arii
"arii" rezultate au fost gasite 107
![[1]](images/icons/m_1.gif "Mine lehele: [1]"){kind=icon} ![[1]](images/icons/n_2.gif "Mine lehele: [1]"){kind=icon} | ![[2]](images/icons/n_1.gif "Mine lehele: [2]"){kind=icon} ![[3]](images/icons/m_2.gif "Mine lehele: [3]"){kind=icon} |
Marile puteri si spatiul românesc în secolele XV-XVI |
|
Editura Universitatii din Bucuresti
– 2001 – C U P R I N S Cuvânt înainte CAPITOLUL I Iancu de Hunedoara si ,,cruciada târzie“ CAPITOLUL II Vlad Tepes între Ungaria si Imperiul otoman CAPITOLUL III Domnia lui Stefan cel Mare – epoca de maxima afirmare politica a Moldovei medievale CAPITOLUL IV Ultima perioada a domniei lui Stefan cel Mare – apogeul echilibrului din politica externa CAPITOLUL V Lupta pentru suprematie politica la linia Dunarii (1504-1526) CAPITOLUL VI Începuturile politicii pontice a Casei de Austria si planul înglobarii tarilor române în sfera de influenta a Habsburgilor CAPITOLUL VII Noua orientare politica a tarilor române între 1541-1562 CAPITOLUL VIII Despot Voda, moment de apogeu al imixtiunii Habsburgilor în spatiul românesc CAPITOLUL IX Tarile române si lupta pentru hegemonie central-rasariteana între Casa de Austria, Polonia si Imperiul otoman (1564-1573) CAPITOLUL X Rivalitatea polono-habsburgica în bazinul Dunarii si pozitia tarilor române, (1574-1593) CAPITOLUL XI Mihai Viteazul si aspiratiile românesti în jocul de interese al marilor puteri.. Spatiul romanesc |
|
Istorie Numar pagini: 283
|
Ureche Grigore - Letopisetul Tarii Moldovei |
| Letopisetul Tarii Moldovei. Ureche, grigore | 1 |
|
Istorie Numar pagini: 269
|
Java |
|
1. Introducere în limbajul de programare Java 1
1.1. Ce este Java? 1 1.2. Limbajul de programare Java 1 1.3. Java : un limbaj compilat şi interpretat 3 1.4. Istoria limbajului Java 3 1.5. Mediul Java 4 1.6. Crearea unei aplicaţii simple 4 1.7. Crearea unui applet 5 2. Programarea Orientată pe Obiecte şi Java 7 2.1. Obiecte şi clase 7 2.2. Atribute şi comportamente 8 2.2.1. Atribute 8 2.2.2. Comportament 9 2.3. Principiile OOP 9 3. Elementele de bază ale limbajului de programare Java 11 3.1. Structura lexicală a limbajului 11 3.1.1. Setul de caractere 11 3.1.2. Cuvinte cheie 11 3.1.3. Identificatori 11 3.1.4. Constante 11 3.1.5. Separatori 13 3.1.6. Operatori 13 3.1.7. Comentarii 17 3.2. Tipuri de date 17 3.3. Variabile 18 3.4. Instrucţiuni 20 3.4.1. Instrucţiunea vidă 20 3.4.2. Instrucţiuni de decizie 20 3.4.3. Instrucţiuni repetitive 24 3.5. Tablouri (vectori) 28 3.5.1. Tablouri (vectori) unidimensionale 28 3.5.2. Tablouri (vectori) cu mai multe dimensiuni 30 3.5.3. Dimensiunea unui vector 30 3.5.4. Tablouri cu dimensiuni variabile 32 3.6. Şiruri de caractere 32 4. Clase şi obiecte în Java 34 4.1. Referinţe 34 4.2. Obiecte 35 4.2.1. Noţiuni generale 35 4.2.2. Operatorul de atribuire = 36 4.2.3. Operatorul de egalitate == 37 4.3. Clase 38 4.3.1. Definirea claselor 38 4.3.2. Variabile membru 40 4.3.3. Metode 42 4.3.3.1 Definirea metodelor 42 4.3.3.2 Modificatorii metodelor 42 4.3.3.3 Tipul returnat de o metodă 43 4.3.3.4 Parametrii unei metode 44 4.3.4. Constructorii unei clase 45 4.3.5. Obiectul this 47 4.3.6. Supraîncărcarea şi supradefinirea metodelor 49 4.3.7. Modificatori de acces pentru membrii unei clase 50 4.3.8. Membrii instanţă şi membrii clasă 51 4.3.9. Argumente în linia de comandă 53 4.4. Moştenirea 56 4.4.1. Principiul moştenirii 56 4.4.2. Interfeţe 60 4.5. Probleme 63 5. Pachete 70 5.1. Importul unui pachet, al unei clase sau a unei interfeţe 71 5.2. Crearea unui pachet 72 6. Excepţii 77 6.1. Aspecte generale 77 6.2. Instrucţiunea try 78 6.3. Crearea unei excepţii 80 7. INTRĂRI ŞI IEŞIRI 83 7.1. Clasificarea fluxurilor 84 7.2. Ierarhia claselor pentru lucru cu fluxuri 85 7.2.1. Fluxuri de caractere 85 7.2.2. Fluxuri de octeţi 86 7.3. Superclasele de intrare / ieşire 87 7.4. Crearea unui flux 87 7.5. Citirea datelor de la tastatură 88 7.5.1. Obiectul System.in 88 7.5.2. Clasa InputStreamReader 89 7.5.3. Clasa BufferedReader 90 7.6. Citirea şi scrierea datelor din fişier 91 7.6.1. Clasele FileReader şi FileWriter 91 8. APPLET-URI 92 8.1. Ce este un applet? 92 8.2. Funcţiile unui applet 94 8.3. Structura generală a unui applet 94 8.4. HTML 95 8.5. Exemple 97 9. Interfeţe grafice 103 9.1. Ce este o interfaţă grafică? 103 9.2. Primele aplicaţii Swing 105 9.2.1. Exemple 105 9.2.2. Comentarea exemplelor 106 9.2.2.1 Alegerea naturii interfeţei 106 9.2.2.2 Setarea container-ului principal (din vârful ierarhiei) 107 9.2.2.3 Manipularea evenimentelor 107 9.3. Containere principale 107 9.3.1. Clasa JFrame 108 9.3.2. Ferestre secundare şi clasa JDialog 110 9.3.3. Clasa JWindow 113 9.3.4. Clasa JApplet 114 9.4. Containere intermediare 115 9.5. Folosirea gestionarilor de poziţionare (Layout Manager) 118 9.5.1. Setarea poziţionării (Layout Manager–ului) 119 9.5.1.1 BorderLayout 119 9.5.1.2 BoxLayout 120 9.5.1.3 CardLayout 121 9.5.1.4 FlowLayout 123 9.5.1.5 GridLayout 124 9.5.1.6 GridBagLayout 125 9.6. Tratarea evenimentelor 128 9.6.1. Exemplu de tratare a unui eveniment 130 9.7. Folosirea componentelor 132 9.7.1. Clasa JLabel 132 9.7.2. Clasa JButton 133 9.7.3. Clasa JTextField 133 9.7.4. Clasa JTextArea 133 9.7.5. Clasa JCheckBox 133 9.7.6. Clasa JRadioButton 133 9.7.7. Clasa JComboBox 134 9.7.8. Clasa JList 134 9.7.9. Clasa JScrollBar 134 . Java limbajul de programare java |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 139
|
Circuite integrate numerice - Capitolul VII |
|
Memorii semiconductoare
7.1 Clasificari, marimi caracteristice 7.2 Organizarea unui circuit de memorie (CM) 7.3 Circuite de memorie de tip RAM 7.3.1 Circuite de memorie SRAM 7.3.2 Circuite de memorie DRAM 7.3.3 Alte tipuri de circuite RAM 7.4 Circuite de memorie de tip ROM 7.5 arii logice programabile 7.5.1 Circuite programabile combinationale 7.5.2 circuite programabile secventiale 7.5.3 Aspecte legate de utilizarea circuitelor PAL . Circuite, numerice, integrate, memorii, semiconductoare, clasificari, marimi, organizare, circuit, memorie, cm, ram, sram, dram, alte, tipuri, rom, arii, logice, programabile, combinationale, secventiale, utilizare, pal |
|
Electronica digitala Numar pagini: 31
|
Gramatica argumentarii |
| . Gramatica argumentarii, calificatorul, rezerva, intarirea, textul argumentativ | |
|
Antropologie Numar pagini: 21
|
Curs VI |
|
Cuprinde continuarea cursului V:
2.4 Alte arhitecturi 2.4.1 Arhitecturi CISC şi arhitecturi RISC 2.4.2 Principiile proiectarii calculatoarelor moderne 2.4.3 Prelucrare paralelă 2.4.3.1 Paralelismul la nivelul instrucţiunilor 2.4.3.2 Paralelism la nivel de procesor . Alte, arhitecturi, cisc, risc, principiile, proiectarii, calculatoarelor, moderne, prelucrare, paralela, paralelismul, nivelul, instructiunilor, procesor |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 11
|
Circuite integrate numerice - Capitolul IX |
|
Linii de transmisie si interconectarea circuitelor integrate numerice
9.1 Notiuni introductive 9.2 Modelarea interconexiunilor prin intermediul liniilor de transmisie 9.3 Reflexiile pe liniile de transmisie 9.4 Tehnici de analiza a propagarii semnalului pe liniile de transmisie 9.5 Terminatori de linie . Circuite, integrate, numerice, linii, transmisie, interconectare, notiuni, introductive, modelare, interconexiuni, linii, transmisie, reflexii, tehnici, analiza, propagare, semnal, terminatori, linie |
