atitudine
"atitudine" rezultate au fost gasite 21
Statutul esteticii |
| "Deşi simţul comun ne spune că Estetica are o vechime considerabilă, totuşi, oricine este somat să răspundă la întrebarea: când s-a născut Estetica, drept disciplină teoretică având un obiect propriu de cercetare, metode specifice de analiză, un sistem categorial aparte şi o problematică anumită, va răspunde aproape fără să ezite că actul de naştere şi botez este dat de apariţia în 1750 a cărţii lui Alexander Gottlieb Baumgarten (1714-1762) intitulată Aesthetica. Următorul citat este semnificativ: Estetica, arată autorul german, pe urmele lui Leibniz şi Wolff, ca teorie a artelor libere, ca logică a capacităţii de cunoaştere, ca artă a gândirii frumoase şi ca artă a cunoaşterii intuitive, analogă cu cea raţională este ştiinţa cunoaşterii senzoriale (s.n). Se admite, de asemenea, că Baumgarten este cel ce a conferit, demnitate domeniului, calificat de ordin ,,inferior" al cunoaşterii senzoriale. Conştient, el însuşi, de acest fapt, Baumgarten remarca: ..,"Ştiinţei noastre [Estetica] i se poate obiecta că e sub demnitatea filosofilor, şi, că produsele simţurilor, fanteziile, fabulele şi agitaţiile pasiunilor sunt sub orizontul filosofic. Răspund: Filosoful e un om printre oameni, într-adevăr, el nu consideră a-i fi străină o parte atât de întinsă a cunoaşterii omeneşti"...............". Statutul, esteticii, estetica, sistem, categorial, problematica, alexander gottlieb baumgarten, leibniz, wolff, aesthetica, stiinta, cunoastere, senzoriala, baumgarten, k, e, gilbert, kuhn, a, history of esthetics, perfectiune, fenomenala, artele, hegel, nicolai hartmann, tudor vianu, roman ingarden, g, calinescu, ion ianosi, pictura, muzica, poezia, arhitectura, simbolicul, idee, clasicul, sculptura, romanticul, prelegeri de estetica, atitudine estetica, atitudine filosofica, criterii, principii de estetica, experienta estetica, mikel dufrenne |
|
Estetică Numar pagini: 3
|
Anxietatea |
|
Anxietatea este o permanenţă a modului de fiinţare uman,existând în spaţiul dialogului dintre sine şi eu, fiind incitată de contactul de orice fel între eu şi lume.Este la temeiul oricărei puneri în act a omului, la temeiul oricărei trăiri, iar trăirea aceasta vine la rândul ei să o întemeieze.Ambiguitatea anxietăţii ,ca atitudine primară ,în primă instanţă autosuficientăse răsfrânge asupra individului uman ,modelându-l ambiguu.Prin lipsa de obiect concret, ea devine o stare de nenumit,suportată, totodată intimă şi străină individului,creând şi distrugând.
Existenţialismul este cel care revelează anxietatea şi este în stare să o asume, descoperindu-I relaţia esenţială cu existenţa. Existenţa (lat. Ex-în afară, sistere-a sta) este faptul de a apărea şi de a se manifesta în afară,a te confrunta cu faptul prezenţei şi participării la o lume schimbătoare şi potenţial primejdioasă. Condiţia individului concret este una de anxietate , rezultată din înţelegerea inevitabilei sale libertăţi de opta între posibilităţi, din necunoaşterea viitorului, din apropierea morţii, din finitudinea unei existenţe care a fost precedată de neant. . Anxietatea, kierkegaard, existentialismul |
|
Filozofie Numar pagini: 6
|
Tragicul |
|
"La o primă vedere tragicul pare a fi o categorie estetică necontroversată. Orice cercetare însă mai amănunţită asupra spiritualităţii greco-latine şi iudeo-creştine va evidenţia faptul că, formula binecunoscută „tragic este, în primul rând «ceea ce este relativ la tragedie»" spune mult dar nu totul despre esenţa acestei categorii estetice. Astfel, observaţia de început este aceea că tragicul se găseşte în formă concentrată şi specializată în tragedie. Aceasta înseamnă că tragicul şi tragedia sunt puternic legate genetic: tragicul se naşte cu adevărat în tragedie, dar el nu se reduce la ea. De aici rezultă câteva sugestii teoretice deloc de neglijat. Astfel, fenomenul tragic este mult mai larg decât ceea ce este conţinut şi reprezentat în tragedia însăşi. Aceasta pe de o parte. Pe de altă parte, tragicul se găseşte şi în alte genuri literare şi în alte arte decât cele dramatice propriu-zise: pictura şi sculptura, într-o oarecare măsură, sigur însă în dramaturgia muzicală, în operă şi balet, în oratoriu şi cantată, în întreg simfonismul european sau în forma sonatei, construită antitetic şi, desigur, în muzica de cameră. Oricum, teoretizările cu privire la tragedie au fost însoţite de regulă, de evoluţia însăşi a dramaturgiei, şi, în acest sens, nu este dificil să se surprindă legăturile fireşti dintre tragediile lui Eschil, Sofocle şi Euripide şi teoria aristotelică a catharsis-ului dintre Corneille şi Racine şi consideraţiile lui Boilleau asupra „unităţii celor trei reguli", dintre Shakespeare şi revalorizarea teoretică a lui Voltaire asupra ,,noii etape" elisabetane în dezvoltarea tragediei, dintre Ionesco, Brecht sau Becket, şi, de exemplu, evaluările lui Camus asupra ,,viitorului tragediei" ................
