
- SPATIUL
- CORPURILE PLATONICE
- LUCRARILE MINORE SAU PIERDUTE
O traditie perpetuata fara intrerupere timp de patru secole pretinde ca primul matematician al epocii elenistice, Euclid, ar fi trait la inceputul secolului al III-lea. Nu exista insa nici un document autentic care sa sprijine aceasta parere general acceptata. Intr-adevar, prima referire explicita la Euclid apare abia intr-o prefata a lui Apollonios.
In general vorbind, nu avem nici o dificultate in a face din Euclid un precursor al lui Arhimede. Cu toate acestea, unele pasaje din opera siracuzanului ne fac sa ne intrebam daca nu cumva Euclid a fost fie unul din precursorii imediati ai lui Arhimede, fie chiar unul dintre contemporanii acestuia.
In orice caz, studiul matematicilor epocii alexandrine trebuie sa inceapa cu opera lui Euclid.

GEOMETRIA PLANA. Acest ansambul foarte impunator cuprinde, in primul rand, Elementele, opera fundamentala in 13 carti, care a dominat matematica elementara pana in secolul trecut.
Elementele pot fi subdivizate in cinci parti. Primele patru carti sunt consacrate geometriei plane, si anume, exclusiv studiului figurilor poligonale si circulare. In ele nu se face uz de notiunea de asemanare. Aceasta notiune este studiata in partea a doua, formata din Cartea a V-a, care trateaza, pe plan abstract, rapoartele si proportiile, si din Cartea a VI-a, care este o aplicare a cartii anterioare la geometria plana. Teoria numerelor intregi face obiectul partii a treia care cuprinde Cartile VII, VIII si IX. Cartea a X-a, cea mai extinsa dintre toate, este consacrata celor mai simple numere irationale algebrice. Partea a cincea si ultima trateaza geometria in spatiu si cuprinde Cartile XI, XII si XIII.
La inceputul Cartii I, Euclid plaseaza definitiile, cinci “cerinte” sau postulate si “notiunile comune” in numar variabil in diferitele editii, dintre care cel mult cinci sunt considerate autentice. Dintre postulate, cel mai celebru este ultimul:
“Daca o dreapta taind doua drepte formeaza unghiurile interne si de aceeasi parte mai mici decat doua unghiuri drepte, cele doua drepte prelungite la infinit se vor intalni in partea in care se afla unghiurile mai mici decat doua unghiuri drepte.”
Acesta este celebrul postulat al lui Euclid pe care, in zilele noastre, preferam sa-l enuntam in forma pe care i-a dat-o J. Playfair, in secolul al XVIII-lea: “Printr-un punct al planului nu se poate duce decat o singura paralela la o dreapta data”. In secolul al III-lea i.e.n., el constituia conditia necesara pentru aplicarea rationamentului matematic in geometrie si a ramas ca atare pana in secolul al XVIII-lea e.n. Astazi stim ca sunt posibile multe geometrii elementare, insa pentru a formula si deci utiliza geometrii neeuclidiene trebuie sa poata fi folosite functiile circulare si functiile exponentiale. Grecii, care nu aveau la dispozitie decat algebra babiloneana, adaptata la geometrie prin intermediul tehnicii aplicatiilor ariilor, erau nevoiti sau sa admita postulatul lui Euclid, sau sa abandoneze orice cercetare in domeniul geometriei. Ceea ce este remarcabil este ca, confruntat cu aceasta necesitate imperioasa, Euclid nu s-a multumit cu o referire la evidenta, cu un apel la bunul-simt exprerimental, ci a simtit nevoia sa formuleze un postulat. Este prima marturie istorica a unei atitudini specific matematice.
Continutul propriu-zis al primei carti, care incepe cu problema construirii triunghiului echilateral (de fapt, un postulat deghizat in problema) si se termina cu teorema despre patratul ipotenuzei (teorema zisa “a lui Pitagora”) este, in ansamblu, de data foarte veche.
Cartea a II-a, foarte scurta, se ocupa cu bazele algebrei geometrice, instrument de lucru indispensabil al geometriei elene. Dupa ce se admite existenta sumei si a diferentei a doua segmente rectilinii, se studiaza relatiile dintre dreptunghiurile care au aceeasi inaltime si apoi patratele construite pe suma sau diferenta a doua segmente. Ea contine, in particular, intr-o terminologie azi uitata, o rezolvare a ecuatiilor de gradul al doilea. Aceasta ultima tema va fi reluata, intr-o forma mai generala, in Cartea a VI-a, in care “parabolele in elipsa” si “in hiperbola” – adica “aplicarea ariilor in lipsa” si “in exces” – echivaleaza cu un studiu complet al ecuatiei .
Cartea a III-a, si ea tot foarte elementara, trateaza proprietatile cercului. In particular, in ea se stabileste – fapt remarcabil – notiunea de putere a unui punct in raport cu un cerc, fara sa se foloseasca similitudinea, prin metode de aplicare a ariilor, adica prin algebra geometrica. Studiul tangentei intr-un punct determina aparitia, pentru prima data in istorie, a notiunii capitale de unghi de contingenta.
Cartea a IV-a, cu savoare pitagoreica, studiaza problema inscrierii poligoanelor regulate intr-un cerc, precum si problema circumscrierii poligoanelor. Ea nu trateaza insa decat triunghiul echilateral, patratul, pentagonul si hexagonul, pentru care problema poate fi rezolvata cu ajutorul riglei si compasului. In ea se reuseste turul de forta de a inscrie pentagonul in cerc, fara a face apel la asemanare; asemenea detalii sunt dintre cele care ne fac sa recunoastem mana unui mare artist.

