basmul
"basmul" rezultate au fost gasite 7
Basmul cult |
|
Opera scriitorului reprezintă un depozitar unic al spiritualităţii populare româneşti prin originalitatea artei povestirii, constând în oralitate, în sinteza unică a spectacolului ficţiunii şi al erudiţiei paremiologice, uneori de tip sofistic. Alături de Mihai Eminescu, I. L. Caragiale şi Ioan Slavici, Ion Creangă este un mare clasic al literaturii române, încadrat în Epoca Marilor Clasici. Scriitorul avea simţul instinctiv al limbii şi al etosului popular nealterat, deşi recunoştea că scrisul îl chinuia cumplit, tocmai pentru că ştia că e ,,treabă de gust, nu de silinţă”. Scrierile lui Creangă creează sentimentul că proza cultă românească renaşte, indiferent de modelele exterioare, fiind universală, fără să imite universalitatea.
În anul 1875 a avut loc debutul scriitorului în revista ,,Convorbiri literare” cu Soacra cu trei nurori, după care a publicat poveşti (Capra cu trei iezi, Punguţa cu doi bani, Dănilă Prepeleac, Povestea porcului, Fata babei şi fata moşneagului, Ivan Turbincă, Povestea lui Stan Păţitul, Povestea lui Harap-Alb), povestiri (Moş Ion Roată, Moş Ion Roată şi Cuza-Vodă, Popa Duhu, Inul şi cămeşa, Povestea unui om leneş), nuvele (Moş Nechifor Coţcariul), Amintiri din copilărie. . basmul cult, ion, creanga, harap-alb |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Luceafarul |
|
"
Luceafărul reprezintă expresia absolută, testamentară pe care o atinge gândirea poetică şi filozofică a lui Eminescu. Izvorând din îndelunga frământare morală a poetului şi dintr-o amară experienţă de viaţă, specifică societăţii în care a trăit, Luceafărul îşi află sursa literară în basmul Fata în grădina de aur, - basm muntenesc cunoscut de Eminescu din culegerea germanului Kunisch, care făcuse o călătorie prin ţările române. Păstrând din izvorul popular original doar cadrul basmului şi ideea dragostei, cea „peste fire“, dintre o pământeancă şi o fiinţă nemuritoare, apoi rugăciunea Zmeului către Dumnezeu de a-l dezlega de condiţia lui eternă, precum şi refuzul lui D-zeu, care-i îndreaptă în acelaşi timp privirile spre scena, de dragoste de pe pământ dintre fata de împărat, care-şi uitase făgăduielile şi muritorul Florin, - Luceafărul îşi modifică structura şi devine întru totul un poem profund original, în care pulsează, în expresie desăvârşită lirismul erotic şi filozofic tulburător al poemului.............." . Luceafarul, mihai eminescu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Sarmanul Dionis |
|
"Proza lui Eminescu este mai redusă ca număr decît poezia dar ca şi în poezie şi în proză, Eminescu este un deschizător de drumuri.
Eminescu este creatorul basmului cult prin Făt Frumos din lacrimă. Apoi este creatorul prozei fantastice Sărmanul Dionis în care realizează nu numai o nuvela fantastică ci şi una filosofică. Valorificînd idei filosofice antice cît şi idei moderne. În afara de acest tip de proză Eminescu a scris şi proză de dragoste estetică ca în Cezara la aniversara. Tematica prozei Eminesciene se poate grupa astfel..........." . Sarmanul, dionis, mihai, eminescu, proza filosofia, literatura, europeana, viena, junimea, kant, naratiunea, fantastica, descrierea, timpul, conditia, omului, de, geniu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Enigma Otiliei |
|
'George Călinescu a fost un mare scriitor, poet şi romancier strălucit, critic şi istoric literar, un spirit enciclopedic, cu o operă multilaterală.