. Tragicul, eschil, sofocle, euripide, corneille, racine, boilleau, shakespeare, voltaire, ionesco, brecht, beckett, camus, christophe, cusset, la tragédie grecque, spectacolul nenorocirii, necesitate, libertate, homer, bun, valoros, valori, absolute, viata, demnitatea, egalitatea, dreptatea, transcendenta, metafizic, reusita, omul, karl jaspers, d, d, rosca, kierkegaard, pesimismul, optimismul, atitudinea, spectaculara, eroica, johannes volkelt, paradisiacul, biblicul, nostalgicul, reveria, oniricul, misteriosul, fantasticul, cosmarul, dantescul, demonicul, titanicul, bahicul, prometeicul, eroicul, captivantul, inaltatorul, stimulantul, atragatorul, imbatatorul, violentul, deturnantul, minunatul, zguduitorul, pateticul, eroticul, seriosul, solemnul, pitorescul, exoticul, descriptivul, cosmopolitismul, folcloricul, naivul, arhaicul, avangardismul, clasicul, romanticul, primitivul, manieristul, simbolicul, souriau, nicolai hartmann |
|
Estetică Numar pagini: 3
|
Clasicismul |
|
\\\\\\\\\\\\\\\"Termenul de clasicism comporta sensuri largi,exprimind o atitudine estetica fundamentala ce se carecaterizeaza prin tendinta de a observa fenomenele in contextul universului si de a le inchega intr-un sistem proportional si armonios,corespunzator frumosului si concordat cu norme rationale care impun tipuri model,prefectiunea,idealul.\\\\\\\\\\\\\\\"
Trasaturile clasicismului. Clasicism, atitudine estetica, grecia, fidias, moliere, la fontaine, racine, bossuet, rabelais, miron costin, cantemir, antim ivireanul, secolul lui pericle, atena, august, roma, secolul lui ludovic al xiv-lea, voltaire, renasterii florentine, arta poetica, ratiunea, mitizarea, etica, masura, omul cugetator, omul faurar, omul lumesc, destinul schimbator, analogia, rationalismul, obeictivismul, eternul, spatialitatea, utilul, placutul, homeostasia |
|
Istorie Numar pagini: 3
|
Atitudinile în faţa agreabilului şi frumosului |
| Caracterele prin care atitudinea estetică se distinge de atitudinea în faţa adevărului sunt chiar acelea prin care suntem tentaţi să o apropiem de atitudinea în faţa agreabilului. Între admiraţia estetică şi dragoste există, într-adevăr, trăsături comune. În primul rând, recunoaşterea puterii altuia şi acceptarea drepturilor sale: sunt tot atât de dezarmat în faţa obiectului estetic, cât şi în faţa fiinţei iubite; nu mă gândesc să retuşez acest obiect, nici să transform fiinţa iubită, să uzez de unul şi să abuzez de altul. . Mikel dufrenne, atitudine, agreabil, frumos, estetic, iubire, fenomenologia experien?ei estetice, perceptia estetica |
|
Estetică Numar pagini: 2
|
Tudor Vianu, atitudinea estetică şi estetismul |
| "Posibilitatea de a subordona oricare din aspectele realului în sfera valorii estetice, despre care am amintit mai înainte, determină aşa-numita atitudine estetică în faţa lumii şi a vieţii. atitudinea estetică trebuie însă limpede distinsă de estetism, cu care confuzia este adeseori făcută. Estetismul este acea atitudine care reactivează în realitate numai valori de artă, rămânând într-acestea închisă celorlalte valori ale culturii sau profesând chiar o anumită ostilitate faţă de ele. Stăpâneşte un punct de vedere estetic acela care în faţa