PROPORTIILE. Partea a doua a Elementelor este mult mai dificila. Cartea a V-a constituie una dintre culmile gandirii matematice si se poate afirma ca ea n-a fost realmente asimilata si depasita decat de abia vreo suta de ani. Ea trateaza notiunea de raport, care este inclusa in urmatoarele patru definitii abstracte:
“[3] Raport este relatia dupa cantitate a doua marimi de acelasi fel. [4] Se zice ca marimile au un raport intre ele daca, inmultite, una poate intrece in marime pe cealalta. [5] Se zice ca marimile sunt in acelasi raport, intaia catre a doua si a treia catre a patra, daca multiplii egali ai celei dintai si ai celei de a treia, deodata, sau intrec in marime respectiv multiplii egali ai celei de a doua si ai celei de a patra, pentru oricare multiplu, sau sunt egali, sau mai mici, in ordinea considerata… [7] Iar daca dintre multiplii egali, multiplul celei dintai intrece in marime multiplul celei de a doua, dar multiplul celei de a treia nu intrece in marime multiplul celei de a patra, se zice ca intaia catre a doua are un raport mai mare decat a treia catre a patra.”
Dintre aceste definitii, cea mai importanta este definitia [4]. Ea apare aici, in mod cu totul justificat, sub aspectul ei de definitie, insa in Cartile VI, X, XI si XII se admite, implicit, ca segmentele rectilinii, ariile plane, volumele si unghiurile rectilinii satisfac aceasta definitie. Arhimede este cel care a simtit ca este vorba aici de o cerinta, de un postulat, care ar trebui explicitat, deoarece unghiurile curbilinii, in particular, unghiul de contingenta, nu satisfac aceasta definitie.
Definitiile [5] si [7], foarte abstracte, permit sa se formuleze teoria rapoartelor in toata generalitatea ei si intr-o forma de o suprema eleganta. Ea constituie echivalentul notiunii moderne de taietura introdusa in secolul trecut. Nimic nu ne autorizeaza, in afara, poate, de o scolie anonima, sa atribuim aceasta teorie inca lui Eudoxos.
Cartea a VI-a este importanta, dar elementara. In ea se gasesc cazurile de asemanare a triunghiurilor, teorema numita impropriu, pana in zilele noastre, “a lui Tales”, proportionalitatea intre arcurile de cerc si unghiurile la centru sau unghiurile inscrise in cerc, rezolvarea generala a ecuatiilor de gradul al doilea prin procedee pur geometrice. In felul acesta, algebra geometrica este solid constituita, devenind un admirabil instrument de lucru pe care Arhimede si Apollonius vor sti sa-l foloseasca la maximum.

