Inregistreaza | Ai uitat parola?

aplicatii

  

Alege conditiile

Cautare precisa:
Subiect:
Tip:
Format:



"aplicatii" rezultate au fost gasite 31


A. Millea - Electronica Elementara - Elemente si Circuite

Electronica Elementara - Elemente si Circuite
A. Millea

Editura Tehnica
Bucuresti - 1969


Cartea contine notiuni elementare privind dispozitivele electronice (elementele de circuit si circuitele electronice fundamentale) : tuburi electronice, dispozitive semiconductoare, amplificatoare, oscilatoare, detectoare, circuite de comutatie etc , putând servi
ca baza pentru studierea ulterioara a aplicatiilor electronicii.
Este adresata muncitorilor si elevilor care au o pregatire minima de algebra si cunostinte elementare de fizica. Ea poate fi utila tuturor celor care doresc sa se initieze in electronica tehnica, la un nivel de larga accesibilitate.

1. Notiuni introductive 11
1.1. Curentul electric 11
1.2. Circuite electrice 14
1.3. Condensatoare si bobine 20
1.4. Curentul alternativ 26
2. Circuite electrice simple 36
2.1. Circuite sursa-receptor 36
2.2. Adaptarea receptorului la sursa 39
3. Circuite oscilante 42
3.1. Oscilatii mecanice si oscilatii electrice 42
3.1.1. Producerea oscilatiilor mecanice 42
3.1.2. Proprietati ale oscilatiilor mecanice 43
3.1.3. Producerea oscilatiilor electrice 43
3.2. Proprietati ale oscilatiilor din circuitul inductanta-capacitate 45
3.2.1. Frecventa oscilatiilor libere 45
3.2.2. Oscilatii intretinute (fortate) 46
3.2.3. Rezonanta 47
3.3. Circuite oscilante serie si paralel 49
3.3.1. Circuitul oscilant serie 50
3.3.2. Circuitul oscilant paralel 52
3.3.3. Largimea de banda a circuitelor oscilante 54
3.4. Circuite oscilante cuplate 55
4. Tuburi electronice 57
4.1. Introducere 57
4.2. Emisia electronica 58
4.3. Dioda 59
4.3.1. Functionarea diodei 60
4.3.2. Caracteristicile si parametrii diodei 62
4.3.3. Puterea consumata in dioda 64
4.3.4. Constructia tuburilor electronice 65
4.4. Trioda 66
4.4.1. Functionarea triodei 67
4.4.2. Caracteristicile triodei 68
4.4.3. Parametrii triodei 69
4.5. Tetroda si pentoda 73
4.6. Alte tuburi electronice cu vid 76
4.6.1. Tuburi multigrile 76
4.6.2. Tuburi multiple 77
4.7. Tuburi cu gaz 77
4.7.1. Tuburi cu gaz cu catod cald 78
4.7.2. Tuburi cu gaz cu catod rece 79
4.8. Tuburi catodice 80
5. Dispozitive semiconductoare 82
5.1. Introducere 82
5.2. Proprietatile corpurilor semiconductoare 82
5.2.1. Conductibilitatea electrica a semiconductoarelor pure 83
5.2.2. Conductibilitatea semiconductoarelor cu impuritati 86
5.3. Dioda semiconductoare 88
5.3.1. Jonctiunea pn 88
5.3.2. Constructia diodelor semiconductoare 91
5.3.3. Caracteristicile si parametrii diodelor semiconductoare93
5.4. Tranzistorul 94
5.4.1. Principiul de functionare a tranzistorului 95
5.4.2. Constructia tranzistoarelor 97
5.4.3. Caracteristicile tranzistoarelor 99
5.4.4. Parametrii tranzistoarelor 103