unei opere ştiinţifice, în loc să se intereseze de substanţa cercetării, de justeţea sau profunzimea adevărurilor pe care le atinge, judecă numai darul de scriitor al cercetătorului. Estetismul inspiră pe acela care apreciază în conduitele practice ale vieţii nu valoarea lor morală, binele sau răul pe care ele îl pot conţine, ci pitorescul lor, forţa plastică a unui gest sau atitudini, caracterul sugestiv al unui cuvânt exprimat într-o anumită împrejurare concretă. Dintr-un punct de vedere estetic se aşează acela care, din complexul de valori al religiei, reţine şi preţuieşte numai frumuseţea ceremoniilor şi a cadrului în care ele se desfăşoară. Nici adevărul, nici binele, nici sacrul nu au un preţ adevărat pentru estet. ,,Lumea nu este justificabilă decât ca fenomen estetic", spunea odată Fr. Nietzsche, un om care avea de altfel în sine o posibilitate mai largă de îmbrăţişare a lumii. Lupta unul Flaubert cu formele burgheze ale societăţii timpului său, fanatismul său estetic provenea poate dintr-o antipatie radicală faţă de toate valorile extraestetice care se întrunesc în cuprinsul vieţii sociale. ,,Nimic din ce se întâmplă cu adevărat n-ar o importanţă cât de mică", scria odată Oscar Wilde. Şi altădată: ,,Mulţi oameni acţionează bine, dar foarte puţini vorbesc la fel, ceea ce înseamnă că a vorbi este cu mult mai greu şi în acelaşi timp mai frumos". ..................... Tudor, vianu, atitudinea, estetica, estetismul, valori, arta, adevarul, binele, sacrul, nietzsche, flaubert, oscar wilde, j, j, weiss, umanitatea, egoismul, frumos, excentric, spranger, formele vietii, banausi, religie, omul, artistul |
|
Estetică Numar pagini: 2
|
Factorii reusitei/esecului in invatarea scolara |
|
SUCCESUL ŞI EŞECUL ŞCOLAR
De cine şi de ce depind succesele la învăţătură ? Factorii care influenţează reuşita şcolară Motivaţia pentru a învăţa Componentele interne ale motivaţiei pentru a învăţa Curiozitatea Autoeficienţa Atitudinile Necesităţile Competenţa Motivaţia extrinsecă Modelul ARCS Atenţia Relevanţa Încrederea Satisfacţia Contribuţia emiţătorului la modificările atitudinale Contribuţia mesajului la modificările atitudinale Contribuţia canalului la modificările atitudinale Contribuţia receptorului la modificările atitudinale Bibliografie. Succes, esec, scolar, factori, influntare, reusita, motivatie, invata, componente, interne, curiozitate, autoeficienta, cometenta, extrinseca, model, arcs, atentie, relevanta, incredere, satisfactie, contributie, emitator, modificari, atitudinale, atitudine, canal, receptor |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 12
|
Alternanta sublim-comic in opera lui Hogas |
|
\\\"In opera sa, „Arta prozatorilor romani\\\", Tudor Vianu il integra pe Calistrat Hogas in categoria ironistilor si umoristilor, ca pe o personalitate viguroasa cu o atitudine noua de poet comic, cu o veselie temperamentala in care s-a introdus, cultura clasicista. Foarte putin aminteste de poetul naturii, mai mult de amatorul de calatorii prin natura salbateca., iar in capitolul despre Sadoveanu, cand se opreste indelung si binemeritat asupra marii arte descriptive sadoveniene nu face nici o referire la Hogas, ca mai inainte Ibraileanu.