|
Electronica digitala Numar pagini: 15
|
Cap.4. Sisteme de operare in timp real |
|
4.1. Functiile unui S.O.
4.1.1. Functia de asistenta a utilizatorului. 4.1.2 Functia de asistenta a executiei 4.1.3 Functia de gestiune 4.2. Structura S.O. 4.3. Caracteristici ale S.O. 4.4. Tipuri de sisteme de operare 4.5. Principiile programarii paralele 4.6. Gestiunea memoriei 4.7. Gestiunea proceselor (taskurilor) si a procesorului . Sisteme, operare, timp, real, functii, s, o, asistenta, utilizator, executie, gestiune, structura, caracteristici, tipuri, principii, programare, paralela, memoriei, progese, taskuri |
|
SOLTR Numar pagini: 14
|
Cursul IV |
|
Cuprinde continuarea cursului III:
1.7 Erori de comunicaţie 1.7.1 Biţi de paritate 1.7.2 Coduri corectoare de erori 1.7.3 Aspecte ale aplicării în practică . Erori, comunicatie, biti, paritate, coduri, corectoare, erori, aspecte, aplicarii, practica |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 8
|
Poluarea cu petrol |
|
"De fapt, problema raportului dintre om si mediul ambiant nu este noua.Ea a aparut o data cu cele dintai colectivitati omenesti, caci omul cu inteligenta si spiritul creator care il definesc, nu s-a multumit cu natura asa cum era ea, ci a pornit cu curaj si tenacitate la opera de transformare a ei potrivit nevoilor sale"
I.DESCRIEREA SI REZULTATELE INVESTIGATIILOR Metode de analiza 1. Metode gravimetrice 2. Metode instrumentale Caracterizarea probelor Punctul I de prelevare II CONCLUZII SI RECOMANDARI A. Rezumatul neconformarii cuantificate B. Rezumatul obligatiilor necuantificate si al obligatiilor conditionate de un viitor incert C.Recomandari pentru elementele programului de conformare . Poluare, petrol, descriere, rezultate, investigatii, metode, analiza, gravimetrice, instrumentale, caracterizare, probe, punct, prelevare, concluzii, recomandari, rezumat, neconformare, cuantificata, necuantificata, obligatii, conditionate, viitor, incert, recoomandari, elemente |
|
Chimie Numar pagini: 13
|
Simbolismul |
| Simbolismul este un curent literar aparut in Franta,ca reactie impotriva parnasianismului,a romantismului retoric si a naturalismului ,promovand conceptul de poezie moderna.Considerat din perspectiva social-istorica,simbolismul apare ca produs si expresie a starii de spirit generate de agravarea contradictiilor societatii capitaliste de la sfarsitul secolului al XIX-lea.Numele curentului a fost dat de poetul Jean Moreas,care in 1886,a publicat un celebru articol-manifest,”Le symbolisme”.In acelasi an s-a constituit gruparea care s-a autointitulat „simbolista”si in fruntea careia s-a gasit poetul Stephane Mallarme.Tot atunci,Rene Ghil infiinteaza scoala „simbolist-armonista”,devenita apoi „filozofico-instrumentista”.Alti poeti de orientare antiparnasiana il considerau sef de scoala pe Paul Verlaire;ei si-au luat,in semn de sfidare,numele de „decadenti”.Reprezentanti de frunte ai decadentilor sunt Arthur Rimbaud,Tristan Corbiere,Jules Laforgue.. Simbolismul european |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 8
|
Polimeri |
|
"Moleculele alchenelor si ale altor substante nesaturate au proprietatea de a se uni intre ele cu ajutorul dublelor legaturi si de a forma polimeri :
n A = An Numarul de molecule ale monomerului, care se impreuneaza pentru a forma polimerul, se numeste grad de polimerizare(n). Reactia care sta la baza formarii polimerului se numeste polimerizare iar alchena folosita ca materie prima se numeste monomer. Se disting doua tipuri de reactii de polimerizare. Unele duc la polimeri cu grade de polimerizare mici : dimeri,trimeri tetrameri; în altele iau nastere polimeri inalti sau macromoleculari ( n= câteva sute sau mii)..........." Polimerizarea etenei Polimerizarea propenei Polimerizarea stirenului Polimerizarea clorurii de vinil Cauciucul natural se extrage Cauciucul sintetic . Polimeri, alchene, molecule, legaturi, duble, monomen, polemizare, etena, propena, stiren, cloruri, vinil, cauciuc, natural, sintetic |
|
Chimie Numar pagini: 4
|
Nazismul |
| "La început a fost Adolf Hitler. Adolf era un copil cinstit care nu avea o viata foarte interesantã. Tatãl sãu care era functionar la granita dintre Austria si Germania era un om foarte aspru si dominant. La vârsta de 14 ani lui Adolf i-a murit tatãl, si de atunci au inceput sã se observe semnele de urã si viciozitate pe care avea sã le manifeste mai târziu. Când avea 19 ani, Adolf a plecat la Viena, unde, visând sa devina pictor, a vrut sã intre la o scoalã de arta dar a fost respins. În anii petrecuti în Viena, Hitler dezvoltã un puternic sentiment de urã pentru evrei si dupa spusele lui, tot acolo îsi formeazã si teoriile privind rasa supremã.". Adolf, hitler, nazism, austria, germania, viena, pictor, scoala, arta, respins, evrei, ura, teorii, rasa, suprema, primul razboi, mondial, europa, armata, curier, munchen, partidul, german, muncii, 1919, pivnitã, bere, orator, ein kampf, cartea, autobiograficã, propagandei, revolutionarii, marxisti, 24 februarie, 1920, comunisti, lozinci, swastika, partidul national socialist al muncitorilor din germania, partidul nazist, 1920, rusia, 1921, berlin, fuhrer, 1923, beer hall putsch, bavaria, inchisoare, 1933, organizatia, tineretul hitlerist, reich, polonezi, crestini, minoritati, etnice, religioase, japonia, africa |
|
Istorie Numar pagini: 3
|
Constitutia Romaniei |
|
1. Elaborarea Constitutiei Romaniei
1.1. Etapele elaborarii Constitutiei Romaniei 1.2. Caracterul democratic al elaborarii Constitutiei Romaniei 1.3. Posibilitatea revizuirii Constitutiei 2. Structura Constitutiei Romaniei . Romania, constitutie |
|
Curs Microeconomie Numar pagini: 3
|
Titu Maiorescu si Junimea |
|
" Deceniile VII, IX ale secolului al XIX-lea sunt cunoscute in istoria literaturii romane ca fiind perioada marilor clasici, caci aceste decenii sunt marcate de numele unor personalitati de exceptie care au dimensionat categoric literatura romana. Este vorba in primul rand de Mihai Eminescu, Ion Creanga, I.L. Caragiale si Ioan Slavici. Aparitia si impunerea acestor nume nu ar fi fost insa posibila fara aportul unei alte personalitati, aceea a lui Titu Maiorescu, om de formatie clasica, puternic ancorat in realitatea culturala a timpului si care a inteles o clipa mai devreme imperativele dezvoltarii culturale ale Romaniei. Aceste decenii sunt cele mai reprezentative, cu cele mai de seama realizari in domeniul poeziei, teatrului, prozei, criticii si publicistici romanesti.