5.5. Alte dispozitive semiconductoare 106
5.5.1. Dioda Zener 106
5.5.2. Dioda tunel 107
5.5.3. Dioda varicap 108
5.5.4. Tiristorul 108
5.5.5. Termistorul 110
5.5.6. Fotodioda si fototranzistorul 111
5.5.7. Fotorezistentele 113
6. Redresoare 114
6.1. Circuite electronice 114
6.2. Transformatoare de retea 114
6.3. scheme de redresare 116
6.3.1. Redresarea unei singure alternante 116
6.3.2. Redresarea ambelor alternante 118
6.3.3. Redresarea cu dublarea tensiunii 120
6.4. Filtre de netezire 121
6.5. stabilizatoare de tensiune 124
6.5.1. stabilizatoare de tensiune continua cu tuburi cu gaz 124
6.5.2. stabilizatoare de tensiune cu diode semiconductoare 126
7. Amplificatoare 128
7.1. Introducere 128
7.2. Trioda ca amplificatoare 131
7.2.1. Functionarea amplificatorului cu trioda 131
7.2.2. schema echivalenta a triodei ca amplificatoare 134
7.3. Tranzistorul ca amplificator 135
7.3.1. Functionarea amplificatorului cu tranzistor in conexiune cu baza comuna 135
7.3.2. Functionarea amplificatorului cu tranzistor in conexiune cu emitor comun 138
7.3.3. Functionarea amplificatorului cu tranzistor in conexiune cu colector comun 140
7.3.4. Comparatie intre cele trei montaje de amplificare cu tranzistor 141
7.4. Amplificatoare de audiofrecventa 142
7.4.1. Amplificatoare de semnal mic, cu tuburi electronice 142
7.4.2. Amplificatoare de putere cu tuburi electronice 153
7.4.3. Amplificatoare de semnal mic, cu tranzistoare 159
7.4.4. Amplificatoare de putere cu tranzistoare 166
7.4.5. Reactia in amplificatoarele de audiofrecventa 169
7.5. Amplificatoare de inalta frecventa 181
7.5.1. Amplificatoare de radiofrecventa cu tuburi electronice 182
7.5.2. Amplificatoare de radiofrecventa cu tranzistoare . . 184
7.6. Amplificatoare de curent continuu 185
8. Oscilatoare 188
8.1. Introducere 188
8.2 Oscilatoare cu inductanta si capacitate (L.C.) 189
8.1.1. Negativarea automata prin curenti de grila 192
8.1.2. Amorsarea si amplitudinea oscilatiilor 194
8.1.3. Notiunea de rezistenta negativa 196
8.1.4. scheme de oscilatoare LC 199
8.3. Oscilatoare cu rezistenta si capacitate (RC) 201
8.3.1. Oscilatoare RC cu un etaj de amplificare 203
8.3.2. Oscilatoare RC cu doua etaje de amplificare 204
9. Modulatoare, demodulatoare, schimbatoare de frecventa 207
9.1. Introducere 208
9.2. Modulatoare 208
9.2.1. Tipuri de modulatie 208
9.2.2. Circuite de modulatie 211
9.3. Circuite de detectie 215
9.4. Circuite de schimbare a frecventei 217
10. Circuite de comutatie 221
10.1. Introducere 221
10.2. Comutare electromecanica si comutare electronica 222
10.3. Circuite logice 225
10.3.1. Circuit de negatie (circuit NU) 225
10.3.2. Circuit de conjunctie (circuit sI) 226
10.3.3. Circuit de disjunctie (circuit sAU) 288
10.3.4. Circuit NICI 229
10.4. Circuite basculante 230
10.4.1. Circuit basculant bistabil 231
10.4.2. Circuit basculant monostabil 233
10.4.3. Circuit basculant astabil (multivibrator) 234
Bibliografie 236