ARITMETICA. Cartile de aritmetica constituie cel mai vechi tratat de teorie a numerelor care a ajuns pana la noi si totodata si cel mai riguros, daca avem in vedere perioada de pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. In ele nu trebuie cautata o aritmetica practica, ci un ansamblu de studii teoretice asupra naturii numarului intreg.
Cartea a VII-a dezvolta din nou, in primele propozitii, tema Cartii a V-a, teoria proportiilor, dar numai pentru cazul rapoartelor rationale si, in general vorbind, intr-o forma mai arhaica si mai putin riguroasa. Luata insa in ansamblu, Cartea studiaza intregul, pornind de la urmatoarele consideratii: fara nici o incercare de a demonstra afirmatia si fara nici un postulat explicit, se afirma ca numarul, fiind o marime, se bucura de proprietatile generale ale marimilor, si anume, in principal, de proprietatile de existenta, unicitate, comutativitate si asociativitate a sumei. Demonstratiile se vor baza pe aceste proprietati intuitive si pe caracterul discret al intregului. Acest caracter discret este exprimat prin doua axiome principale implicite: 1) unitatea este o masura (divizor) a oricarui numar si 2) inaintea unui numar dat exista doar o multime finita de numere intregi, cu alte cuvinte, orice multime de numere intregi poseda un cel mai mic element. Cea de-a doua axioma este esentiala pentru gasirea, cu ajutorul algoritmului lui Euclid, a celui mai mare divizor comun a doua numere. Acest algoritm, care este instrumentul de baza al teoriei elementare a numerelor, apare aici pentru prima data, in legatura cu simplificarea aproximativa a rapoartelor asa cum o practicau, in aceeasi epoca, Aristarh din Samos si Arhimede. El constituie si punctul de plecare al teoriei fractiilor continue, care vor incepe sa joace un rol de prim rang incepand din secolul al XVII-lea. Tot in Cartea a VII-a mai gasim o teorie a numerelor prime intre ele si a numerelor prime absolute, teorie care s-a pastrat pana azi in invatamantul elementar, intr-o forma aproape neschimbata. Urmeaza apoi o scurta teorie a celui mai mic multiplu comun.
Cartea a VIII-a, mult mai omogena decat precedenta, este consacrata aproape in intregime numerelor intregi in progresie geometrica sau, intr-un alt limbaj, puterilor numere intregi ale fractiilor. Scopul ei este, in ultima analiza, sa stabileasca, intr-o forma generala, cazurile de rationalitate a radacinilor de ordinul n ale unui intreg sau ale unei fractii.
Cartea a IX-a cuprinde, pe de o parte, propozitii vetuste despre par si impar, bazate pe rationamente foarte slabe, iar pe de alta parte, teoreme foarte subtile si foarte frumoase, cum este cea care stabileste existenta unei infinitati de numere prime absolute sau cea care construieste numerele perfecte euclidiene.
IRATIONALELE. Cartea a X-a este cea mai ampla dintre toate: contine 114 propozitii! Lectura ei cere din partea matematicianului modern o pregatire solida si un curaj perseverent.. In schimb, studiul ei recompenseaza pe deplin efortul. Tema generala o constituie clasificarea scrupuloasa a primelor lungimi irationale, rezultate din metodele de aplicare (transformare) a ariilor, pornind de la o lungime luata drept unitate (ultimele cuvinte nu sunt insa pronuntate explicit). Un singur termen a supravietuit in limbajul nostru ca unica amintire a acestei oprere considerabile: cuvantul “binom”, dupa modelul caruia algebristii nostri au fasonat “trinomul” si “polinomul”.
Unii au incercat sa atribuie aceasta carte lui Teetet, eroul Dialogului lui Platon. Dar daca mai multe dintre propozitiile cele mai simple pe care le contine pot fi atribuite secolului al IV-lea, cartea, in ansamblu, se prezinta totusi ca o opera de mare perseverenta, minutioasa, un pic greoaie, elaborata de un bun matematician. Autorul ei este o minte riguroasa, un matematician de profesie, care se inrudeste mai mult cu Apollonios decat cu Arhimede.
Prima propozitie, care poate fi atribuita inca lui Eudoxos, formuleaza elementul de baza al metodelor de exhaustiune despre care vom vorbi mai tarziu. Iat-o:
“Fiind date doua marimi neegale, daca din cea mai mare se scade una mai mare decat jumatatea ei, iar din cea ramasa una mai mare decat jumatatea ei, si aceasta se repeta continuu, va ramane o marime oarecare care va fi mai mica decat marimea cea mai mica considerata.”
Urmatoarele trei propozitii folosesc algoritmul lui Euclid, fie pentru a gasi cea mai mare masura comuna, daca cele doua marimi sunt comensurabile, fie pentru a trage concluzia ca marimile sunt incomensurabile, daca algoritmul nu se sfarseste dupa un numar finit de pasi. Urmeaza apoi cateva propozitii generale despre marimi. Dupa aceasta parte, care este doar un fel de introducere, nu va mai fi vorba decat de segmente rectilinii. Masurile lor, pornind de la un segment unitate, ar fi reprezentate de noi prin expresii de forma , unde a si b sunt numere rationale. Euclid studiaza diferitele cazuri cand aceasta forma poate fi simplificata si deduce o clasificare a acestora.