Incepand din anul 1864 (= martie ), Titu Maiorescu organizeaza la Iasi o serie de prelegeri populare, pe diferite teme, care..........". Titu, maiorescu, junimea, caracteristici, estetica, poezie |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Pelicanii din Delta Dunarii |
|
"Pelicanii, aceste păsări arhaice, rămase din era terţiară, şi-au diminuat mult efectiveleultimele decenii. Locurile lor de cuibărit s-au redus treptat, ca urmare a pătrunderii factorului antropic, astfel încât pelicanii au dispărut cu desăvârşire din vestul şi centrul Europei. Deşi pelicanii au mai cuibărit în secolul al XV-lea in Danemarca, s-au retras apoi tot mai mult din faţa civilzaţiei, interiorul arcului carpatic devenind zona cea mai vestică a arealului lor de cuibărit. În secolul trecut, mai erau comuni şi în Transilvania, iar în prezent, un ultim refugiu al lor a rămas doar partea estică a continentului, îndeosebi Delta Dunării."
Trecut si prezent Pelicanul comun si pelcanul cret Cuibaritul in colonii si pecuitul in grup Pelicanii sunt păsări migratoare Toate cele opt specii de pelicani de pe Terra sunt aproape exclusiv ihtiofage. . Pelicanii, delta dunarii, pelican |
|
Geografie Numar pagini: 4
|
Pelicanii din Delta Dunarii |
|
"Pelicanii, aceste păsări arhaice, rămase din era terţiară, şi-au diminuat mult efectiveleultimele decenii. Locurile lor de cuibărit s-au redus treptat, ca urmare a pătrunderii factorului antropic, astfel încât pelicanii au dispărut cu desăvârşire din vestul şi centrul Europei. Deşi pelicanii au mai cuibărit în secolul al XV-lea in Danemarca, s-au retras apoi tot mai mult din faţa civilzaţiei, interiorul arcului carpatic devenind zona cea mai vestică a arealului lor de cuibărit. În secolul trecut, mai erau comuni şi în Transilvania, iar în prezent, un ultim refugiu al lor a rămas doar partea estică a continentului, îndeosebi Delta Dunării."
Trecut si prezent Pelicanul comun si pelcanul cret Cuibaritul in colonii si pecuitul in grup Pelicanii sunt păsări migratoare Toate cele opt specii de pelicani de pe Terra sunt aproape exclusiv ihtiofage. . Pelicanii, delta dunarii, pelican |
|
Biologie Numar pagini: 4
|
Formarea principatului Transilvaniei |
|
Sistemul politic al principatului
Continutul social-juridic al celor trei natiuni Sistemul politic al principatului Notiunea de natiune romana . Formarea, principat, transilvania, sistem, politic, continut, socia-juridic, trei, natiuni, notiune, natiune, romana, 1437 unio, trium, nationum, fraternam, unionem, nobiles, saxones, siculi, turda, 1438, congregatiei, generale, 1459, medias, universi, nobiles, siculi, et, saxones, universitas, siculorum, saxonum, taranii, rasculati, hungarorum, et, valachorum, 1289, ladislau, nobiles, vungaros, saxones, et, syculos, partis, transsiluanae, nobili, ungari, universitas, trium, nationum, transylvamcarum, nobilium, videlicet, siculorum, atque, saxonum, matei, corvin, 26 aprilie 1463, 1506, textul, dietei, sighisoara, tres, notiones, nobiles, videlicent, siculi, et, saxones, universitas, regnicolae, nobilii, secuii, sasii, comitatele, pamantul, tara, secuilor, terra, siculorum, regesc, regius, fundus, arduas, causas, cluj, iobagi, proceres, magnates, domini, urak, diete, comitatul, nemes, szekely, nemzet, nobiles, privilegiati, reforma, catolicismul, calvina, luterana, unitariana, 1572, patru, religiile, legale, receptae, recepta, religiok, 1595, voievozi, cneji, minerit, fierarit, aramarit, feudala, ortodoxe, tarii romanesti, patriarhiei, constantinopol, schismatici, textele, cronicaresti, valachi, populus, gens, 1291, 1387, alba iulia, banul severinului, andrei al ii-lea |
|
Istorie Numar pagini: 6
|
Expansiunea Romei intre 753-27 I.E.N. |
|
" Aproape acum 3000 de ani, oierii si-au construit case pe dealurile de langa Tibru. Aceste asezari au crescut treptat si astfel au ajuns sa formeze orasul Roma.
Istoria politica a Romei este marcata de trei perioade. In prima perioada 753-509 ien orasul s-a dezvoltat de la un sat la o cetate condusa de regi. Apoi romanii au trecut de la regi la Republica Romana in a doua perioada 509-27 ien. Urmand caderii republicii, Roma cade sub dominatia imparatilor si infloreste pentru alte cinci secole intre 27ien-476en............." PRIMUL RAZBOI PUNIC(264-241 I.E.N.) AL II-LEA RAZBOI PUNIC (218-201 I.E.N.) AL III-LEA RAZBOI PUNIC (149-146 I.E.N.) INVAZIA GRECIEI SI A MEDITERANEI ESTICE . Expansiune, roma, 753-27, i, e, n, tibru, istoria politica, trei perioade, 753-509, republica romana, 509-27, cade, cadere, primul, razboi, punic, al ii-lea, 264-241, 218-201, al iii-lea, 149-146, invazia, greciei, mediterana, estica, etrusci, gali, popoarele, celtice, nordul, italiei, latium, 335, liga latina, campania, marii, tireniene, 295, samnitii, capua, campanii, trei, 343, 290, pyrrhus, epirus, tarentul, 271, 266, cartagina, colonie, feniciana, africii, 800, puni, mercenari, messina, hiero ii, 242, hamilcar, barca, spania, hamilcar, hanibal, saguntum, trasimeno, 217, cannae, polybius, adunarea senatului, 214, 210, 209, ofensiva, publius, cornelius, scipio, hasdrubal, metaurus, zama, scipio, cato, marcus, illyriei, philip al v-lea de macedonia, cynoscephalae, thessaliei, titus quinctius flamininus, antiochus al iii-lea, antioch, syria, lucius aemilius pallus, 146, corint, sicilia, 241, sardinia, 237, mare nostrum, marea, mediterana |
|
Istorie Numar pagini: 5
|
Reflectii Pedagogie |
|
„Profesorul trebuie să aibă capacitatea de a traduce conţinuturile de învăţare în
„demersuri de instruire”, adică „întro serie de operaţii mentale pe care el face efortul de a le înţelege şi de a le institui în clasă” Philippe Meirieu, 1993 „Dacă, la o masă, ai stat de vorbă cu un înţelept, numai o dată, ai învăţat mai mult decât în zece ani de studiu.” Henry Wadsworth Longfellow Biografie + Comentarii. Pedagogie, reflectii, maxime, philippe meirieu, henry wadsworth longfellow |
|
Pedagogie Modul I Numar pagini: 2
|
Pirati si corsari in Mediterana si Atlantic |
|
"In tentativa de a transforma Mediterana „intr-un loc spaniol,”Carol Quintul s-a ciocnit cu puterea in declin a Venetiei, cu darzenia Frantei, dar maiales cu forta Imperiului Otoman. Stapan pe trei continente, cu granite maritime intinse, acesta dispunea de o flota puternica, iar corsarii sai triumfasera in disputa cu spaniolii pentru coastele nordice ale Africii. Poate mai mult decat orice, antagonismul hispano-otoman din Mediteranaa contribuit la alianta dintre Soliman Magnificul si Francisc I (1535).........."
. Pirati, corsari, mediterana, atlantic, carol quintul, venetia, imperiul otoman, egiptul, barbaros, haireddin, preveza, turgut-reis, andrea doria, filip al ii-lea, giovanni verrazzano, china, terra nova, newfoundland, elisabeta, john hawkins, plymouth, franius drake, piratul de fier, eldorado, walter raleigh |
|
Istorie Numar pagini: 6
|
George Topirceanu - Rapsodii de toamna |
|
"Pentru a incepe cu cateva consideratii mai generale, sa observam mai intai marea impresie de spontaneitate pe care ne-o produce poezia, ca dealtfel intreaga opera a lui Topirceanu. Totodata insa „Rapsodiile de toamna" ne pun in fata unei realizari de cea mai inalta arta a expresiei, in care si cel din urma detaliu pare sa ocupe locul sau cel mai potrivit. Cum spontaneitatea artistica este un rezultat si nu un act, este un produs al elaborarii constiente care urmareste concretizarea unor anumite intentii expresive si nu un exercitiu de improvizatie, ea nu numai ca nu contrazice tehnica slefuirii formei, dar o si presupune.