Ilustrul profesor, mai tarziu, cand discutand despre semnificatia poeziei tragice a lui Bacovia, stabileste ca Moldova literara confi¬gureaza dualismul sugerat de prietenia epocala dintre melancolicul Eminescu si jovialul Creanga: pe de o parte poeti ca Stefan Petica si Bacovia cu atmosfera mihnita a targurilor moldovenesti de odi¬nioara, pe de alta parte imaginea joviala a asezarilor provinciale din povestirile lui Hogas. Se pare ca atitudinea lui Tudor Vianu n-ar reprezenta numai o calificare psihologica redusa la jovialitate, in traditia lui Creanga, a personalitatii artistice a lui Hogas, ci o subevaluare a canta¬retului peisajului de munte, o anumita. judecata de valoare estetica minimalizatoare Credem mai indreptatita o alta imagine.......................\\\". Sublim, comic, hogas, calistrat, kant, muntii neamtului, singur, volkelt, serban cioculescu, pe sestina, etienne souriau, satira |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Moara cu noroc |
|
"
Nuvela “Moara cu noroc” de Ioan Slavici a fost publicata in 1881, in volumul de debut “Novele din popor”, reprezentativ pentru viziunea autorului asupra lumii satului. Nuvela este o specie in proza a genului epic cult, cu dimensiuni intre povestire si roman, care tinde spre obiectivitate si care contine un numar restrans de personaje ce graviteaza in jurul unui erou central. Dintre trasaturile caracteristice nuvelei pot fi mentionate: este o scriere obiectiva, are o intriga riguros construita, existenta unui erou central antrenat in actiune, se foloseste un ton sobru. Nuvela apartine realismului clasic prin urmatoarele trasaturi: tema, importanta acordata banului, atitudinea critica fata de societate, obiectivitatea perspectivei narative, personaje tipice si dialogul viu, autentic. Tot de realism tine si interesul pentru analiza.........." . Moara, cu, noroc, ioan, slavici, ghita, lica, nuvela, psihologica |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Nicolai Hartmann, Estetica este un mod de cunoaştere |
|
"O estetică nu se scrie nici pentru cel care creează frumosul, nici pentru cel care-l contemplă, ci exclusiv pentru omul de cugetare, căruia atitudinea de creaţie şi de contemplare estetică îi apare ca o enigmă. Pe cel cufundat în contemplare, gândul nu poate decât să-l tulbure, pe artist îl indispune şi îl irită - cel puţin atunci când gândul caută să pătrundă ce fac ei în definitiv, şi care este obiectul lor. Pe amândoi, gândul îi smulge din atitudinea lor vizionară, deşi impresia enigmaticului nu se află departe nici de ei, ba face parte integrantă din atitudinea lor. La amândoi, atitudinea aceasta este de la sine înţeleasă; ei au conştiinţa unei necesităţi interne şi nu se înşeală în această privinţă. Dar ei o primesc cu devoţiune, ca pe un dar al cerului, şi modul acesta de a o primi este esenţial atitudinii lor.
Filosoful pleacă de acolo unde cei doi lasă minunea care îi încearcă în voia puterilor adâncului şi ale inconştientului...........". Nicolai, hartmann, estetica, mod, cunoastere, frumosul, enigma, atitudinea, vizionara, filosoful, atitudine, filosofica, romantismul, friedrich schlegel, novalis, legile, frumosului, cunoasterea, kunstwissenschaft, hegeliana, alexander baumgarten, schopenhauer, arta |
|
Estetică Numar pagini: 3
|
Nicolai Hartmann, Simţul pentru comic şi formele lui |
|
"Comicul ca temă a esteticii are o sferă simţitor mai îngustă decât sublimul de pildă şi decât graţiosul: el este cu adevărat dominant numai într-o singură artă, în creaţia poetică. Fără îndoială, îl cunosc şi arta desenului şi pictura - să ne gândim la caricatură -, dar un rol mai mare nu joacă acolo. Muzicii şi arhitecturii, el îi este cu totul străin în esenţă; numai în muzica programatică, el se furişează uneori - prin mijlocirea cuvântului, al cărui acompaniament este muzica. Pe de altă parte, şi viaţa - fără orice artă - este plină de comic. Numai că: l-am vedea noi acolo fără ochiul poetului?
În anumite limite, da. Facem - în măsura în care avem ochi pentru el - mult haz în viaţă de comicul involuntar din conduita omului. Orice stângăcie, orice alunecare, orice mişcare nepotrivită ne poate provoca râsul. Râsul poate fi şi cu totul fără inimă, căci cel păgubos trebuie să se aştepte să fie luat în râs.............." . Nicolai, hartmann, simtul, comic, formele, tema, estetica, arta, desen, pictura, caricatura, muzica, arhitectura, amuzament, comicul, atitudine, estetica, fenomenul, umoristic, omul, artist, involuntar, umorul, poetic, gluma, ironia, sarcasmul, mutatis mutandis |
|
Estetică Numar pagini: 4
|
D-l Goe - demonstratie |
|
Motto: “Toata arta lui Caragiale tinde catre prezentarea directa a omului. Viziunea omului este in proza lui efectul chipului in care omul vorbeste si este ascultat. Adevarul vorbirii este izvorul incantarii mereu reinnoite pe care o sorbim din paginile sale.”