. Electronica
Electronica Elementara
Numar pagini: 242

Sda

CUPRINS
1. STRUCTURI DE DATE SI TIPURI DE DATE ABSTRACTE
1.1 Structuri de date fundamentale ....................................................... 3
1.2 Clasificãri ale structurilor de date ................................................... 3
1.3 Tipuri abstracte de date ..................................................................... 4
1.4 Eficienta structurilor de date ............................................................. 6
2. STRUCTURI DE DATE ÎN LIMBAJUL C
2.1 Implementarea operatiilor cu structuri de date ………………… 9
2.2 Utilizarea de tipuri generice …………………………………….. 11
2.3 Utilizarea de pointeri generici …………………………………… 13
2.4 Structuri si functii recursive ………………………………………16
3. VECTORI
3.1 Vectori …………………………………………………………… 24
3.2 Vectori ordonati …………………………………………………. 25
3.3 Vectori alocati dinamic ………………………………………….. 27
3.4 Aplicatie: Componente conexe ………………………………….. 29
3.5 Vectori multidimensionali ……………………………………… 31
3.6 Vectori de biti …………………………………………………… 32
4. LISTE CU LEGÃTURI
4.1 Liste înlãntuite ………………………………………………….. 35
4.2 Colectii de liste …………………………………………………. 39
4.3 Liste înlãntuite ordonate ………………………………………… 42
4.4 Variante de liste înlãntuite ………………………………………. 44
4.5 Liste dublu-înlãntuite ……………………………………………. 47
4.6 Comparatie între vectori si liste ………………………………… 48
4.7 Combinatii de liste si vectori ……………………………………. 51
4.8 Tipul abstract listã (secventã) ………………………………….. . 54
4.9 Liste Skip ………………………………………………………... 56
4.10 Liste neliniare ………………………………………………….. 59
5. MULTIMI SI DICTIONARE
5.1 Tipul abstract “Multime” ………………………………………… 62
5.2 Aplicatie: Acoperire optimã cu multimi …………………………. 63
5.3 Tipul “Colectie de multimi disjuncte” …………………………… 64
5.4 Tipul abstract “Dictionar” ……………………………………….. 66
5.5 Implementare dictionar prin tabel de dispersie ………………….. 68
5.6 Aplicatie: Compresia LZW ……………………………………… 71
6. STIVE SI COZI
6.1 Liste stivã ……………………………………………………… .. .75
6.2 Aplicatie: Evaluare expresii ……………………………………. .. 77
6.3 Eliminarea recursivitãtii folosind o stivã ………………………. .. 82
6.4 Liste coadã ……………………………………………………… ..84
6.5 Tipul “Coadã cu prioritãti” ……………………………………. . . 89
6.6 Vectori heap ………………………………………………….… . 91
1
------------------------------------------------------------------------- Florian Moraru: Structuri de Date
7. ARBORI
7.1 Structuri arborescente …………………………………………. . 96
7.2 Arbori binari neordonati ……………………………………….. . 97
7.3 Traversarea arborilor binari ………………………………………99
7.4 Arbori binari pentru expresii …………………………………… 104
7.5 Arbori Huffman ……………………………………………….. 106
7.6 Arbori multicãi ………………………………………………… 110
7.7 Alte structuri de arbore ……………………………………….. 115
8. ARBORI DE CAUTARE
8.1 Arbori binari de cãutare ……………………………………….. 121
8.2 Arbori binari echilibrati ……………………………………….. 124
8.3 Arbori Splay si Treap …………………………………………. 127
8.4 Arbori AVL …………………………………………………… 131
8.5 Arbori RB si AA ……………………………………………… 136
8.6 Arbori 2-3 …………..…………………………………………. 138
9. STRUCTURI DE GRAF
9.1 Grafuri ca structuri de date ……………………………………. 142
9.2 Reprezentarea grafurilor prin alte structuri …………………… 143
9.3 Metode de explorare a grafurilor ……………………………… 147
9.4 Sortare topologicã …………………………………………….. 150
9.5 aplicatii ale explorãrii în adâncime ………………………….. 152
9.6 Drumuri minime în grafuri …………………………………… 157
9.7 Arbori de acoperire de cost minim……………………………. 160
9.8 Grafuri virtuale ……………………………………………….. 164
10. STRUCTURI DE DATE EXTERNE
10.1 Specificul datelor pe suport extern ………………………….. 170
10.2 Sortare externã ……………………………………………… 171
10.3 Indexarea datelor ……………………………………………… 172
10.4 Arbori B …………………………………………………….… 173
11. STRUCTURI DE DATE ÎN LIMBAJUL C++
11.1 Avantajele utilizãrii limbajului C++ ……………………….. 179
11.2 Clase si obiecte în C++ …………………………………….. 180
11.3 Clase sablon (“template”) în C++ ………………………….. 186
11.4 Clase container din biblioteca STL ………………………… 189
11.5 Utilizarea claselor STL în aplicatii …………………………. 192
11.6 Definirea de noi clase container ……………………………... Arborii, structuri, liniare, liste, simple, duble
Programare WEB
Numar pagini: 197

Introducere - aplicatii sunet

1. Analiza Fourier în timp real
2. Instrumente specializate pentru analiza şi vizualizarea semnalelor
3. Sinteza semnalelor în timp real. Aplicaţii la semnalul audio
4. Generatoare de semnal sonor implementate în Simulink
. Introducere, aplicatii, sunet, software, industrial, analiza, fourier, timp, real, instrumente, specializate, vizualizare, semnale, sinteza, generatoare, sonor, implementate, simulink
Software industrial
Numar pagini: 50

Utilizarea aplicatiilor CAD

CUPRINS

1. Introducere 4
2. Competenţe specifice. Obiective 6
3. Fişa de descriere a activităţii 7
4. Fişa de progres 8
5. Glosar (listă de termeni, cuvinte cheie) 10
6. Materiale de referinţă pentru profesor 11
Lecţia 1: Fişă conspect – Stabilirea mediului de lucru 12
Lecţia 2: Folie transparentă – Comenzi de desenare 16
Lecţia 2: Fişă conspect – Comenzi de desenare 17
Lecţia 3: Folie transparentă – Comenzi de editare 20
Lecţia 3: Fişă conspect – Comenzi de editare 21
Lecţia 4: Folie transparentă – Comenzi de cotare 26
Lecţia 4: Fişă conspect – Comenzi de cotare 27
Lecţia 5: Fişă conspect – Aplicaţii în geometrie 32
7. Materiale de referinţă pentru elevi 34
Exerciţii 35
Test de verificare 40
8. Sugestii metodologice. Soluţii la fişele de lucru 41
9. Bibliografie 43
. Cad
Tehnica de calcul
Numar pagini: 43

Aplicatii html

. Pagina web, html, retele | HTML 1. Deschideti pagina web ex1.html si modificati codul sursa astfel incat sa aiba atribute standard (fundal alb, text negru) R: 2. Deschideti pagina web ex2.html si modificati codul sursa astfel incat sa aiba fundalul rosu. R: 3. Deschideti pagina web ex3.html si modificati codul sursa astfel incat sa aiba fontul verde. R: 4. Deschideti pagina web ex4.html si modificati codul sursa astfel incat sa aiba fondul albastru si ...
Informatica
Numar pagini: 14