Se intelege usor atunci faptul ca pe cat de spontane sunt „Rapsodiile de toamna", pe atata sunt si de lucrate, de premeditate in efectele lor artistice. pana sa ajunga la acel admirabil echilibru dintre continut si expresie care le face sa fie un adevarat model de perfectiune. Dupd cum ne atesta marturia Otiliei Cazimir, poezia a fost rezultatul unui efort putin comun: „Imi aduc aminte, ne relateaza scriitoarea, de munca indarjita, aproape neomeneasca, pe care a cheltuit-o ca sa-si cizeleze „Rapsodiile de toamna". Arunca atata material (dupa care mie mi se rupea inima!), ciocanea si intorcea pe toate partile fiecare vers, fiecare strofa, ca sa zvarle totul ........................". Topirceanu, rapsodii, toamna |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Moneda, lichiditatea si agregatele monetare |
|
Cererea si oferta de moneda
1.Definitia monedei si lichiditatii. Lichiditatea economiei in conceptia lui Mihail Manoilescu 2. Agregatele monetare si tendintele modificarii structurii lor in anii postbelici 3. Cererea de moneda 4. Oferta de moneda. Limitele procesului de creare de moneda. Bibliografie. Moneda, lichiditate, agregate, monetare, cerere, oferta, definitie, economie, conceptie, mihail, manoilescu, agregate, monetare, tendinte, modificare, structura, ani, postebelic, limite, proces, creare |
|
Macroeconomie Numar pagini: 10
|
Brecht |
| Teoria distantarii. Brecht | Rela?ia direct? a spectatorului cu teatrul este o constant? estetic? a preocup?rilor despre spectacol ?i punctul de intersec?ie a doua fenomene aparent separate, dar incapabile s? existe unul f?r? cel?lalt. Catarsisul, pl?cerea estetic?, divertismentul, surpriza indiferent care a fost scopul sau efectul acestei rela?ii, ?n func?ie de contextul social, cultural ?i psihologic, arta actorului este puternic influen?at? sau chiar dependent? de ea. Opera este o totalitate din care actorul face parte... |
|
Istoria Artei Numar pagini: 4
|
Alternanta sublim-comic in opera lui Hogas |
|
\\\"In opera sa, „Arta prozatorilor romani\\\", Tudor Vianu il integra pe Calistrat Hogas in categoria ironistilor si umoristilor, ca pe o personalitate viguroasa cu o atitudine noua de poet comic, cu o veselie temperamentala in care s-a introdus, cultura clasicista. Foarte putin aminteste de poetul naturii, mai mult de amatorul de calatorii prin natura salbateca., iar in capitolul despre Sadoveanu, cand se opreste indelung si binemeritat asupra marii arte descriptive sadoveniene nu face nici o referire la Hogas, ca mai inainte Ibraileanu.
Ilustrul profesor, mai tarziu, cand discutand despre semnificatia poeziei tragice a lui Bacovia, stabileste ca Moldova literara confi¬gureaza dualismul sugerat de prietenia epocala dintre melancolicul Eminescu si jovialul Creanga: pe de o parte poeti ca Stefan Petica si Bacovia cu atmosfera mihnita a targurilor moldovenesti de odi¬nioara, pe de alta parte imaginea joviala a asezarilor provinciale din povestirile lui Hogas. Se pare ca atitudinea lui Tudor Vianu n-ar reprezenta numai o calificare psihologica redusa la jovialitate, in traditia lui Creanga, a personalitatii artistice a lui Hogas, ci o subevaluare a canta¬retului peisajului de munte, o anumita. judecata de valoare estetica minimalizatoare Credem mai indreptatita o alta imagine.......................\\\". Sublim, comic, hogas, calistrat, kant, muntii neamtului, singur, volkelt, serban cioculescu, pe sestina, etienne souriau, satira |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Mircea Eliade - Spirit universal |
|
"Mircea Eliade continua, in modul cel mai evident, directia prozei fantastice eminesciene, printr-o actiune programatica, fiind constient de inefabilele resurse ale acestui filon. Prin structura si prin temperament unele elemente neoromantice ii deschid calea spre o creatie literara moderna. De aceea se arata preocupat de refacerea unitatii primordiale, de mitul reintegrarii in paradisul adamic, dinaintea pacatului originar. Dragostea reprezinta, in viziunea lui Mircea Eliade, o nostalgie a androginismului."
Un eseu scurt ce pune in discutie temele si motivele dominante atat in opera literara cat si in cea de studiu istoriei religiilor si culturii indiene.. Mircea eliade, spirit universal, proza, modernism, constantin noica, solilocvii, oceanografia, alchimia asiatica, yoga, essai sur les origines de la mystique indienne, cosmologie si alchimie babiloniana, fragmentarium, mitul reintegrarii, insula lui euthanasius, comentarii la legenda mesterului manole, istoria credintelor si ideilor religioase, romanul adolescentului miop, maitreyi, intoarcerea din rai, huliganii, sarpele, domnisoara christina, noptii de sanziene, mircea hondoca, nopti la serampore, santier, nunta in cer, lumina ce se stinge, douasprezece mii de capete de vite, fata capitanului o fotografie veche de 14 ani, la tiganci pe strada mantuleasa, tinerete fara tinerete, mitul, androginului, dragoste |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
1 decembrie 1918, proclamarea Marii Uniri Naţionale |
|
"De la 1 decembrie 1918 – ziua în care s-a vestit lumii, prin hotărârea Adunării Naţionale de la Alba Iulia, Unirea tuturor românilor sub sceptrul Regelui dezrobitor Ferdinand I – şi până în timpul de faţă, fiecare cetăţean al României întrgite a avut prilej să asculte ori să citească diferite lămuriri cu privire la felul cum s-a înfăptuit Unirea aceasta şi la temeiurile care îi garantează trăinicia.
Nu erau însa şi nu sunt toate lămuririle izvorâte dintr-o cunoştinţă deplina a împrejurărilor, nici dintr-o neprihănită iubire a adevărului istoric. Unii din cei ce le dau, mai ales străinii care nu au văzut din capul locului cu ochi buni întregirea României, urmăresc scopul de a înfăţişa Unirea aceasta în aşa fel încât să trezească în sufletul celor slabi de înger îndoială, spunând că ea nu ar putea să fie trainică sau că nu ar fi izbânda neîndoielnică a vredniciei neamului românesc........." . 1 decembrie 1918, proclamarea marii uniri na?ionale adun?rii na?ionale de alba, iulia, ferdinand i, unirea, 1918, eminescu, scrisoarea iii, 1914, sarajevo, sofia de chotek, gavril prinkipo, transilvania, bucovina, basarabia, sinaia, consiliu, de, coroana, 3 august 1914, 4/17 august 1916, fran?a, marea britanie, tratatul, alian??, italia, rusia, austro-ungaria, puterile aliate, cotroceni, 14/27 august 1916, ion i, c, br?tianu, 15/28 august 1916, turtucaia, sibiu, neajlov, moldova, robert de flers, germania, monkéwitz |
|
Istorie Numar pagini: 6
|
Mikel Dufrenne, Gustul şi publicul |
|
"Gustul şi publicul
Opera formează, în primul rând, gustul. Mai înainte însă de a dezvolta această idee, trebuie să distingem două concepţii asupra gustului. În general, gustul exprimă subiectivitatea în ceea ce acesta are mai arbitrar şi mai imperios: în înclinaţiile şi preferinţele sale. E un fapt că muzicii romantice îi prefer muzica clasică, după cum tot aşa, e un fapt că prefer carnea bine friptă şi vinul sec: non disputandum. O psihanaliză existenţială ar putea arăta, probabil, că fiecare alegere exprimă şi confirmă o manieră unică de a fi în lume, alegere atemporală care îmi pecetluieşte destinul: gusturile mele sunt ireductibil pentru că ele participă la însuşi ireductibilul care este, în fond, natura mea şi mărturia finitudinii mele. Dar, astfel înţeleasă, şi chiar dacă încă se defineşte ca proiect al unei lumi - subiectivitatea se recunoaşte în conţinuturile sau în reacţiile sale: ea se referă la sine mai curând decât la lume. În acest fel, gusturile estetice exprimă reacţia naturii mele în raport cu obiectul estetic; ele presupun faptul că trebuie să fiu mai atent la mine, decât la obiect - mai atent, în primul rând, la plăcerea mea - căci ele se măsoară prin plăcerea pe care o găsesc în experienţa estetică, plăcere care nu-şi are obârşia, ca atare, în obiect cât în mine sau, mai degrabă, în acordul meu cu obiectul, în sentimentul pe care îl încerc, şi anume acela de a fi confirmat în fiinţa mea sau de a fi relevat mie însumi. Judecata de gust decide asupra a ceea ce prefer, în virtutea a ceea ce sunt..............." . Mikel dufrenne, gustul si publicul, gustul, publicul, subiectivitatea, înclinatiile, preferintele, muzica, clasica, carnea, fripta, vinul, sec, non disputandum, psihanaliza, existentiala, sentimentul, înstrainarii, obiectul, estetic, kant, arta, autentica, opera, martorul, lectura, relatii, interumane, comte, marx, scheler, a iubi, sociabilitatea, umanitate, planul, statut |
|
Estetică Numar pagini: 5
|
Un aspect al titanismului eminescian |
|
"Importanta deosebita a temei titaniene in creatia eminesciana a fost subliniata de amploarea unor studii care i-au fost consacrate de D. Popovici, G. Calinescu si Tudor Vianu.