SPATIUL. O data cu Cartea a XI-a incepe geometria spatiului. Putinul care se cunoaste despre lucrarile lui Arhytas si Eudoxos lasa sa se creada ca aceasta carte rezuma cunostintele secolului al IV-lea in acest domeniu, cu cateva adaptari efectuate in secolul urmator.
Dintre definitiile initiale, cele care se refera la sfera, con si cilindru fac apel la miscare. Generarea acestor corpuri se face prin rotirea, respectiv, a unui semicerc in jurul bazei, a unui triunghi dreptunghic in jurul uneia dintre laturile unghiului drept si a unui dreptunghi in jurul uneia dintre laturi. Astfel de consideratii cinematice, introduse aici, probabil, pentru a asigura continuitatea figurilor, erau evitate cu desavarsire in cartile de geometrie plana.
Cele trei propozitii de la inceput, si anume:
“Nu se poate ca o parte a unei linii drepte sa fie in planul de baza, iar o parte intr-unul mai ridicat”,
“Daca doua drepte se taie, ele sunt intr-un plan, si orice triunghi este intr-un plan”,
“Daca doua plane se taie, sectiunea lor comuna este o dreapta”,
sunt demonstrate cu totul insuficient si de fapt sunt adevarate postulate. Insa cartea, in ansamblu – in care se studiaza notiunile de ortogonalitate si paralelism in cazul dreptelor si planelor, precum si volumele paralelipipedelor – este de inalta tinuta. Trebuie remarcata absenta totala a notiunii de orientare si a ideii inrudite de simetrie.
Cartea a XII-a studiaza ariile cercurilor, precum si volumele piramidelor, conurilor, cilindrilor si sferelor. Aceste studii necesita folosirea procedeelor infinitezimale si, dupa marturia formala a lui Arhimede, ele vin de la Eudoxos. Propozitiile enuntate nu dau cvadratura acestor arii sau cubatura acestor solide, ei se multumesc sa dea numai rapoartele:
“Cercurile sunt intre ele ca patratele diametrelor.”
“Orice prisma avand baza triunghiulara se imparte in trei piramide egale intre ele avand baze triunghiulare.”
“Sferele sunt intre ele in raportul cuburilor diametrelor.”
Pentru a stabili echivalenta a doua volume, se arata ca primul nu este nici mai mic, nici mai mare decat cel de-al doilea. Tehnica demonstratiei se bazeaza pe ceea ce geometrii logicieni ai secolului al XVII-lea au numit exhaustiune, epuizare. Aceasta metoda, a carei utilizare este legitimata de prima propozitie a Cartii a X-a arata, in ultima analiza, ca diferenta dintre cele doua volume, daca ar exista, ar fi mai mica decat orice marime dinainte data.

CORPURILE PLATONICE. Cartea a XIII-a, foarte frumoasa si foarte tehnica, este consacrata in intregime celor cinci poliedre regulate cunoscute de Platon.
In secolul al II-lea i.e.n., Hipsicle a adaugat Elementelor o a XIV-a carte, care trateaza compararea dodecaedrului si icosaedrului inscrise intr-o aceeasi sfera. Dupa cum recunoaste autorul insusi in scrisoarea-prefata, tema aceasta fusese deja tratata de Aristeu si Apollonios. Bizantinii au mai adaugat o a XV-a carte, consacrata si ea tot corpurilor platonice. Ea este insa de un nivel foarte scazut. Una dintre cele doua parti care o compun pare sa fi fost scrisa in secolul al V-lea e.n., cealalta – intr-o epoca si mai recenta.

