atitudinile
"atitudinile" rezultate au fost gasite 11
Drogurile |
|
HIV se imprastie prin ace sau seringi, de obicei prin uzul acestor droguri administrate intravenos, care rezulta in directa expunere a sangelui printr-un individ contaminat.
Abuzurile de droguri, prin lege, sunt interzise publicului larg. Majoritatea tarilor restrang uzul catorva droguri recreationale, ceea ce este legal si nu variaza in limite largi. Pozitia legala in orice tara va depinde de atitudinile istorice si culturale fata de drogul respectiv, si in multe tari este o chestiune de continua controversa. In Marea Britanie aproape toate drogurile care afecteaza creierul sau schimba dispozitia sunt controlate, cu exceptia alcoolului. Drogurile sunt divizate in trei clase-A, B si C-in ordinea descendenta a gravitatii: abuzurile privind clasa A de droguri atrag cele mai severe comentarii....... . Drogurile, hiv, morfina, heroina, cocaina, lsd, amfetamine, cannabis, opium, sedative, posesiunea, importul, exportul, dependenta, psihologica, psihica, poppy, opioizii, hipnotice, barbituricele, stimulantii, valium, librium, coca, halucinogenele, peniciclidina, pcp, marijuana, inhalantii, tratament |
|
Biologie Numar pagini: 4
|
Atitudinile în faţa agreabilului şi frumosului |
| Caracterele prin care atitudinea estetică se distinge de atitudinea în faţa adevărului sunt chiar acelea prin care suntem tentaţi să o apropiem de atitudinea în faţa agreabilului. Între admiraţia estetică şi dragoste există, într-adevăr, trăsături comune. În primul rând, recunoaşterea puterii altuia şi acceptarea drepturilor sale: sunt tot atât de dezarmat în faţa obiectului estetic, cât şi în faţa fiinţei iubite; nu mă gândesc să retuşez acest obiect, nici să transform fiinţa iubită, să uzez de unul şi să abuzez de altul. . Mikel dufrenne, atitudine, agreabil, frumos, estetic, iubire, fenomenologia experien?ei estetice, perceptia estetica |
|
Estetică Numar pagini: 2
|
Clasificare a drogurilor |
|
HIV se imprastie prin ace sau seringi, de obicei prin uzul acestor droguri administrate intravenos, care rezulta in directa expunere a sangelui printr-un individ contaminat.
Abuzurile de droguri, prin lege, sunt interzise publicului larg. Majoritatea tarilor restrang uzul catorva droguri recreationale, ceea ce este legal si nu variaza in limite largi. Pozitia legala in orice tara va depinde de atitudinile istorice si culturale fata de drogul respectiv, si in multe tari este o chestiune de continua controversa. In Marea Britanie aproape toate drogurile care afecteaza creierul sau schimba dispozitia sunt controlate, cu exceptia alcoolului. Drogurile sunt divizate in trei clase-A, B si C-in ordinea descendenta a gravitatii: abuzurile privind clasa A de droguri atrag cele mai severe comentarii. . Referat, biologie, hiv, virusul, abuzurile de droguri, cocaina, lsd, amfetamine, cannabis, opium, droguri sedative |
|
Biologie Numar pagini: 6
|
Clasificare a drogurilor |
|
Abuzurile de droguri, prin lege, sunt interzise publicului larg. Majoritatea tarilor
restrang uzul catorva droguri recreationale, ceea ce este legal si nu variaza in limite largi. Pozitia legala in orice tara va depinde de atitudinile istorice si culturale fata de drogul respectiv, si in multe tari este o chestiune de continua controversa. In Marea Britanie aproape toate drogurile care afecteaza creierul sau schimba dispozitia sunt controlate, cu exceptia alcoolului. Drogurile sunt divizate in trei clase-A, B si C-in ordinea descendenta a gravitatii: abuzurile privind clasa A de droguri atrag cele mai severe comentarii. . Referat, biologie, clasificare a drogurilor, abuzurile de droguri, cocaina, lsd, cannabis, sedative, opium, alcool, cocaina, si barbiturice, marijuana, drogurile psihoactive |
|
Biologie Numar pagini: 6