Un aspect mai putin important al acestei teme fundamentale il constituie nazuinta titanica, nemarginita, a recuceririi din moarte a unei finite scumpe, reluata obsedant in numeroase poeme antume si postme, ceea ce insusi marele poet numea asa de sugestiv in “Rugaciunea unui dac” “moartea mortii si invierea vietii”. Prima dezvaluirea a sentimentelor titanice, a revoltei impotriva mortii, impotriva fragilei conditii umane se stie ca apare in “Mortua est” si este legata de momentul depresionar al disparitiei iubitei de la Ipotesti, moment biographic cu largi ecouri in creatia eminesciana. In una dintre versiunile poemului “Mortua est”, datata octombrie 1866, cu titlul “Elena” si subtitlul “Meditatiune, rabufneste razvratirea, cutezanta titanului romantic care nu se poate consola cu pierderea definitiva a iubitei, cu labilitatea vietii omenesti si incearca sa modifice oranduirea nedreapta a universului." Un eseu destul de amplu pe tema titanismului eminescian, cu citate din opera lirica si epica, bazat pe studiile unor critici literari precum G. Calinescu, Tudor Vianu, Caracostea, Titu Maiorescu, Perpessicius s. a. . Eminescu, titanism, eminescian, venetia, mortua est, strigoii, popovici, calinescu, tudor vianu, revolta, moarte, viziunea, romantica, scrisoarea i, o dulce inger bland, cezara, geniu pustiu, avatarii faraonului tla, mircea eliade, zamolxis, zamolxe |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Al. Macedonski - Poema rondelurilor |
|
Pornind de la experienta poeziei franceze, de la un Charles d’Orleans pana la Maurice Rollinat si Théodor de Banville, apreciati de Macedonski pentru perfectiunea cu care si-au cristalizat cugetarea intr-o forma fixa cu repetitii armonioase nesilite, pentru arta lor de bijutier, mai ales ca ultimul i-a putut deschide si mirajul exotismului extrem oriental, marele poet roman a creat “Poema rondelurilor”, orchestrand motive esentiale ale mesajului sau poetic plin de vitalitate, in sase sau mai degraba cinci parti ale unei simfonii unice, capodopera a poeziei romanesti si universale.
De la “Rondelurile pribege”, in care pribegia e a tiganilor ratacitori spre un vis neimplinit sau este ca-n “Rondelul plecarii”, calatorie spre spatii largi si noi sau calatorie definitica, pana la “Rondelurile de portelan”, feerie de pietre scumpe , de o finete si o puritate rare, urcand liric, prin roze si aripile poeziei si ale entuziasmului si coborand, satiric, impotriva micimilor umane, “Poema rondelurilor” se leaga, ca substanta, intr-un tot indivizibil. . Poema, rondelurilor, rondel, macedonski |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
Amintiri din copilărie – Ion Creangă |
|
„Întâiul mare scriitor român, ieşit din sânul poporului, scriind despre popor dar ridicându-se la mijloacele marii arte” (G. Călinescu), Ion Creangă, s-a născut în Humuleştiul mitic, despărţit de Târgu Neamţ de apa „Ozanei cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul”. Spaţiul acesta a fost spaţiul „Amintirilor din copilărie”. Opera este în primul rând o creaţie artistică şi proiectează ruralitatea materiei în imaginea literară, coexistând în acelaşi timp în ficţiune şi în realitate.
Cartea are în centrl ei un personaj aparte, un personaj singular în lumea literară: Nică a lui Ştefan a Petrii. Una din modalităţile de concepere a textului narativ este „popasul contemplativ” (T. Vianu), popas al povestitorului care reînvie universul copilăriei: Ozana, dumbrăvile, prundul, ştioalnele, ţarinile, tata şi mama, fraţii şi surorile, clăcile............ Amintiri, din, copilarie, ion, creanga |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
9. C. Dobrogeanu Gherea şi curentul marxist |
|
"La sfârşitul secolului al XIX-lea s-a afirmat şi în ţara noastră curentul marxist. Pătrunderea, răspîndirea şi dezvoltarea marxismului în România au fost intim legate de numele lui Constantin Dobrogeanu-Gherea. Personalitate de mare prestigiu, înzestrat cu o mare forţă de în¬ţelegere a semnificaţiilor diferitelor concepţii filosofice, etice, estetice, economice, dotat cu putere de asimilare şi discernămînt a direcţiilor literare din ţară sau din străinătate, Dobrogeanu-Gherea a influenţat şi direcţionat, pentru o perioadă de peste trei decenii, mişcarea muncito¬rească de la noi şi filosofia ei, gîndirea social-politică şi economică din România..........."
BIBLIOGRAFIE 1. C. Dobrogeanu Gherea, Ion Nădejde şi Raicu Ionescu-Rion, fragmente din scrieri în: Filosofie şi religie în evoluţia culturii române moderne, Vol. I, Buc., Ed. Şt. şi Encicl., 1984, p. 282-332 2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984 5. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002 6. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988 . Dobrogeanu, gherea, curentul, marxist, constantin, miscarea, muncitoreasca, filosofia, gandirea, social, politica, economica, din ideile fundamentale ale socialismului stiintific, conceptia materialista a istoriei, neoiobagia, studiu economico-sociologic al problemei noastre agrare, asupra socialismului in tarile inapoiate, anarhismul, revizionismul, economismul, ideologia germana, marx, engels, anarhia cugetarii, metafizica, finalitatea, reactionara, junimist, i mediul social ca factor patologic, darwin si malthus in etiologie, incercari asupra patologiei si patogenezei in diverse epoci istorice, impaludismul si profilaxia sa, dialectica in medicina, serviciul sanitar, medicii de plasa, proletariatul medical, stinca, etiologia, rion, idealism, scoala naturalista, spencer, lombroso, lassalle, bacunin, libertate, absoluta, capitalist, influenta, mediului, social, asupra, omului, revolutia, burgheza, ion ianosi |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 6
|
Cap.1. Structuri de sisteme cu microprocesor pentru conducerea proceselor industriale |
|
1.1. Consideratii generale
1.2. Schema de principiu a unei structuri de echipament cu microprocesor destinate conducerii proceselor industriale (microcalculator de proces) 1.3. Particularitatile programarii sistemelor de calcul ín timp real . Soltr, structuri, sisteme, microprocesor, conducere, procese, industriale, consideratii, generale, schema, principium echipament, industrial, microcalculator, proces, particularitati, programare, calcul, timp, real |
|
SOLTR Numar pagini: 7
|
7. Titu Maiorescu (1840-1917) |
|
"
Titu Maiorescu s-a născut la Craiova, ca fiu al profesorului ardelean Ion Maiorescu. Îşi face studiile primare la Braşov, liceul la Viena iar studiile universitare la Berlin şi Giessen, unde-şi ia doctoratul în filosofie (1859). Termină apoi şi Facultatea de Drept din Paris (1861). Va fi profesor la Universitatea din Iaşi (1862), localitate unde va sta până în 1874, întemeind societatea celebră Junimea (1863) şi revista Convorbiri literare (1867). Între anii 1874-1917 stă în Bucuresti ca avocat, profesor universitar, deputat conservator, ministru şi chiar prim-ministru, prezidând Conferinţa de pace de la Bucureşti (1913), în urma războiului balcanic. Sub patronajul său s-au format marii clasici ai literaturii române. Din punct de vedere filosofic general, Maiorescu a încercat să aşeze filosofia pe un nou fundament, acela al relaţiei. Obiectul de studiu al filosofiei sunt, aşadar, relaţiile pure. Concepţia lui este idealistă, un idealism raţionalist, care contestă existenţa relaţiei la nivelul lumii obiective, plasând-o în sfera inteligibilului şi aprioricului. Considerând sensibilul doar ca individual şi perisabil, iar inteligibilul ca general, idealismul lui Maiorescu este apropiat de platonism şi de idealismul obiectiv al lui Leibniz. Întrucât însă, pe de altă parte, idealis¬mul lucrărilor de tinereţe operează încă nedesluşit cu termeni de apriori şi pur, el este apropiat şi de kantianism................" BIBLIOGRAFIE 1. Filosofie şi religie în evoluţia culturii române moderne, Vol. I, Buc., Ed. Şt. şi Encicl., 1984 2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984 . Titu, maiorescu, relatie, sensibilul, individual, perisabil, herbart, hegel, feuerbach, rationalismul, consideratii filosofice, logica, estetica, analizele, metafizica, platon, aristotel, descartes, spinoza, locke, kant, fichte, schelling, din experienta, cunoasterea de sine, cunoasterea altora, intelesul cuvintelor, limba si inteligenta, originea limbajului, limba romana in jurnalele din austria, psihologia |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 6