LUCRARILE MINORE SAU PIERDUTE. Opera lui Euclid nu se limiteaza la Elemente. Catalogul scrierilor care ii sunt atribuite este mare. Unele dintre ele au ajuns pana la noi, altele au disparut complet sau partial. Dintre aceste scrieri cu caracter teoretic citam mai intai Datele, un fel de complement al Elementelor, dar cu o forma mai analitica. Lucrarea cuprinde 94 de propozitii. Primele stabilesc cateva proprietati ale marimilor proportionale sau “care au cresteri proportionale”, adica, in limbajul nostru, proprietatile functiilor liniare. Propozitiile urmatoare, cu caracter mai geometric, se refera la figurile asemenea, la aplicarea ariilor, adica la rezolvarea ecuatiilor de gradul al doilea, si la cerc. Lucrarea pastreaza inca un caracter foarte elementar.
Nu acelasi lucru se poate afirma despre tratatul, astazi pierdut, despre porisme (Porismata). Pappus ne-a lasat o descriere destul de neclara. Pornind de la aceasta marturie, matematicienii moderni, in special Robert Simson si Chasles, au incercat reconstituiri care, ca toate lucrarile de acest gen, au un caracter foarte ipotetic. Se pare insa ca este destul de ferm stabilit ca in acest tratat pierdut, Euclid rezolva mai multe probleme care au oarecare afinitate cu geometria proiectiva si cu teoria transversalelor, asa cum le tratau matematicienii din prima jumatate a secolului trecut. In el figureaza, in particular, teorema lui Desargues cu privire la Triunghiurile omologice si teorema lui Pappus cu privire la hexagoanele inscrise intr-o conica degenerata in doua drepte. Incepand de pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, aceste doua propozitii joaca un rol esential in geometria proiectiva.
Vom mai mentiona, ceva mai departe, alte doua tratate pierdute: Conica (Conicele) si De locis ad superficiam (Despre locuri pe suprafata).

Postulatul lui Euclid sau axioma paralelelor, Teorma, Definitii, Tranzitivitatea relatiei de paralelism in spatiu
Paralelism in spatiu
Postulatul lui Euclid sau axioma paralelelor. Intr-un plan, printr-un punct exterior
unei drepte trece o dreapta paralela cu ea si numai una.
Teorema 1. Doua drepte paralele determina un plan.
Definitie. O dreapta d poate sa nu aiba nici un punct comun cu planul α ( d ∩ α = Ø ). In acest caz, vom spune, ca dreapta este paralela cu planul α si notam: α || d sau d || α. 34721nss32ulz6y
Teorema 2. O dreapta paralela cu o dreapta dintr-un plan α este paralela cu planul α ( sau continuta in el).
Teorema 3. Daca o dreapta a este paralela cu un plan α, oricare plan β care contine aceasta dreapta si intersecteaza planul α, o face dupa o dreapta b paralela cu a.
Teorema 4. Daca o dreapta a este paralela cu un plan α paralela la dreapta a dusa printr-un punct A, al planului α, este continuta in α.
Lema de paralelism. Daca doua drepte paralele a si b sunt situate, respectiv in doua plane α si β care se intersecteaza dupa o dreapta c atunci c este paralela si cu a si b. sl721n4332ullz
Teorema 5. Daca doua drepte distincte a si b sunt paralele cu a treia dreapta c, atunci dreptele a si b sunt paralele intre ele. (Tranzitivitatea relatiei de paralelism in spatiu).
Teorema 6. Daca un plan contine doua drepte concurente paralele cu un alt plan, atunci cele doua plane sunt paralele.
Teorema 7. Doua unghiuri cu laturile respectiv paralele sunt congruente ( cand sunt amando-ua ascutite sau amandoua obtuze) sau suplementare ( cand unul din ele este ascutit, iar celalalt obtuz. Daca unul este drept, celalalt este asemenea drept.
Teorema 8. Daca un plan intersecteaza doua plane paralele, intersectiile sunt drepte paralele.
Teorema 9. Doua plane distincte paralele cu al treilea plan sunt paralele intre ele.
Teorema 10. Doua plane paralele determina pe doua drepte paralele, pe care le intersecteaza, segmente congruente.
Teorema 11. (Teorema lui Thales in spatiu). Mai multe plane paralele determina pe doua drepte oarecare, care le intersecteaza pe acestea in segmente respectiv proportionale.