George Călinescu a înzestrat cultura românească cu lucrări remarcabile: poezii „Lauda lucrărilor“; romane „Cartea nunţii, Enigma Otiliei, Bietul Ioanide, Scrinul negru“; eseuri şi critică literară „Principii de estetică, Estetica basmului“; monografii „Viaţa lui M.Eminescu, Viaţa lui I.Creangă“; istorie literară „Istoria literaturii române de la origini până în prezent“ apărută în 1941. Ca romancier George Călinescu deşcinde din Ion Ghica şi Nicolae Filimon. „Enigma Otiliei“ este al II-lea roman al lui George Călinescu (1938) după „Cartea nunţii“ (1933). Romanul Enigma Otiliei reprezintă opera literară clasică a lui George Călinescu şi unul din romanele cele mai valoroase ale literaturii noastre dintre cele două războaie. George Călinescu este autorul primelor romane citadine de tip clasic. Prin Enigma.Otiliei el aduce o viziune originală, modernă.............." . Enigma otiliei, comentariu, titlu, gerge, calinecscu, tema, balzac, personaje, caracterizare, tulea, aglae, titi, aurica, simion, leonida, pascalopol, costache giurgiuveanu, otilia, marculescu, felix, sima |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
1. Valenţe filosofice ale culturii române de tip popular |
|
"Gândirea filosofică românească se conturează destul de târziu în istorie, abia cu câteva secole în urmă. Dar ea este un rezultat nu numai al contactului cu filosofia universală a timpului ci şi al întregii spiritualităţi a poporului român, care s-a format de-a lungul evului mediu şi a epoci moderne. Cultura noastră populară reprezintă deci una din premisele fundamentale ale filosofiei româneşti. În cadrul acesteia întâlnim o viziune specifică despre lume şi viaţă, valori etice şi estetice care i-au influenţat mai mult sau mai puţin direct pe filosofii români.
Cultura populară românească are o latură extrem de arhaică, provenită din fondul geto-dac perpetuat de-a lungul timpului, aşa încât, în evidenţierea premiselor culturale autohtone ale filosofiei româneşti nu putem face abstracţie de spiritualitatea dacă. Informaţii asupra acesteia le avem, începând cu secolul al VI-lea î.Hr. de la diverşi istorici, filosofi şi scriitori antici şi chiar din primele secole creştine, precum Herodot, Hecateu, Strabon, Pomponius Mela, Dio Cassius, Porphyrius, Iamblichos, Jordanes............." BIBLIOGRAFIE 1. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 2. Vlăduţescu, Gheorghe, Filozofia legendelor cosmogonice româneşti, Buc., Ed. Minerva, 1982 . Premise, istorice, culturale, gândire, filosofice, romanesti, geto-daci, cantemir, valente, filosofie, cultura, romana, tip, popular, gandire, arhaica, herodot, hecateu, strabon, pomponius, mela, dio cassius, porphyrius, iamblichos, jordanes, burebista, religie, henoteista, zalmoxis, zeul, suprem, mitul, nemurire, suflet, charmides, platon, crestina, bizantina, civilizatie, mesterul manole, miorita, dumnezeu, diavol, completare, creatie, creatorul, prim, obosit, conflictul, lumea, umana, divina, geneza, pamantul, cosmogonie, apa sambetei, ethos, colectiv, basmul, individualizat, balada, destin, uman, absurd, cathartica |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
„Prâslea cel voinic şi merele de aur" – operă epică şi basm |
|
„Prâslea cel voinic şi merele de aur" – operă epică şi basm
Acest material cuprinde demonstratia cum ca aceasta opera este una epica si este un basm, prin evidentierea trasaturilor caracteristice (fiecarei opere epice si fiecarui basm). ex.(extras din doc.): "basmul este o specie epică, cultivată atât în literatura populară cât şi în cea cultă. Ca formă, este o creaţie de întindere medie, cu formule iniţiale, mediane şi finale. Conţinutul basmului prezintă conflictul dintre categorii morale opuse: binele şi răul. Biruinţa binelui exprimă aspiraţia omului spre valori morale exemplare, pe care le doreşte tutelare în societatea în care trăieşte. Are un pronunţat caracter alegoric. Punctul de plecare pentru oricare basm este realitatea pe care autorul preferă să o înlocuiască prin elemente fantastice, produse ale ficţiunii sale.Acţiunea de desfăşoară, de obicei, pe două tărâmuri: cel al oamenilor şi cel al zmeilor, al forţelor răului.". Basm, praslea, voinic, merele de aur, petre ispirescu, romana, opera epica, demonstratie |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Povestea lui Harap-Alb – Ion Creangă |
| Particularitati ale basmului cult. Povestea lui, harap-alb, ion creanga, basm, cult, particularita | Povestea lui Harap-Alb Ion Creang? Basmul lui Creang? este un mic roman de aventuri, de?i ?n linii mari, respect? schema arhetipal? a basmului fantastic popular. Pe scurt, ac?iunea este urm?toarea: Verde-?mp?rat ?i cere fratelui s?u, aflat la cealalt? margine de lume s? trimit? pe cel mai destoinic dintre nepo?i spre a-i succeda la tron. ?mp?ratul ?i supune pe fii s?i la probele puterii. Izbute?te numai fiul cel mic care, la sfatul Sfintei Duminici, ?i-a ales calul n?zdr?van din hergheli... |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
"basmul" rezultate au fost gasite 7