|
Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi |
| "Stefan Gheorghidiu se autoanalizeaza in doua mari ipostaze, iubirea si razboiul. Esenta lui sufleteasca este eminesciana. Intransigenta lui etica, pasiunea lui absoluta si puritatea lui, profunda neadaptare a unei „sensibilitati nazdravane" (cum o numeste una din eroine) la compromisuri, apartin psihologiei eminesciene. „Trebuie sa se stie ca si iubirea are riscurile ei. Ca acei care se iubesc au drept de viata si de moarte, unul asupra celuilalt". „Toate planurile tale de viitor pana la moarte sunt facute pentru doi insi", sunt franturi din marturisirile lui Stefan Gheorghidiu adresate lui Orisan. El exclude posibilitatea tradarii, ca si Eminescu care cerea „credinta pe toti vecii". „Orice iubire e ca un monoideism, voluntar la inceput, patologic pe urma" declara Gheorghidiu, proclamand unicitatea iubirii, forta ei de iluzie care ridica fiinta scumpa pe un piedestal ideal, unic. „In organizarea si ierarhia constiintei mele, femeia mea era mai vie si mai reala decat stelele distrugator de uriase". Cu atat mai grea e caderea de la asemenea inaltimi, a lui Stefan Gheorghidiu, ca si a lui Hyperion. Camil Petrescu este eminescian prin trairea unei iubiri coplesitoare cu gustul amar al mortii. El aplica absolutul la o iubire care se dovedeste fragila. Eroul lui bea „pana la fund voluptatea mortii!". Romanul realizeaza in planul lui specific povestea lui Hyperion si Catalin, ca o variatie moderna a celor doua mari teme ale liricii: iubirea si moartea.". Camil, petres, ultima noapte, de, dragoste, itaia noapte de, razboi, stefan, gheorghidiu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 6
|
Motivul lunii in opera eminesciana |
|
"Lui Eminescu i se cuvin toate lacrimile noastre." (Tudor Arghezi)
Mihai Eminescu, "sfantu preacurat al ghiersului romanesc"(T.Arghezi), este poetul nostru national exprimand si intruchipand in opera sa geniala, intr-o sinteza de mare profunzime, trasaturile poporului roman. El este cel mai mare poet din literatura noastra si ultimul poet romantic din literatura universala. Numele sau sta alaturi de marii romantici: Hugo, Lamartine, Musset, Vigny, Goethe, Schiller, Heine, Byron. Chiar daca in creatia lui Eminescu se pot intalni multe poezii care au inclinatii spre meditatie, spre moarte, spre prezentul decazut in care traieste poetul, totusi majoritatea poeziilor lui se refera la iubire . Natura si iubirea sunt temele preferate ale poeziei eminesciene, ele gasindu-se mereu alaturate: unde este iubire, intotdeauna va fi o padure care sa ofere iubitilor intimitate, vor fi stele, va fi luna. Astul romanticilor este luna. Poezia romantica apare o data cu lunatismul, cu acea atractie spre luna exprimata printr-o levitatie mentala sau fictiv reala. Contemplatia romantica a lunii anuleaza in total ori in parte simtul gravitatiei pe pamant. Anticii au evocat luna..............". Eminescu, motiv, luna, opera, eminescuana, tema, romantism, romantic |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 6
|
Al. Philippide - Izgonirea lui Prometeu |
|
"Al. Philippide a debutat printr-un romantism intempestiv ce s-a clasicizat treptat in timp, daca nu totdeauna in substanta cel putin in expresie. Poemul „Izgonirea lui Prometeu" apartinand fazei de tine¬rete si figurand in primul volum de versuri „Aur sterp" (1922) ilus¬treaza in modul cel mai graitor acest romantism at inceputurilor. Reinterpretarea mitului stravechi, nu lipsita de importante note per¬sonale, e operata la o temperatura lirica foarte inalta prin viguroase contraste de atitudine si de situatie, prin tonuri hiperbolice si prin simboluri de maxima generalitate. Culoarea evocarii si actiunea con¬flictului dramatic dau emotiei lirice o vivacitate particulara, care con¬suna expresiv cu zbaterile spectaculoase ale titanului inlantuit.
In lungul sir de prelucrari ale motivului prometeic, incercarea lui Philippide se remarca printr-o intensificare a resurselor conflictuale care de la confruntarea dintre erou si Zeus se imbogatesc acum printr-o opozitie noua, aceea dintre Prometeu si multime, imprejurare care accentueaza intr-un grad foarte inalt tragismul intregului mit. Caci nu mai este vorba pentru erou de a mai suporta acum doar napasta indraznelii ................". Philippide, izgonirea lui prometeu, prometeu |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
De la monarhia constitutionala la dictatura iacobina |
|
DECLARATIA DREPURILOR OMULUI SI CETATEANULUI
CONSTITUTIA DIN 1791 GUVERNAREA GIRONDINA GRUPAREA IACOBINA DIRECTORATUL . Monarhie, constitutionala, dictatura iacobina, declaratia, drepturilor, omului, si, cetateanului, constitutia, din, 1791, guvernarea, girodina, gruparea, iacobina, directoratul, 26, august, 1789, adunarea, constituanta, libertatea, proprietatea, rezistenta, presiune, legea, egali, suveranitatea, natiune, proprietatea, sacra, inviolabila, desfintarea, cenzurii, libertatea, presei, refuzul, regelui, sanctiona, decretele, august, miscare, mase, versailles, ludovic, xvi, paris, clerul, episcopii, alesi, franta, principiului, separarii, puterilor, in, stat, puterea, executiva, puterea, legislativa, 83, departamente, comune, cantoane, cluburi, revolutionare, 1791, austria, prusia, 11 august, 1792, comuna, insurectionala, din, paris, 21, septembrie, 1792, republica, 20 sept, 1792, valmy, tarile de jos, belgia, brissot, calendarul republican, ghilotinat, vendeea, danton, robespierre, just, saint, comitetul, salvarii, publice, guvern, comitetul sigurantei generale, politie, tribunalele, revolutionare, reprezentantii, in, misiune, psihoza, tradarii, revolutiei, instaurarea, terorii, sept, 1793, condamnat, moarte, plan, extern, iunie, 1794, coalitia, straina, moderatilor, radicalilor, fericirea, generala, votul, thermidoriana, guvernarea, universal |
|
Istorie Numar pagini: 3
|
Semnificatia invatarii in contextul scolar |
|
Eseu
"Invatarea reprezinta, din punct de vedere pedagogic, activitatea proiectata de cadrul didactic pentru a determina schimbari comportamentale la nivelul personalitatii prescolarului, elevului, studentului prin valorificarea capacitatii acestora de dobandire a cunostintelor, a deprinderilor, a strategiilor si a atitudinilor cognitive. Invatarea, in calitate de activitate umana fundamentala, are un scop propriu, angajat la nivel de finalitate adaptativa, transmisa..........". Invatarea, context, scolar |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
3. Reflecţii de tip filosofic în primele scrieri ale literaturii culte române |
|
" Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie constituie cel mai vechi monument literar românesc cunoscut în epoca feudală, cu un conţinut esenţialmente politic şi moral, deşi totul se proiectează pe un fundal religios. Învăţăturile… se înscriu printre lucrările în care se teoretizează politica domnească autoritară şi centralizatoare, lucrări oboşnuite pentru acel timp, aşa cum au fost Il Principe, a lui Miachiavelli, scrisă în 1513, adică pe timpul domniei luii Neagoe în Ţara Românească (1512-1521) sau lucrarea lui Peresvetov care, la mijlocul sec. XVI, a scris Învăţături adresate lui Ivan cel Groaznic al Rusiei, atribuite însă lui Petru Rareş, domnul Moldovei.