. Euclid

Matematica

Numar pagini: 7

Lumea Baltagului

"Criticii literari au considerat acest roman o parafrază modernă a baladei populare Mioriţa. Într-adevăr romancierul a pornit de la cunoscuta baladă populară românească, pe care l-a apreciat ca cea mai nobilă manifestare spirituală a neamului nostru.
Mihail Sadoveanu a mai folosit elemente din alte două balade populare româneşti Dolca şi Salga. După propria mărturisire a autorului, la baza romanului stă şi un fapt real: oprindu-se la un han, a auzit o discuţie dintre doi jandarmi despre uciderea unui cioban şi despre posibilii făptaşi. Mihail Sadoveanu a sintetizat aceste elemente şi a elaborat o construcţie epică, riguroasă, plasând în centru o psihologie feminină complexă. Din baladă a reţinut ideea conflictuală: doi ciobani se înţeleg să-l omoare pe al treilea pentru a-i lua oile....."
. Baltagul, mihail sadoveanu, vitoria, nechifor, lipan

Limba si literatura romana

Numar pagini: 4

Polimeri

"Moleculele alchenelor si ale altor substante nesaturate au proprietatea de a se uni intre ele cu ajutorul dublelor legaturi si de a forma polimeri :
n A = An
Numarul de molecule ale monomerului, care se impreuneaza pentru a forma polimerul, se numeste grad de polimerizare(n). Reactia care sta la baza formarii polimerului se numeste polimerizare iar alchena folosita ca materie prima se numeste monomer.
Se disting doua tipuri de reactii de polimerizare. Unele duc la polimeri cu grade de polimerizare mici : dimeri,trimeri tetrameri; în altele iau nastere polimeri inalti sau macromoleculari ( n= câteva sute sau mii)..........."

Polimerizarea etenei
Polimerizarea propenei
Polimerizarea stirenului
Polimerizarea clorurii de vinil
Cauciucul natural se extrage
Cauciucul sintetic
. Polimeri, alchene, molecule, legaturi, duble, monomen, polemizare, etena, propena, stiren, cloruri, vinil, cauciuc, natural, sintetic

Chimie

Numar pagini: 4

Virusul HIV

(HIV)
SIDA - Sindromul de Imunodeficienta Dobandita - a fost raportata pentru prima data în SUA în 1981 în Los Angeles
si New York, la un grup de barbati la care s-a produs o epidemie de Pneumonie cu Pneumocystis Carinii si sarcom
Kaposi în conditiile unei aparente stari de sanatate. Ulterior SIDA a luat proportiile unei epidemii mondiale majore.
SIDA este provocata de virusul imunodeficientei umane (HIV). Prin distrugerea celulelor de baza ale sistemului
imun, HIV anihileaza progresiv capacitatea organismului de a se apara împotriva infectiilor si anumitor forme de
cancer. Persoanele diagnosticate cu SIDA sunt susceptibile la aparitia unor infectii amenintatoare de viata, numite
infectii oportuniste, provocate de agenti microbieni care de obicei nu produc îmbolnaviri la omul sanatos.
. Virusul hiv, referat, biologie, infectia cu virusul imunodeficientei umane, transmitere, primele simptome, sida, diagnostic, tratament, prevenire

Biologie

Numar pagini: 3

Virusul HIV

SIDA - Sindromul de Imunodeficienta Dobandita - a fost raportata pentru prima data în SUA în 1981 în Los Angeles
si New York, la un grup de barbati la care s-a produs o epidemie de Pneumonie cu Pneumocystis Carinii si sarcom
Kaposi în conditiile unei aparente stari de sanatate. Ulterior SIDA a luat proportiile unei epidemii mondiale majore.
SIDA este provocata de virusul imunodeficientei umane (HIV). Prin distrugerea celulelor de baza ale sistemului
imun, HIV anihileaza progresiv capacitatea organismului de a se apara împotriva infectiilor si anumitor forme de
cancer. Persoanele diagnosticate cu SIDA sunt susceptibile la aparitia unor infectii amenintatoare de viata, numite
infectii oportuniste, provocate de agenti microbieni care de obicei nu produc îmbolnaviri la omul sanatos.
. Virusul hiv, referat, biologie, infectia cu virusul imunodeficientei umane, transmitere, primele simptome, sida, diagnostic, tratament, prevenire