Matlab stateflow

Sunt prezentate un set de aplicatii simple in stateflow. Stateflow |
Progamarea Calculatoarelor
Numar pagini: 41

Operatiunile in afara bilantului

1. Argument
Operatiunile in afara bilantului reprezinta angajamente date si primite in relatiile cu tertii, precum si unele bunuri si operatiuni ce nu pot fi incluse in activul sau pasivul bilantier bancar. Angajamentele sunt de fapt drepturi si obligatii ale caror efecte asupra marimii si structurii patrimoniului bancii sunt conditionate de realizarea unor operatiuni ulterioare. De exemplu, banca se angajeaza printr-o scrisoare de garantie sa plateasca la scadenta, in locul unui client, daca acesta nu o face. Pana la scadenta, angajamentul bancii nu creaza fluxuri financiare,
nu aduce modificari in patrimoniu. Acestea sunt conditionate de o alta operatiune si anume de neexecutarea obligatiei de plata. In acest moment, angajamentul inregistrat in conturi extrabilantiere se transforma intr-o operatiune bilantiera.
Pentru contabilizarea operatiunilor extrabilantiere exista clasa 9 – Operatiuni in afara bilantului. Specific acestor inregistrari contabile este faptul ca pentru majoritatea conturilor (exceptie fac conturile utilizate la operatiunile in devize) se foloseste drept cont corespondent in operatiune contul 999 – Contrapartida.
Operatiunile in afara bilantului sunt grupate in functie de natura lor astfel:
• angajamente de finantare;
• angajamente de garantie;
• angajamente privind titlurile;
• angajamente privind operatiunile in devize;
• angajamente diverse;
• angajamente inoielnice;
• conturi de evidenta.
Aceasta grupare a operatiunilor in afara bilantului se regaseste si in planul contabil al societatilor bancare. Conturile clasei 9 sunt conturi de activ sau de pasiv care se debiteaza sau crediteaza la aparitia angajamentului si la data realizarii sau la scadenta operatiunii bilantiere care conditionaza angajamentul, in functie de sensul acesteia.. Operatiuni, bilant, angajamente, finantare, garantie, devize, aplicatii, cheltuielile, veniturile, rezultatele bancare, dobanda
Economie
Numar pagini: 36

Capitolul 1 Notiuni de baza despre calculator/ Capitolul 2 Reprezentarea datelor in calculator

Arhitectura de bazã a unui calculator
Sisteme de operare
1.2.1 Sisteme de operare pentru PC-uri
1.2.1.1 DOS
1.2.2 Sistemul de operare Windows
1.2.3 Nucleul (kernel) unui sistem de operare
1.2.4 Aplicaţii, procese şi task-uri
Realizarea de programe executabile
1.3.1 Ce reprezintã un program executabil
1.3.2 Ce reprezintã un limbaj de programare
1.3.3 Cum se obţine un program executabil
1.4.1 Biblioteci cu legare staticã
1.4.2 Biblioteci cu legare dinamicã
2.1. Reprezentarea internã/externã a numerelor
2.2. Reprezentarea externã a numerelor
1.2.1 Reprezentarea externã a numerelor întregi
1.2.2 Reprezentarea externã a numerelor reale
2.3 Reprezentarea internã a numerelor
2.3.1 Reprezentarea internã a numerelor întregi
2.3.2 Adunarea, scãderea şi înmulţirea numerelor întregi
2.3.3 Reprezentarea internã a numerelor reale
2.3.4 Game de reprezentare pentru numerele reale
2.3.5 Codificare BCD

. Notiuni, baza, calculator, reprezentare, date, arhitectura, sistem, operare, pc, dos, windows, kernel, nucleu, aplicatii, proces, task, program, executabil, limbaj, programare, biblioteci, legare, statica, dinamica, numere, intregi, reale, adunare, scadere, inmultire, codificare, bcd
Software industrial
Numar pagini: 36

Capitolul 4 Generarea de executabile cu ajutorul MATLAB

In acest capitol se va descrie versiunea 3.0 a compilatorului MATLAB®
4.1. Familia Compilatorului MATLAB
Introducere în compilatorul MATLAB
Utilitatea compilatorului MATLAB
4.2 Crearea de aplicaţii independente
Dezvoltarea unei aplicaţii independente (crearea unui executabil)
4.2.1 Configurarea utilitarelor mbuild şi mex
4.3 Limitări ale folosirii compilatorului
4.4 Fişiere MEX (MATLAB External Files)
4.5 Limitări şi restricţii
4.6 MATLAB Compiler pentru Microsoft Windows pe PC-uri
4.7 Construirea de aplicaţii executabile pornind de la programe MATLAB sub Windows
4.8 Utilizarea mcc
. Generare, executabile, matlab, versiunea, 3, 0, compilator, utilitate, crearea, aplicatii, independente, executabil, configurare, mbuild, mex, limitari, mex, restrictii, compiler, mcc, windows, pc
Software industrial
Numar pagini: 31