I.L. Caragiale, unul dintre cei mai de seama dramaturgi ai literaturii romane, se dovedeste a fi si un maestru al schitei prin scrierile publicate in volumul “Momente si schite”: “Lantul slabiciunilor” , “Vizita”, “Domnul Goe”. Schita este un text narativ de dimensiuni reduse, avand actiunea limitata la un singur episod din viata unor personaje. Numarul personajelor dintr-o schita este, de obicei, mic. Cadrul desfasurarii intamplarilor este restrans, ritmul actiunii este viu, dinamic, iar amanuntele mentionate in text sunt putine, dar semnificative.. D-l goe, domnul goe, i, l, caragiale, momente si schite, cadrul desfasurarii actiunii, atitudine ironica, narator, discursul naratorului, naratiunea |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
D-l Goe - demonstratie |
|
Motto: “Toata arta lui Caragiale tinde catre prezentarea directa a omului. Viziunea omului este in proza lui efectul chipului in care omul vorbeste si este ascultat. Adevarul vorbirii este izvorul incantarii mereu reinnoite pe care o sorbim din paginile sale.”
I.L. Caragiale, unul dintre cei mai de seama dramaturgi ai literaturii romane, se dovedeste a fi si un maestru al schitei prin scrierile publicate in volumul “Momente si schite”: “Lantul slabiciunilor” , “Vizita”, “Domnul Goe”. Schita este un text narativ de dimensiuni reduse, avand actiunea limitata la un singur episod din viata unor personaje. Numarul personajelor dintr-o schita este, de obicei, mic. Cadrul desfasurarii intamplarilor este restrans, ritmul actiunii este viu, dinamic, iar amanuntele mentionate in text sunt putine, dar semnificative.. D-l goe, domnul goe, i, l, caragiale, momente si schite, cadrul desfasurarii actiunii, atitudine ironica, narator, discursul naratorului, naratiunea |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Mikel Dufrenne, Atitudinile în faţa frumosului şi adevărului |
| "Respectul pe care-l impune obiectul estetic e comparabil cu atitudinea pe care o solicită adevărul? Ni se pare că, oricare ar fi apropierea dintre frumos şi adevăr, aceste două atitudini diferă sub trei aspecte. Nu stăpânim în acelaşi fel, mai întâi, adevărul şi frumosul. Evident, şi unul şi altul pot să apară ca un dat; sunt tot atât de dezarmat şi de convins prin evidenţa raţională cât şi prin evidenţa estetică, astfel încât pot spune deopotrivă: verum index sui şi pulchrum index sui. Şi dacă se pretinde că adevărul presupune, spre deosebire de frumos, o activitate care nu e deloc scutită de ambiţie sau de avariţie, ne putem aştepta la protestul apostolilor cunoaşterii dezinteresate şi care consideră cunoaşterea ca ultim scop al contemplării. Trebuie să dezvoltăm, totuşi, această diferenţă: chiar când parvine la acel punct maxim de puritate, în abdicarea puterii, cercetarea adevărului vizează o apropiere, operaţiune ce se pretează la manevre care o opun frumosului. Contemplarea adevărului rămâne întotdeauna preţul unei asceze: plăcerea pe care o încerc e aceea a unei cuceriri. Adevărul poate să mi se impună ca o graţie - ,,atenţia este o rugăciune naturală" - şi a trebuit............" . Mikel dufrenne, atitudinile, frumosul, adevarul, fenomenologia experientei estetice, perceptia estetica, obiectul, estetic, verum index sui, pulchrum index sui, experienta, estetica, judecata, universalitatea |
|
Estetică Numar pagini: 2
|
COMPETENTA DIDACTICA-NUCLEU AL PERSONALITATII |
|
Competenta didactica profesionala presupune cunostinte temeinice,pregatire metidica si psihopedagogica deosebite,presupune stil pedagogic si tehnici pedagogice,maiestrie didactica.Acestea sunt singurele care confera autoritate profesionala.