Scrisă în limba slavonă, această lucrare este reprezentativă pentru filosofia şi cultura religioasă medievală creştină de nuanţă bizantino-slavă, în care sunt prezente importante elemente ale stoicismului. A trăi conform raţiunii, a fi înţelept, adomina afestele şi pasiunile, a avea o atitudine fermă în faţa vicisitudinilor vieţii, sunt imperative morale susţinute de Neagoe pentru modul de viaţă al conducătorilor, care-l apropie de marele împărat Marc Aureliu..........." BIBLIOGRAFIE 1. Basarab, Neagoe, Învăţăturile către Theodosie, Buc., Ed. Minerva, 1970 . Reflectii, tip, filosofic, primele, scrieri, literatura, culta, romana, invataturile lui neagoe basarab catre fiul sau theodosie, il principe, miachiavelli, neagoe, tara romaneasca, ivan cel groaznic, petru rares, slavona, dumnezeu, omul, politic, lume, viata, dualista, conceptia, mintea, gandire, guvernari, centralizate, nicolaus olahus, huniazilor, hungaria, grigore ureche, letopisetul tarii moldovei, miron costin, letopisetul tarii moldovei de la aaron voda incoace, de unde este parasitu de ureche vornicu?, viata lumii, nicolae milescu, biblia, despre ratiunea dominanta, josephus flavius, constantin cantacuzino stolnicul, basarab, neagoe, invataturile catre theodosie |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
George Bacovia - Lacustra |
|
Calitatea cea mai importanta a acestei capodopere a liricii bacoviene este, dincolo de sugestia de atmosfera, functiunea simbolica. Poezie mai intai de toate a unei stari de spirit, ca dealtfel intreaga opera a autorului, “Lacustra” reprezinta in miezul ei o reverie temporala in cadrele unei imprejurari banale, dupa cum in cadre relativ asemanatoare “Noaptea de decemvrie” de Macedonski este o reverie spatiala.
Sensibilitatea, activata la maximum de monotonia enervanta a ploii care nu se mai sfarseste, inregistreaza faptul, in fond inexpresiv, semnificandu-l si transformandu-l intr-un dublu simbol: in primul rand evocativ si in al doilea – existential, cel dintai revelat ca atare in continutul imaginii, celalalt sugerat cu discretie, dar indiscutabil evident daca inseram poezia in ansamblul operei bacoviene. Cadrele reveriei lirice sunt marcate in planul expresiei lingvistice si prin quasi identitatea dintre prima si ultima strofa. Celelalte doua strofe, interioare, reconstituie spatiul imaginar al evocarii. Deplasarea este de la realitate la vis, ca in genere in poezia noastra simbolista, dar spre deosebire de Macedonski, de exemplu, visul.............. George, bacovia, lacustra |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 3
|
Semnificatia invatarii in contextul scolar |
| Invatarea reprezinta, din punct de vedere pedagogic, activitatea proiectata de cadrul didactic pentru a determina schimbari comportamentale la nivelul personalitatii prescolarului, elevului, studentului prin valorificarea capacitatii acestora de dobandire a cunostintelor, a deprinderilor, a strategiilor si a atitudinilor cognitive. . Semnificatia invatarii, contextul scolar, produsul invatarii, factorii activitatii de invatare, capacitate cognitiva, comportament |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
Semnificatia invatarii in contextul scolar |
| Invatarea reprezinta, din punct de vedere pedagogic, activitatea proiectata de cadrul didactic pentru a determina schimbari comportamentale la nivelul personalitatii prescolarului, elevului, studentului prin valorificarea capacitatii acestora de dobandire a cunostintelor, a deprinderilor, a strategiilor si a atitudinilor cognitive. . Semnificatia invatarii, contextul scolar, produsul invatarii, factorii activitatii de invatare, capacitate cognitiva, comportament |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 1
|
Evul Mediu |
| "In conditii favorabile pe plan international, fara de amestecul ungar si amenintarea tatarilor, in secolul XIV au luat nastere la sud si est de Carpati, statele romanesti de sine statatoare, Valahia Maior (Muntenia) si Valahia Minor (Moldova). Acest lucru a deschis calea unei vieti politice a provinciilor romanesti, care va fi ilustrata de-a lungul istoriei prin mari valori create intr-una sau intr-alta dintre acestea si unei afirmari internationale. ". Plan, international, evul, mediu, unguri, tatari, sec, xiv, sud, est, carpati, state, romanesti, valahia maior, muntenia, valahia minor, moldova, vieti, politice, provincii, istorie, valori, afirmari, deplasari, permanente, populatiei, conditii, politice, socio, legaturile, economice, politice, culturale, unitatii, etnice, transilvania, romaneasca, tara, independent, stat, unitar, domnitorii, mircea cel batran, secolul, xiv, conducatori, apararea, aliante, schimbarea, alexandru cel bun, iancu de hunedoara, stefan cel mare, ioan voda cel cumplit, mihai viteazul, asigurarea, militare, cooperarii, dacii, mihai viteazul, domn al munteniei, transilvaniei si moldovei, calugareni, pace, bizantul, dominatia, otomana, ridicarea, rusiei, avangarda, crestinatatii, ortodoxe, scut, bisericii, rasaritene, literaturii, bisericesti, carti, bisericesti, neagoe basarab, matei basarab, vasile lupu, constantin brancoveanu, traditiei, bizantine, cancelariile, operele, arta, picturile, arhitectura, originalitate, medievale, imperiului rus, imperiului austriac, poarta otomana, regimul fanariot, autonomie, politica, reformatoare, stapanirea, habsburgica, structurilor, feudale, dezintegrarea, xviii, productie, capitaliste, scoala ardeleana, marea, rascoala, taranilor, modernizare, 1784, 1821, tudor vladimirescu, xix, transilvaneni |
|
Istorie Numar pagini: 2
|
Apostol Bologa intr-o anumita interpretare |
|
"Primul nostru romancier in sensul modern al cuvantului, creatorul epic al unor opere decisive ca „Ion", „Padurea spanzuratilor" si „Ralscoala", prin care romanul romanesc a intrat in circuitul literaturii universale, omul inalt cu ochi albastri ce parea prietenilor lui o figura sculptata intr-o marmora pura, cu sufletul nobil, inaltat „aproape de puritatea stelelor", cum l-a vazut George Calinescu, — Liviu Rebreanu a fost adesea inspirat de experienta tragica a razboiului, imprumutand eroilor sai principali (ca Remus Lunceanu din povestea „Calvarul") o parte din fiinta sa sufleteasca de om tanar, ravasit de razboi.
Se stie ca „Padurea spanzuratilor" e proiectia in fictiune a dramelor absurde ale razboiului, petrecute pe fronturile hibridului si tiranicului stat austro-ungar. Geneza romanului, luminand o drama din familia scriitorului, indica realitatea concret-istorica si zbuciumul uman profund din care a izvorat seva romanului. Dar a considera romanul o copie a unui caz particular ar fi o mare eroare. Framantarile dramatice ale lui Apostol Bologa sunt ale generatiei lui Rebreanu si mai ales ale lui insusi. Romanul e o creatie in care s-au topit zbuciumarile si indoielile, visele si sperantele lui Liviu Rebreanu si ale camarazilor lui de generatie. Considerat dezertor din armata austro-ungara, Liviu Rebreanu a fost arestat din ordinul Comandamentului armatei germane ce ocupase Capitala si urma sa fie trimis sub escorta la Budapesta, unde trebuia sa fie judecat dupa regulile justitiei martiale. El s-a azvarlit cu energia disperarii asupra soldatului ce-1 pazea, a inchis usa cu cheia pe dinafara si mergand incet ca sa nu atraga atentia s-a adapostit la libraria Steinberg. Cu ajutorul unui bun prieten, pictorul Jean Steriade, odiseea lui Rebreanu [de om cu groaza con¬damnarii la moarte din anii 1916-1918, evocata in nuvela ,Calvarul" (1919)] a luat sfarsit prin fuga bine organizata spre Moldova refugiului. Biografia lui Emil Rebreanu, ca si a autorului insusi, a imprumutat numai elemente ale particularului, necesare pentru a da culoare generalului, tipizarii unui personaj ca Apostol Bologa, un tanar de 20 de ani „avand ceva din infatisarea tinerilor de la ince¬putul secolului gata sa moara pentru un dor". Emil Rebreanu, fratele marelui scriitor, fusese condamnat la moarte pentru ca.....................". Liviu, rebreanu, padurea, spanzuratilor, apostol, bologa |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 5
|
21.Emil Cioran (1911-1995) |
|
"S-a născut la Răşinari, unde tatăl său era preot. A făcut studiile liceale la Sibiu, apoi Facultatea de Filosofie şi Litere din Bucureşti. După o bursă de studii în Germania a fost un an de zile profesor la un liceu din Braşov. Din 1937, când obţine o bursă a statului francez pentru doctorat se stabileşte la Paris iar din 1947 scrie numai în limba franceză.