|
Mihai Eminescu - Floare albastra |
| "Creator genial de dimensiuni universale, Eminescu a asimilat influentele romantismului german in puternica lui personalitate artistica. Romantismul lui poarta pecetea sensibilitatii sufletului national si imprumuta adesea imagini din vistieria folclorului, culori din basmele populare. Ideea romantica a geniului singuratic, pe pamant, intruchipata intr-un astru, din “Luceafarul”, si aceea a umanitatii comune si trecatoare, a turnat-o in forma unui basm in care totul se petrece intr-un timp nedeterminat, intr-un poem fundamental (oricat ar incerca unii critici ca Ion Negoitescu sa-l considere “construit didactic”), pregatit de “Fata in gradina de aur”. “Floare albastra” este inca un exemplu, ca multe altele, de puterea artistica a poetului de a prelucra in mod creator unele motive ale romantismului german, topindu-le in structure originale. Tudor Vianu, in “Poezia lui Eminescu”, Buc. 1930, deosebea fundamental simbolul florii albastre din romanul lui Novalis “Heinrich von Ofterdingen” de floarea albastra din poezia lui Eminescu. “Eroul lui Novalis porneste sa caute floarea albastra, adica infinitul, ea reprezinta simbolul unei aspiratii tulburatoare, al nostalgiei catre indepartata patrie a poeziei”. La Eminescu, floarea albastra e simbolul iubiri pierdute, dorul orientat catre trecut, una din atitudinile de capetenie ale eroticii lui Eminescu. Nu numai atat. Zoe Dumitrescu-Busulenga a urmarit simbolul minunatei flori in mai multe poezii ale lui Eminescu. In “Calin – file de poveste” Eminescu realizeaza un tablou feeric al naturii, al padurii de argint, cadru, ca de-atatea ori in creatia lui, al iubirii, aici al nuntii lui Calin cu fata de imparat, regasita. In padurea vrajita vazduhul e “tamaiet” de flori albastre, iar mireasa insasi, aparitie de basm, poarta o stea in frunte, iar in par flori albastre. Zanele din poemul „Miron si frumoasa fara corp” poarta, la fel, flori albastre in plete, ca-n basmele populare.". Eminescu, mihai, floare, albastra |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
Factorii reusitei/esecului in invatarea scolara |
|
SUCCESUL ŞI EŞECUL ŞCOLAR
De cine şi de ce depind succesele la învăţătură ? Factorii care influenţează reuşita şcolară Motivaţia pentru a învăţa Componentele interne ale motivaţiei pentru a învăţa Curiozitatea Autoeficienţa Atitudinile Necesităţile Competenţa Motivaţia extrinsecă Modelul ARCS Atenţia Relevanţa Încrederea Satisfacţia Contribuţia emiţătorului la modificările atitudinale Contribuţia mesajului la modificările atitudinale Contribuţia canalului la modificările atitudinale Contribuţia receptorului la modificările atitudinale Bibliografie. Succes, esec, scolar, factori, influntare, reusita, motivatie, invata, componente, interne, curiozitate, autoeficienta, cometenta, extrinseca, model, arcs, atentie, relevanta, incredere, satisfactie, contributie, emitator, modificari, atitudinale, atitudine, canal, receptor |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 12
|
Mikel Dufrenne, atitudinile în faţa frumosului şi adevărului |
| "Respectul pe care-l impune obiectul estetic e comparabil cu atitudinea pe care o solicită adevărul? Ni se pare că, oricare ar fi apropierea dintre frumos şi adevăr, aceste două atitudini diferă sub trei aspecte. Nu stăpânim în acelaşi fel, mai întâi, adevărul şi frumosul. Evident, şi unul şi altul pot să apară ca un dat; sunt tot atât de dezarmat şi de convins prin evidenţa raţională cât şi prin evidenţa estetică, astfel încât pot spune deopotrivă: verum index sui şi pulchrum index sui. Şi dacă se pretinde că adevărul presupune, spre deosebire de frumos, o activitate care nu e deloc scutită de ambiţie sau de avariţie, ne putem aştepta la protestul apostolilor cunoaşterii dezinteresate