Un plus de atentie trebuie sa se acorde raportului optim dintre informativ si formativ cu preocuparea realizarii feed-back-lui educator-educat. ATITUDINEA PROFESIONALA este una dintre calitati si cere maxima responsabilitate,prezenta placuta si impunatoare,calitati vocale excelente(vorbire fluenta,clara si coerenta,expresiva,ritm adecvat),tinuta ireprosabila si punctualitate,stil de predare stimulativ.Un cadru didactic competent are abilitatea de a relationa cu copiii creand o atmosfera relaxanta prietenoasa si productiva folosindu-se de comunicarea verbala si nonverbala,verticala si orizontala in permanenta. CAPACITATEA DE REFLECTIE SI CONSTIENTIZARE este o alta calitate care urmareste capacitatea cadrului didactic de a fi pe deplin cooperant cu cei din jur realizand fees-back-ul constructiv in cadrul activitatilor desfasurate sugerand cai de imbunatatire a prestatiei didactice cadrelor didactice,parintilor,altor factori implicati. ADECVAREA LA SITUATIE.Capacitatea de a se adapta si de a improviza este una din calitati care cere flexibilitate si competenta de a face fata neprevazutului adoptand o alta strategie decat cea planificata si modificarea cursului unei activitati care nu pare sa fie eficienta. SURSA,RESURSA SI MODEL DE INVATARE.Cadrul didactic prin fisa postului trebuie sa ofere competenta in calitatea proiectarii activitatii didactice si activitatii extracurriculare,calitatea comportamentului de predare si evaluare reprezentand o conditie esentiala pentru realizarea managementului procesului de invatamant contemporan. ABILITATEA DE A REZOLVA CONFLICTE.Fiind inerenta aparitia conflictelor,cadrul didactic trebuie sa aiba competenta de rezolvare a lor prin mentinerea unei relatii pozitive,prin ascultare activa,focalizarea pe problema si nu pe persoana,prin utilizarea intrebarilor deschise pentru clarificarea ,mesajelor si evitarea invinovatirii si etichetarii.. Competenta profesionala, atitudinea profesionala, capacitatea de reflectie si constientizare, adecvarea la situatie, sursa, resursa si model de invatare, abilitatea de a rezolva conflicte, competente psiho-sociale, competente manageriale, competente de relationare si de comunicare, competente evaluative |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 7
|
COMPETENTA DIDACTICA-NUCLEU AL PERSONALITATII |
|
Competenta didactica profesionala presupune cunostinte temeinice,pregatire metidica si psihopedagogica deosebite,presupune stil pedagogic si tehnici pedagogice,maiestrie didactica.Acestea sunt singurele care confera autoritate profesionala.
Un plus de atentie trebuie sa se acorde raportului optim dintre informativ si formativ cu preocuparea realizarii feed-back-lui educator-educat. ATITUDINEA PROFESIONALA este una dintre calitati si cere maxima responsabilitate,prezenta placuta si impunatoare,calitati vocale excelente(vorbire fluenta,clara si coerenta,expresiva,ritm adecvat),tinuta ireprosabila si punctualitate,stil de predare stimulativ.Un cadru didactic competent are abilitatea de a relationa cu copiii creand o atmosfera relaxanta prietenoasa si productiva folosindu-se de comunicarea verbala si nonverbala,verticala si orizontala in permanenta. CAPACITATEA DE REFLECTIE SI CONSTIENTIZARE este o alta calitate care urmareste capacitatea cadrului didactic de a fi pe deplin cooperant cu cei din jur realizand fees-back-ul constructiv in cadrul activitatilor desfasurate sugerand cai de imbunatatire a prestatiei didactice cadrelor didactice,parintilor,altor factori implicati. ADECVAREA LA SITUATIE.Capacitatea de a se adapta si de a improviza este una din calitati care cere flexibilitate si competenta de a face fata neprevazutului adoptand o alta strategie decat cea planificata si modificarea cursului unei activitati care nu pare sa fie eficienta. SURSA,RESURSA SI MODEL DE INVATARE.Cadrul didactic prin fisa postului trebuie sa ofere competenta in calitatea proiectarii activitatii didactice si activitatii extracurriculare,calitatea comportamentului de predare si evaluare reprezentand o conditie esentiala pentru realizarea managementului procesului de invatamant contemporan. ABILITATEA DE A REZOLVA CONFLICTE.Fiind inerenta aparitia conflictelor,cadrul didactic trebuie sa aiba competenta de rezolvare a lor prin mentinerea unei relatii pozitive,prin ascultare activa,focalizarea pe problema si nu pe persoana,prin utilizarea intrebarilor deschise pentru clarificarea ,mesajelor si evitarea invinovatirii si etichetarii.. Competenta profesionala, atitudinea profesionala, capacitatea de reflectie si constientizare, adecvarea la situatie, sursa, resursa si model de invatare, abilitatea de a rezolva conflicte, competente psiho-sociale, competente manageriale, competente de relationare si de comunicare, competente evaluative |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 7
|
Lucian Blaga - Eu nu strivesc corola de minuni a lumii |
|
"Simplitatea expresiva a acestui text, considerat unanim a fi arta poetica a lui Blaga si, mai mult chiar, intuitia generatoare a intre¬gului sau sistem filozofic, se impune de la prima lectura. Ceea ce se retine numaidecat este refuzul paradoxal al cunoasterii si conser¬varea tainelor, din iubire pentru ele. Ideea se valorifica printr-o comparatie dezvoltata in maniera mai generala din „Poemele lu¬minii", in fruntea carora e asezata in chip semnificativ si poezia pe care o supunem analizei.