PH-ul

CUPRINS

Capitolul 1. Introducere

Capitolul 2. Notiuni generale de pH

Capitolul 3. Metode de masurare a pH-ului

Capitolul 4. pH-metru electronic cu afisare numerica

Capitolul 5. aplicatii ale pH-metrelor

Capitolul 6. Criterii de alegere a pH-metrelor

Capitolul 7. Concluzii

Bibliografie
. Ph
Chimie
Numar pagini: 27

Capitolul 8 Implementarea unor aplicaţii de timp real

8.1. Introducere în mediul Quanser/WinCon
8.2 Nucleul de timp real (real-time kernel)
8.3 Temporizarea evenimentelor de timp real
8.4 Descrierea WinCon Server şi WinCon Client
8.5 Generarea unor aplicaţii de timp real sub WinCon
8.6 Restricţii impuse asupra codului de timp real
8.7 Aplicaţii de timp real dezvoltate sub WinCon disponibile în laborator
. Implementare, aplicatii, timp, real, introducere, mediu, quanser, wincon, nucleu, kernel, temporizare, evenimente, descriere, server, client, generare, restrictii, cod, aplicatii, laborator
Software industrial
Numar pagini: 18

Stateflow

aplicatii stateflow. Stateflow |
Sisteme cu evenimente discrete
Numar pagini: 19

Teorema lui Cauchy

Enuntul teoremei
interpretare geometrica
demonstratia teoremei
aplicatii. Teorema, cauchy, enunt, interpretare, geometrica, aplicatii, demonstratie |  ( enuntul teoremei ( demonstratia teoremei ( interpretare geometrica ( aplicatii ( ENUNTUL TEOREMEI Fie f si g doua functii, f,g:[a,b](R, cu proprietatile: f si g continue pe [a,b] f si g derivabile pe (a,b) g’(x)=0 atunci g(a)=g(b) si (?) cel putin un punct c?(a,b) a.i. ( DEMONSTRATIA TEOREMEI   ( INTERPRETARE GEOMETRICA...
Matematica
Numar pagini: 9

Lucrare de laborator VI

A. aplicatii la instructiunile de incarcare din memorie
Exercitii si probleme. Aplicatii, instructiuni, incarcare, memorie, exercitii, probleme | ARHITECTURA CACLULATOARELOR Lucrarea de laborator nr. 6 A. Aplicatii la instructunile de incarcare din memorie ?n continuare se va descrie al doilea exemplu. load R1,Text ;the start of the string load R2,1 ;increase step load R0,0 ;string-terminator NextChar: load RF,[R1] ;get character and print it on screen addi R1,R1,R2 ;increase address jmpEQ RF=R0...
Arhitectura calculatoarelor
Numar pagini: 11

Calculul ecuatiilor matriciale

Aplicatii. Calcul, ecuatii, matriciale, aplicatii | Calculul ecuatiilor matriciale   Fie A, B(Mm× m ( C), A = a11 a12 a 13 ……...a1m , B= b11 b 12 b13 ……b1m a21 a22 a 23 ……...a2m b21 b 22 b23 ……b2m a31 a32 a 33 ……...a3m b31 b 32 b33 ……b3m ……………………… …………………… am1 am2 a m3 ……..amm bm1b m2 bm3 …..bmm ...
Matematica
Numar pagini: 9

Proprietati ale legilor de compozitie

Asociativitatea
Comutativitatea
Element neutru
Element simetrizabil
Aplicatii
. Proprietati, legi, compozitie, asocietivitate, comutativitate, element, neutru, element simetrizabil, aplicatii
Matematica
Numar pagini: 12

Permutari

1.Notiunea de permutare.
2.Produsul (compunerea) permutarilor.
3.Proprietati ale compunerii permutarilor.
4.Transpozitii.
5.Inversiunile unei permutari.
6.Signatura unei permutari.
Aplicatii.
. Permutari, permutare, notiune, produs, compunere, proprietati, transpozitii, inversiune, signatura, aplicatii
Matematica
Numar pagini: 13

Capitolul 3

3.1 Dezvoltarea unei aplicaţii în timp real
3.2 Mediul de dezvoltare de aplicaţii de timp real MATLAB/Simulink/Real-Time Workshop
3.2.1 MATLAB
3.2.2 Simulink
1.2.3 Real Time Workshop (RTW)
. Software, industrial, dezvoltarea, aplicatii, timp, real, mediu, matlab, simulink, real-time, workshop, rtw
Software industrial
Numar pagini: 8