Biologie

Numar pagini: 3

Profitul

Definirea profitului
Profitul este partea rãmasã din venitul total ce revine întreprinzãtorului dupã ce s-au scãzut toate cheltuielile aferente venitului respectiv.
Formele profitului:
a)profitul brut este reprezentat de partea ce rãmâne din venitul total dupã ce s-au scãzut cheltuielile de producţie;
b)profitul net este partea din profilul brut care rãmâne dupã ce au fost deduse dobânda la capitalul propriu al întreprinzãtorului, salariul ca recompensã pentru activitatea sa, arenda şi chiria pentru terenul şi clãdirea care îi aparţin, impozitele şi taxele ce se suportã direct din profit;
c)profitul normal, legitim sau justificat, care reprezintã remunerarea serviciilor întreprinzãtorului, recompensa pentru priceperea sa şi rãspunderea pe care şi-o asumãm, prima pentru risc şi incertitudine;
d)profitul pur sau supraprofitul este acel profit generat de împrejurãri deosebite care nu au legãturã cu activitatea întreprinzãtorului. Este obţinut de acei întreprinzãtori care au o poziţie de monopol în producerea şi/sau vânzarea produselor. Se realizeazã pe baza unor preţuri de vânzare sau mai ridicate.
. Profit

Economie

Numar pagini: 1

Tabelul periodic al elementelor

\\\"Au existat in decursul timpului mai multe tentative ale chimistilor de clasificare a elementelor chimice: in metale si nemetale, acizi si baze, in functie de valenta sau de alte proprietati. Aplicarea acestor metode facea insa ca o serie de elemente sa se regaseasca in mai multe grupe concomitent. O clasificare mai detaliata si mai utila s-a bazat la inceput pe greutatea atomica si apoi pe numarul atomic. Aceasta clasificare a condus la ceea ce cunoastem astazi sub denumirea de sistemul periodic, inclus in tabelul periodic care ilustreaza grafic legaturile dintre diferite elemente.\\\"

Notatia atomica
1. Scurt istoric
2. Gruparea elementelor in tabelul periodic
2.1 Perioade
2.2 Grupe
2.3 Legaturi pe diagonala
3. Blocurile de elemente de tip s, p, d si f
3.1 Elemente de tip bloc s
3.2 Elementele de tip bloc p
3.3 Elemente de tip bloc d
3.4 Elemente de tip bloc f
. Tabelul periodic al elementelor, notatia, atomica, scurt, istoric, grupare, elemente, perioade, grupe, legaturi, diagonala, blocuri, tip s, p, d, f, numarul, atomic, de masa, triadele lui döbereiner, legea, octavelor, dmitry mendeleyev, strat de valenta, raza, atomica, metalele, alcaline, alcalino-pamintoase, electropozitive, electronegative, halogenii, cationi, anioni, orbitali, nemetale, metaloizii, carbonul, nitrogenul, oxigenul, gazele, nobile, tranzitionale, lantanidele, actinidele, legaturi, ionice

Chimie

Numar pagini: 10

Osciloscopul analogic

Osciloscopul
Osciloscopul analogic
Tubul catodic
Schema de principiu a OSC-A
Blocul de deflexie pe verticala
Blocul pentru baza de timp si sincronizare (BBTS)
Moduri de multiplexare în timp
Modul alternat (sau alternativ)
Modul comutat (cu choppare)
. Osciloscop, analogic, tub, catodic, schema, osc-a, bloc, deflexie, verticala, baza, timp, sincronizare, bbts, multiplexare, alternat, comutat, choppare

Masurari si TraductoareT

Numar pagini: 2

"baza" rezultate au fost gasite 44

baza

Alege conditiile

"baza" rezultate au fost gasite 44

"baza" rezultate au fost gasite 44

Sondaj de opinie

Camp de cuvinte cheie

Liceu

Scoala profesionala

Scoala generala

Facultate