şi care consideră cunoaşterea ca ultim scop al contemplării. Trebuie să dezvoltăm, totuşi, această diferenţă: chiar când parvine la acel punct maxim de puritate, în abdicarea puterii, cercetarea adevărului vizează o apropiere, operaţiune ce se pretează la manevre care o opun frumosului. Contemplarea adevărului rămâne întotdeauna preţul unei asceze: plăcerea pe care o încerc e aceea a unei cuceriri. Adevărul poate să mi se impună ca o graţie - ,,atenţia este o rugăciune naturală" - şi a trebuit............" . Mikel dufrenne, atitudinile, frumosul, adevarul, fenomenologia experientei estetice, perceptia estetica, obiectul, estetic, verum index sui, pulchrum index sui, experienta, estetica, judecata, universalitatea |
|
Estetică Numar pagini: 2
|
Ilie moromete |
|
Personajul realist Ion este unul de referinţă în literatura română, concentrând tragica istorie a ţăranului ardelean din primele decenii ale secolului al XX-lea.
După aprecierea lui Eugen Lovinescu, "Ion este expresia instinctului de stăpânire a pământului, în slujba căruia pune o inteligenţă ascuţită, o cazuistică strânsă, o viclenie procedurală şi, cu deosebire, o voinţă imensă", spre deosebire de George Călinescu ce consideră că "lăcomia lui de zestre e centrul lumii şi el cere cu inocenţă sfaturi dovedind o ingratitudine calmă... Nu din inteligenţă a ieşit ideea seducerii, ci din viclenia instinctuală, caracteristică oricărei fiinţe reduse." Trăsăturile morale ale personajului reies indirect, din faptele, gândurile şi atitudinile Iui, precum şi din relaţiile cu celelalte personaje. încă de la începutul romanului, la hora satului se evidenţiază între jucători feciorul Iui Alexandru Pop Glanetaşu, Ion, urmărind-o pe Ana cu o privire stranie, "parcă nedumerire şi un vicleşug neprefăcut", apoi o vede pe Florica "mai frumoasă ca oricând [...], fata văduvei lui Maxim Oprea." Deşi îi era dragă Florica, Ion e conştient că "Ana avea locuri şi case şi vite multe." . Ilie, moromete, marin, preda, caracterizare, morometii |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
SUCCESUL ŞI EŞECUL ŞCOLAR |
|
Succesul şcolar poate fi considerat o expresie a concordanţei între capacităţile şi interesele elevului, pe de o parte, şi exigenţele şcolare ce i se adresează în procesul de învăţământ, pe de altă parte. El este însă, în realitate, de diferite nivele calitative, în raport cu nivelul sau calitatea activităţii de predare a profesorilor, cu potenţialul intelectual global al elevilor şi cu gradul de efort, de voinţă şi conştiinţă angajat de elevi în activitatea de învăţare.
Aşadar, asemenea reuşitei în orice activitate, reuşita în învăţarea şcolară, este şi ea condiţionată de influenţa combinată a unor factori externi şi interni. Dintre factorii externi, cu rol esenţial în determinarea reuşitei şcolare, sunt de menţionat: structura instituţională a sistemului de învăţământ, tehnologia didactică, metodologia predării, sistemul de cerinţe instructiv-educative, pregătirea şi calităţile profesorului, precum şi familia, pregătirea părinţilor etc. . Factorii reusitei, esecul in invatarea scolara, motivatia pentru a invata, autoeficien?a, atitudinile, modelul arcs, atentia, relevanta, modificari atitudinale |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 11
|
SUCCESUL ŞI EŞECUL ŞCOLAR |
|
Succesul şcolar poate fi considerat o expresie a concordanţei între capacităţile şi interesele elevului, pe de o parte, şi exigenţele şcolare ce i se adresează în procesul de învăţământ, pe de altă parte. El este însă, în realitate, de diferite nivele calitative, în raport cu nivelul sau calitatea activităţii de predare a profesorilor, cu potenţialul intelectual global al elevilor şi cu gradul de efort, de voinţă şi conştiinţă angajat de elevi în activitatea de învăţare.