Izotopi radioactivi

Radioactivitatea naturală şi artificială
Izotopii
Aplicaţiile izotopilor radioactivi
Bibliografie
. Izotopi, radioactivi, radioactivitatea, naturala, artificiala, aplicatiile, atenuarea, retroimprastierea, radiatiilor, ionizarea, produsa, radiatii, modificarea, vitezei, reactiilor, emiterea, continua, colectarea, excitarea, efectele, biologice
Chimie
Numar pagini: 2

Algoritmi si structuri

. aplicatii cu algoritmi, structure liniare |
Informatica
Numar pagini: 4

Algoritmi si structuri

. aplicatii cu algoritmi si structuri liniare |
Informatica
Numar pagini: 4

Capitolul 5 Crearea de executabile direct din MATLAB. Exemple

5.1. Aplicaţii sistemice executabile
1.Calculul rãspunsului la intrare treaptã a unui SLIT continual de ordinul 2
2.Calculul rãspunsului general al SLIT continuale
3.Trasarea caracteristicilor de frecvenţã
4.Apelarea unor funcţii ale utilizatorului
5.2. Programe de timp real folosind placa de sunet
5.2.1 Achiziţia de date folosind placa de sunet
5.2.2 Ieşirea de date folosind placa de sunet
. Creare, executabile, matlab, aplicatii, sistemice, calcul, raspuns, intrare, treapta, slit, continual, trasare, caracteristici, frecventa, apelare, functii, utilizator, programe, timp, real, placa, sunet, achizitia, date, iesire
Software industrial
Numar pagini: 10

Teorema lui Rolle

Enunt
Demonstratie
Cazul I
Cazul II
Cazul III
Interpretare geometrica
APLICATII. Teorema, rolle, enunt, demonstratie, interpretare, geometrica, aplicatii | TEOREMA LUI ROLLE Enunt: Fie f:[a,b](R ,af(a)=f(b)   OBS! Toate conditiile din teorema lui Rolle sunt necesare. Daca se renunta la una din conditii atunci teorema nu mai este valabila. APLICATII  Sa ...
Matematica
Numar pagini: 9

Curs IX - Analiza şi proiectarea unei aplicaţii informatice

Consideraţii generale privind strategia de proiectare
Selectarea alternativelor privind aria de întindere şi nivelul de informatizare
Definirea mediului de dezvoltare al aplicaţiilor
Alternativa sistem centralizat/sistem distribuit
. Analiza, proiectarea, aplicatie, informatica, consideratii, generale, strategie, proiectare, selectare, alternative, aria, intindere, nivel, informatizare, definire, mediu, dezvoltare, aplicatii, sistem, centralizat, distribuit
Informatica economica
Numar pagini: 9

Euclid

Euclid
From Wikipedia, the free encyclopedia
Jump to: navigation, search
For other uses, see Euclid (disambiguation).
Euclid (/ˈjuːklɪd/ EWK-lid; Ancient Greek: Εὐκλείδης Eukleidēs), fl. 300 BC, also known as Euclid of Alexandria, was a Greek mathematician, often referred to as the "Father of Geometry". He was active in Alexandria during the reign of Ptolemy I (323–283 BC). His Elements is one of the most influential works in the history of mathematics, serving as the main textbook for teaching mathematics (especially geometry) from the time of its publication until the late 19th or early 20th century.[1][2][3] In the Elements, Euclid deduced the principles of what is now called Euclidean geometry from a small set of axioms. Euclid also wrote works on perspective, conic sections, spherical geometry, number theory and rigor.
"Euclid" is the anglicized version of the Greek name (Εὐκλείδης — Eukleídēs), meaning "Good Glory".
Euclid
- GEOMETRIA PLANA
- PROPORTIILE
- ARITMETICA
- IRATIONALELE
- SPATIUL
- CORPURILE PLATONICE
- LUCRARILE MINORE SAU PIERDUTE
O traditie perpetuata fara intrerupere timp de patru secole pretinde ca primul matematician al epocii elenistice, Euclid, ar fi trait la inceputul secolului al III-lea. Nu exista insa nici un document autentic care sa sprijine aceasta parere general acceptata. Intr-adevar, prima referire explicita la Euclid apare abia intr-o prefata a lui Apollonios.
In general vorbind, nu avem nici o dificultate in a face din Euclid un precursor al lui Arhimede. Cu toate acestea, unele pasaje din opera siracuzanului ne fac sa ne intrebam daca nu cumva Euclid a fost fie unul din precursorii imediati ai lui Arhimede, fie chiar unul dintre contemporanii acestuia.
In orice caz, studiul matematicilor epocii alexandrine trebuie sa inceapa cu opera lui Euclid.