În România a colaborat la „Gândirea”, „Vremea”, „Revista de filosofie”, făcând parte dintre discipolii lui Nae Ionescu. A publicat cinci cărţi în ţară şi mai bine de zece în Franţa, unde devine unul din cei mai apreciaţi eseişti contemporani. Ca produs exclusiv al gândirii, filosofia nu a constituit pentru Cioran decât o preocupare accidentală. De la apariţia primei sale cărţi, Pe culmile disperării, în 1934, Cioran îşi va asuma pentru totdeauna rolul filosofului fără filosofie, a gânditorului care abandonează principiile în favoarea actului trăit cu deplinele sale semnificaţii. Originalitatea operei sale constă în faptul că a abordat filosofia din perspectiva unui „eu” ce nu avea nimic în comun cu cel al filosofilor de sistem – care utilizau un „eu” depersonalizat, generalizat – ci care se centrează în propria persoană, obsedată de moarte, de singurătate sau de timp, eul mizeriilor personale şi al „nimicurilor metafizice”......................." BIBLIOGRAFIE 1. Cioran, Emil, Amurgul gândurilor, Buc., Ed. Humanitas, 1991 2. Cioran, Emil, Cartea amăgirilor, Buc., Ed. Humanitas, 1991 3. Cioran, Emil, Lacrimi şi sfinţi, Buc., Ed. Humanitas, 1991 4. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 5. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002 . Emil, cioran, gandirea, vremea, revista de filosofie, nae ionescu, franta, pe culmile disperarii, eu, singuratate, apologia, spiritului, ratiunea, ontologic, omul, obsesia, perfectiune, dubla, epuizare, vitala, spirituala, schimbarea la fata a romaniei, ratacirea, suferinta, absoluta, capitularii, sinucidere, constiinta, sine, unicitatea, orgoliul, luciditatea, rascolirea, permanenta, a, sinelui, cearta, cu, divinitatea, scepticism, forma, mistica, extaz, erotic, vid, criza, religioasa, munca, blestem, literarura, stil, ion ianosi, gheorghe vladutescu |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
Poezia bacoviana sau confesiunea inadaptabilului |
|
"De la Romantism incoace numai curentul simbolist a prilejuit o ampla si adevarata miscare de reconsiderare a valorilor. J.M. Cohen definea secolul al XX-lea european ca pe un moment al luptei dintre urmasii si adversarii simbolismului. Evident, panorama literara e mult mai intinsa, dar Cohen a surprins totusi esenta ei.
O personalitate cristalizata intre 1904-1905, George Bacovia s-a impus prin opera sa incepand cu anul 1916, volumul “Plumb”, caruia i s-au adaugat apoi “Scantei galbene” si “Cu voi”. Vesnic izolat, cu o neta individualista, subiectiva, Bacovia a trecut in ochii multora drept un pozeur. Erorea sa fundamentala. In realitate “omul singular, intr-un univers al cumplitei monotonii si al abrutizarii (cum este acela al alui Bacovia) isi suporta singularitatea cu umilinta, ca pe un destin implacabil, lipsit insa de orice maretie” (M. Calinescu). De aici, inclinatia spre morbid si uneari spre macabru. Fara a fi un simbolist ostentativ, Bacovia se inscrie in traditia curentului. “In poezia romaneasca Bacovia este reprezentantul cel mai pur al simbolismului nascut din inraurirea franceza, dar autohtonizat in forme specifice, la noi, in primul rand, de el.” (Al. Piru)" Genul de referat pe care nu-l gasesti la tot pasul pe net, poate fi folosit ca introducere la un eseu mai extins despre universul poetic bacovian. In mare arata pozitia lui Bacovia printre simbolistii literaturii universale.. Bacovia, simbolism, inadaptat, verlaine, laforgue, rodenbach, rimbaud, coleridge, wordsworth |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 2
|
Lord of the Flies by William Golding |
|
Materialul contine rezumatul romanului cu scurte comentarii mai mult biografice.
"The novel Lord of the Flies by William Golding, an adventure and suspense story, is written in 1857. The story sets on an deserted Pacific coral island. A group of school boys are marooned on this island after a plane crash on a trip to Australia. The story begins with a large number of school boys on an uninhabited tropical island and two of the elder boys who have leadership qualities compete to achieve a semblance of order so as to survive.". Lord, of, the, flies, william, golding, short, rezumat, novel, summary, epitome, resume, book report |
|
Engleza Numar pagini: 1
|
Izotopi |
|
"Se numesc izotopi specii de atomi apartinand aceluiasi element, diferind prin masa lor,dar asemanandu-se extrem de mult prin proprietatile lor fizice si chimice.Din cauza marii asemanari a proprietatilor lor, izotopii aceluiasi element nu pot fi separati decat foarte greu, prin metode speciale."
. Izotopi, atomi, element, isos, topos, acelasi, loc, radioactiv, uraniu, numar, masa, atomic, simbol, chimic, hidrogen |
|
Chimie Numar pagini: 3
|
Octavian Goga - Oltul |
|
"Capodopera liricii patriotice a lui Goga este o lunga si patetica personificare a celui mai legendar dintre raurile romanesti, frecvent deopotriva in poezia populara cat si in cea culta. Batranul si vijeliosul Olt apare aici ca un pretext al exprimarii suferintelor nationale, dar si ca simbol al unei continuitati istorice. Adresandu-i-se, poetul invoca o comuniune adanca, intemeiata de veacuri, intre destinul unui neam si acela al apelor tacute si involburate, ce dobandesc o maretie si o solemnitate aparte, de zeu. Intreaga prima parte a poeziei detaliaza legaturile de totdeauna dintre romani si Olt prin scene de semnificatie simbolica, relatate la randul lor prin indicii verbali ai unui prezent etern. Cele patru strofe la care ne referim urmeaza o atenta gradatie de la expresia originilor indepartate ale infratirii........"
"Aparute in conditiile istorice binecunoascute, poeziile lui Goga au reprezentat o forta impresionanta, incendiara. Judecate mai presus de orice limite de timp, ele dobandesc valoarea unui ecou al unei suferinte inefabile, de neinlaturat, intocmai ca verdictele destinului din tragedia elina, care-l inalta pe Oedip de pilda la rangul unui exponent al conditiei umane dincolo de imprejurarile particulare ale nenorocirii sale. Se produce asadar fenomenul caracteristic artei in genere al ridicarii faptului la universalitate prin sublimarea motivelor sale cele mai adanci si indepartarea reziduurilor goalei empirii si a elementelor accidentale si superficiale ale trairii immediate. O atare imprejurare l-a facut pe G. Calinescu sa-i apropie in esenta lor pe Eminescu si Goga intr-o interpretare de mare acuitate, care este in acelasi timp si o judecata de valoare ce arunca lumini nebanuite asupra operei celui din urma, deconcertanta adesea prin simplitatea ei aparenta: “Si Eminescu si Goga canta un inefabil de origine metafizica, o jale nemotivata, de popor stravechi, imbatranit in experienta cruda a vietii, ajuns la bocetul ritual, transmis fara explicarea sensului. De aceea poezia lui Goga este greu de comentat, fiind cu mult deasupra goalelor cuvinte, de un farmec tot atat de straniu si zguduitor. Dupa Eminescu si Macedonski, Goga e intaiul poet mare din epoca moderna, sortit prin simplitatea aparenta a liricii lui sa patrunda tot mai adanc in sufletul multimii, poet national totodata si pur ca si Eminescu”.". Octavian, goga, oltul |
|
Limba si literatura romana Numar pagini: 4
|
| | |
"arii" rezultate au fost gasite 107