Ca elementul care declanseaza emotia lirica e tocmai aceasta idee nu incape nici o indoialà. In „Pietre pentru templul meu", volum publicat concomitent cu cel deja pomenit, citim urmatoarele: „Ca¬teodata datoria noastra, in fata unui adevarat mister, nu e sa-l lamurim, ci sa-l adancim asa de mult incat sa-1 prefacem intr-un mister si mai mare". Identitatea acestei afirmatii cu ideea poeziei dovedeste limpede ca ne aflam in fata unei obsesii a autorului care exprima o credinta mai adanca si o atitudine cu implicatii dintre cele mai importante. Dar prezenta ideii printre aforismele lui Blaga pune in discutie in mod automat regimul ei poetic. Nu cumva „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii" este versificarea unei simple observatii cu ca¬racter teoretic? Sta frumusetea, incontestabila, a poeziei numai in haina ei de imagini? Pentru a depasi dificultatea, va trebui sa cadem de acord mai curand ca ideea in sine e prin propria ei esenta mai aproape de conditia poeziei decat de aceea a gandirii logice. Caci paraldoxul e intotdeauna mai mult sau mai putin poetic prin rasturnarea pe care o impune viziunii normale a bunului simt................". Blaga, lucian, arta, poetica, eu nu strivesc corola de minuni a lumii |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
3. Reflecţii de tip filosofic în primele scrieri ale literaturii culte române |
|
" Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie constituie cel mai vechi monument literar românesc cunoscut în epoca feudală, cu un conţinut esenţialmente politic şi moral, deşi totul se proiectează pe un fundal religios. Învăţăturile… se înscriu printre lucrările în care se teoretizează politica domnească autoritară şi centralizatoare, lucrări oboşnuite pentru acel timp, aşa cum au fost Il Principe, a lui Miachiavelli, scrisă în 1513, adică pe timpul domniei luii Neagoe în Ţara Românească (1512-1521) sau lucrarea lui Peresvetov care, la mijlocul sec. XVI, a scris Învăţături adresate lui Ivan cel Groaznic al Rusiei, atribuite însă lui Petru Rareş, domnul Moldovei.
Scrisă în limba slavonă, această lucrare este reprezentativă pentru filosofia şi cultura religioasă medievală creştină de nuanţă bizantino-slavă, în care sunt prezente importante elemente ale stoicismului. A trăi conform raţiunii, a fi înţelept, adomina afestele şi pasiunile, a avea o atitudine fermă în faţa vicisitudinilor vieţii, sunt imperative morale susţinute de Neagoe pentru modul de viaţă al conducătorilor, care-l apropie de marele împărat Marc Aureliu..........." BIBLIOGRAFIE 1. Basarab, Neagoe, Învăţăturile către Theodosie, Buc., Ed. Minerva, 1970 . Reflectii, tip, filosofic, primele, scrieri, literatura, culta, romana, invataturile lui neagoe basarab catre fiul sau theodosie, il principe, miachiavelli, neagoe, tara romaneasca, ivan cel groaznic, petru rares, slavona, dumnezeu, omul, politic, lume, viata, dualista, conceptia, mintea, gandire, guvernari, centralizate, nicolaus olahus, huniazilor, hungaria, grigore ureche, letopisetul tarii moldovei, miron costin, letopisetul tarii moldovei de la aaron voda incoace, de unde este parasitu de ureche vornicu?, viata lumii, nicolae milescu, biblia, despre ratiunea dominanta, josephus flavius, constantin cantacuzino stolnicul, basarab, neagoe, invataturile catre theodosie |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
Ilie moromete |
|
Personajul realist Ion este unul de referinţă în literatura română, concentrând tragica istorie a ţăranului ardelean din primele decenii ale secolului al XX-lea.