GEOMETRIA PLANA. Acest ansambul foarte impunator cuprinde, in primul rand, Elementele, opera fundamentala in 13 carti, care a dominat matematica elementara pana in secolul trecut.
Elementele pot fi subdivizate in cinci parti. Primele patru carti sunt consacrate geometriei plane, si anume, exclusiv studiului figurilor poligonale si circulare. In ele nu se face uz de notiunea de asemanare. Aceasta notiune este studiata in partea a doua, formata din Cartea a V-a, care trateaza, pe plan abstract, rapoartele si proportiile, si din Cartea a VI-a, care este o aplicare a cartii anterioare la geometria plana. Teoria numerelor intregi face obiectul partii a treia care cuprinde Cartile VII, VIII si IX. Cartea a X-a, cea mai extinsa dintre toate, este consacrata celor mai simple numere irationale algebrice. Partea a cincea si ultima trateaza geometria in spatiu si cuprinde Cartile XI, XII si XIII.
La inceputul Cartii I, Euclid plaseaza definitiile, cinci “cerinte” sau postulate si “notiunile comune” in numar variabil in diferitele editii, dintre care cel mult cinci sunt considerate autentice. Dintre postulate, cel mai celebru este ultimul:
“Daca o dreapta taind doua drepte formeaza unghiurile interne si de aceeasi parte mai mici decat doua unghiuri drepte, cele doua drepte prelungite la infinit se vor intalni in partea in care se afla unghiurile mai mici decat doua unghiuri drepte.”
Acesta este celebrul postulat al lui Euclid pe care, in zilele noastre, preferam sa-l enuntam in forma pe care i-a dat-o J. Playfair, in secolul al XVIII-lea: “Printr-un punct al planului nu se poate duce decat o singura paralela la o dreapta data”. In secolul al III-lea i.e.n., el constituia conditia necesara pentru aplicarea rationamentului matematic in geometrie si a ramas ca atare pana in secolul al XVIII-lea e.n. Astazi stim ca sunt posibile multe geometrii elementare, insa pentru a formula si deci utiliza geometrii neeuclidiene trebuie sa poata fi folosite functiile circulare si functiile exponentiale. Grecii, care nu aveau la dispozitie decat algebra babiloneana, adaptata la geometrie prin intermediul tehnicii aplicatiilor ariilor, erau nevoiti sau sa admita postulatul lui Euclid, sau sa abandoneze orice cercetare in domeniul geometriei. Ceea ce este remarcabil este ca, confruntat cu aceasta necesitate imperioasa, Euclid nu s-a multumit cu o referire la evidenta, cu un apel la bunul-simt exprerimental, ci a simtit nevoia sa formuleze un postulat. Este prima marturie istorica a unei atitudini specific matematice.
Continutul propriu-zis al primei carti, care incepe cu problema construirii triunghiului echilateral (de fapt, un postulat deghizat in problema) si se termina cu teorema despre patratul ipotenuzei (teorema zisa “a lui Pitagora”) este, in ansamblu, de data foarte veche.
Cartea a II-a, foarte scurta, se ocupa cu bazele algebrei geometrice, instrument de lucru indispensabil al geometriei elene. Dupa ce se admite existenta sumei si a diferentei a doua segmente rectilinii, se studiaza relatiile dintre dreptunghiurile care au aceeasi inaltime si apoi patratele construite pe suma sau diferenta a doua segmente. Ea contine, in particular, intr-o terminologie azi uitata, o rezolvare a ecuatiilor de gradul al doilea. Aceasta ultima tema va fi reluata, intr-o forma mai generala, in Cartea a VI-a, in care “parabolele in elipsa” si “in hiperbola” – adica “aplicarea ariilor in lipsa” si “in exces” – echivaleaza cu un studiu complet al ecuatiei .
Cartea a III-a, si ea tot foarte elementara, trateaza proprietatile cercului. In particular, in ea se stabileste – fapt remarcabil – notiunea de putere a unui punct in raport cu un cerc, fara sa se foloseasca similitudinea, prin metode de aplicare a ariilor, adica prin algebra geometrica. Studiul tangentei intr-un punct determina aparitia, pentru prima data in istorie, a notiunii capitale de unghi de contingenta.
Cartea a IV-a, cu savoare pitagoreica, studiaza problema inscrierii poligoanelor regulate intr-un cerc, precum si problema circumscrierii poligoanelor. Ea nu trateaza insa decat triunghiul echilateral, patratul, pentagonul si hexagonul, pentru care problema poate fi rezolvata cu ajutorul riglei si compasului. In ea se reuseste turul de forta de a inscrie pentagonul in cerc, fara a face apel la asemanare; asemenea detalii sunt dintre cele care ne fac sa recunoastem mana unui mare artist.