Aşadar, asemenea reuşitei în orice activitate, reuşita în învăţarea şcolară, este şi ea condiţionată de influenţa combinată a unor factori externi şi interni. Dintre factorii externi, cu rol esenţial în determinarea reuşitei şcolare, sunt de menţionat: structura instituţională a sistemului de învăţământ, tehnologia didactică, metodologia predării, sistemul de cerinţe instructiv-educative, pregătirea şi calităţile profesorului, precum şi familia, pregătirea părinţilor etc. . Factorii reusitei, esecul in invatarea scolara, motivatia pentru a invata, autoeficienta, atitudinile, modelul arcs, atentia, relevanta, modificari atitudinale |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 11
|
Mikel Dufrenne, Opera de artă şi execuţia sa |
|
"Opera de artă trebuie să se ofere percepţiei: dar pentru a trece, într-un fel oarecare, de la existenţă virtuală la o existenţă în act, ea trebuie să fie executată. Iar execuţia se impune cel puţin pentru artele ale căror opere există şi se perpetuează prin semnele în care au fost depuse, aşteptând astfel să fie interpretate. Se poate vorbi, în acest caz, de experienţă virtuală, deşi opera este încheiată şi deşi, în principiu, reprezentarea nu adaugă nimic la ceea ce autorul a vrut să spună. În ceea ce priveşte exigenţa concretizării - cum spune Ingarden - literatura teatrală, de exemplu, ne prilejuieşte în acest sens o foarte bună dovadă. Când citesc o piesă de teatru, simt că ceva lipseşte. Pot, dealtminteri, încerca să înlătur o atare senzaţie imaginându-mi - mai mult sau mai puţin confuz şi după ideea pe care o am despre teatru - punerea în scenă, atitudinile, intonaţiile: e vorba de o execuţie imaginară, evident, dar care deja animă textul şi, câteodată, îl iluminează, cutare cuvânt capătă sens pentru că scapă ca o mărturisire reţinută, altul pentru că.........."
"4.1. Artele în care executantul este autorul Într-adevăr toate artele cer o execuţie; pictorul execută portretul, sculptorul bustul. Creaţia este aici execuţie, în timp ce pentru artele în care execuţia este distinctă nu întrebuinţează acest cuvânt pentru a se demna actul creator: nu se spune că dramaturgul execută o piesă sau compozitorul o sonată. Totuşi, în artele în care execuţia este încredinţată specialiştilor, se întâmplă uneori ca autorul, pentru a-şi crea sau controla creaţia, să-şi asume şi grija execuţiei: Eschil, Molière, Shakespeare sunt pe scenă, Racine compune Mittridate recitând cu atâta impetuozitate că un indiscret s-ar fi neliniştit; muzicianul compune la pian, sau preia funcţia dirijorului aşa cum arhitectul preia, câteodată, funcţia antreprenorului. Nimic nu înlocuieşte învăţămintele practicii execuţia devenind pentru autor, în acelaşi timp, şi cea mai bună sursă de inspiraţie şi cel mai bun mijloc de control. Dar atunci când execuţia coincide cu creaţia se mai poate........." . Mikel, dufrenne, opera, arta, executia, fenomenologia experientei estetice, perceptia, existenta, virtuala, act, teatru, textul, omagiu, piesele, artele, executantul, autorul, mittridate, racine, eschil, moliere, shakespeare, vis, imagine, interio, r intimo meo, fiinta, anterioara, valery, vazutul, facutul, perceputul, rembrandt, zidarul, efortul, schita, ex nihilo, posibilul, absenta, prezenta, exigenta, implinirea, plenitudinea |
|
Estetică Numar pagini: 4
|
"atitudinile" rezultate au fost gasite 11