După aprecierea lui Eugen Lovinescu, "Ion este expresia instinctului de stăpânire a pământului, în slujba căruia pune o inteligenţă ascuţită, o cazuistică strânsă, o viclenie procedurală şi, cu deosebire, o voinţă imensă", spre deosebire de George Călinescu ce consideră că "lăcomia lui de zestre e centrul lumii şi el cere cu inocenţă sfaturi dovedind o ingratitudine calmă... Nu din inteligenţă a ieşit ideea seducerii, ci din viclenia instinctuală, caracteristică oricărei fiinţe reduse." Trăsăturile morale ale personajului reies indirect, din faptele, gândurile şi atitudinile Iui, precum şi din relaţiile cu celelalte personaje. încă de la începutul romanului, la hora satului se evidenţiază între jucători feciorul Iui Alexandru Pop Glanetaşu, Ion, urmărind-o pe Ana cu o privire stranie, "parcă nedumerire şi un vicleşug neprefăcut", apoi o vede pe Florica "mai frumoasă ca oricând [...], fata văduvei lui Maxim Oprea." Deşi îi era dragă Florica, Ion e conştient că "Ana avea locuri şi case şi vite multe." . Ilie, moromete, marin, preda, caracterizare, morometii |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Al. Philippide - Izgonirea lui Prometeu |
|
"Al. Philippide a debutat printr-un romantism intempestiv ce s-a clasicizat treptat in timp, daca nu totdeauna in substanta cel putin in expresie. Poemul „Izgonirea lui Prometeu" apartinand fazei de tine¬rete si figurand in primul volum de versuri „Aur sterp" (1922) ilus¬treaza in modul cel mai graitor acest romantism at inceputurilor. Reinterpretarea mitului stravechi, nu lipsita de importante note per¬sonale, e operata la o temperatura lirica foarte inalta prin viguroase contraste de atitudine si de situatie, prin tonuri hiperbolice si prin simboluri de maxima generalitate. Culoarea evocarii si actiunea con¬flictului dramatic dau emotiei lirice o vivacitate particulara, care con¬suna expresiv cu zbaterile spectaculoase ale titanului inlantuit.
In lungul sir de prelucrari ale motivului prometeic, incercarea lui Philippide se remarca printr-o intensificare a resurselor conflictuale care de la confruntarea dintre erou si Zeus se imbogatesc acum printr-o opozitie noua, aceea dintre Prometeu si multime, imprejurare care accentueaza intr-un grad foarte inalt tragismul intregului mit. Caci nu mai este vorba pentru erou de a mai suporta acum doar napasta indraznelii ................". Philippide, izgonirea lui prometeu, prometeu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
Pofta de paradis-crimeea.o perla intre doua coroane |
|
Crimeea-o perla in doua coroane
Paradisul pierdut al Rusiei apartine Ucrainei si de aici incep toate problemele. Peninsula Crimeea e o perla suspendata de coasta de sud a Ucrainei prin firul subtire al Istmului Perekop, imbratisata de Marea Neagra si aflata la aceeasi latitudine ca Sudul Frantei. Calda, adorabila, luxurianta, cu tarmul sau voluptos, presarata cu stanci sclipitoare, a fost un giuvaier al Imperiului Rus, refugiul tarilor din dinastía Romanov si locul de recreere al oligarhilor soviatici. Numita oficial Republica Autohtona Crimeea, ea are propriul parlament si propia capitala, Simferopol, dar este subordonata Kievului. Fizic si politic, Crimeea este Ucraina; mental si emotional, ea tinde sa se identifice cu Rusia si, dupa cum scria un jurnalist, le ofera “ucrainienilor ocazia unica de a se simti straini in propia lor tara”. Crimeea e o poveste despre persistenta memoriei, despre felul in care trecutul inca zaboveste aici, subminand prezentul. . Pofta de paradis, crimeea |
|
Geografie Numar pagini: 2
|
"atitudine" rezultate au fost gasite 21