PROPORTIILE. Partea a doua a Elementelor este mult mai dificila. Cartea a V-a constituie una dintre culmile gandirii matematice si se poate afirma ca ea n-a fost realmente asimilata si depasita decat de abia vreo suta de ani. Ea trateaza notiunea de raport, care este inclusa in urmatoarele patru definitii abstracte:
“[3] Raport este relatia dupa cantitate a doua marimi de acelasi fel. [4] Se zice ca marimile au un raport intre ele daca, inmultite, una poate intrece in marime pe cealalta. [5] Se zice ca marimile sunt in acelasi raport, intaia catre a doua si a treia catre a patra, daca multiplii egali ai celei dintai si ai celei de a treia, deodata, sau intrec in marime respectiv multiplii egali ai celei de a doua si ai celei de a patra, pentru oricare multiplu, sau sunt egali, sau mai mici, in ordinea considerata… [7] Iar daca dintre multiplii egali, multiplul celei dintai intrece in marime multiplul celei de a doua, dar multiplul celei de a treia nu intrece in marime multiplul celei de a patra, se zice ca intaia catre a doua are un raport mai mare decat a treia catre a patra.”
Dintre aceste definitii, cea mai importanta este definitia [4]. Ea apare aici, in mod cu totul justificat, sub aspectul ei de definitie, insa in Cartile VI, X, XI si XII se admite, implicit, ca segmentele rectilinii, ariile plane, volumele si unghiurile rectilinii satisfac aceasta definitie. Arhimede este cel care a simtit ca este vorba aici de o cerinta, de un postulat, care ar trebui explicitat, deoarece unghiurile curbilinii, in particular, unghiul de contingenta, nu satisfac aceasta definitie.
Definitiile [5] si [7], foarte abstracte, permit sa se formuleze teoria rapoartelor in toata generalitatea ei si intr-o forma de o suprema eleganta. Ea constituie echivalentul notiunii moderne de taietura introdusa in secolul trecut. Nimic nu ne autorizeaza, in afara, poate, de o scolie anonima, sa atribuim aceasta teorie inca lui Eudoxos.
Cartea a VI-a este importanta, dar elementara. In ea se gasesc cazurile de asemanare a triunghiurilor, teorema numita impropriu, pana in zilele noastre, “a lui Tales”, proportionalitatea intre arcurile de cerc si unghiurile la centru sau unghiurile inscrise in cerc, rezolvarea generala a ecuatiilor de gradul al doilea prin procedee pur geometrice. In felul acesta, algebra geometrica este solid constituita, devenind un admirabil instrument de lucru pe care Arhimede si Apollonius vor sti sa-l foloseasca la maximum.

ARITMETICA. Cartile de aritmetica constituie cel mai vechi tratat de teorie a numerelor care a ajuns pana la noi si totodata si cel mai riguros, daca avem in vedere perioada de pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. In ele nu trebuie cautata o aritmetica practica, ci un ansamblu de studii teoretice asupra naturii numarului intreg.
Cartea a VII-a dezvolta din nou, in primele propozitii, tema Cartii a V-a, teoria proportiilor, dar numai pentru cazul rapoartelor rationale si, in general vorbind, intr-o forma mai arhaica si mai putin riguroasa. Luata insa in ansamblu, Cartea studiaza intregul, pornind de la urmatoarele consideratii: fara nici o incercare de a demonstra afirmatia si fara nici un postulat explicit, se afirma ca numarul, fiind o marime, se bucura de proprietatile generale ale marimilor, si anume, in principal, de proprietatile de existenta, unicitate, comutativitate si asociativitate a sumei. Demonstratiile se vor baza pe aceste proprietati intuitive si pe caracterul discret al intregului. Acest caracter discret este exprimat prin doua axiome principale implicite: 1) unitatea este o masura (divizor) a oricarui numar si 2) inaintea unui numar dat exista doar o multime finita de numere intregi, cu alte cuvinte, orice multime de numere intregi poseda un cel mai mic element. Cea de-a doua axioma este esentiala pentru gasirea, cu ajutorul algoritmului lui Euclid, a celui mai mare divizor comun a doua numere. Acest algoritm, care este instrumentul de baza al teoriei elementare a numerelor, apare aici pentru prima data, in legatura cu simplificarea aproximativa a rapoartelor asa cum o practicau, in aceeasi epoca, Aristarh din Samos si Arhimede. El constituie si punctul de plecare al teoriei fractiilor continue, care vor incepe sa joace un rol de prim rang incepand din secolul al XVII-lea. Tot in Cartea a VII-a mai gasim o teorie a numerelor prime intre ele si a numerelor prime absolute, teorie care s-a pastrat pana azi in invatamantul elementar, intr-o forma aproape neschimbata. Urmeaza apoi o scurta teorie a celui mai mic multiplu comun.
Cartea a VIII-a, mult mai omogena decat precedenta, este consacrata aproape in intregime numerelor intregi in progresie geometrica sau, intr-un alt limbaj, puterilor numere intregi ale fractiilor. Scopul ei este, in ultima analiza, sa stabileasca, intr-o forma generala, cazurile de rationalitate a radacinilor de ordinul n ale unui intreg sau ale unei fractii.
Cartea a IX-a cuprinde, pe de o parte, propozitii vetuste despre par si impar, bazate pe rationamente foarte slabe, iar pe de alta parte, teoreme foarte subtile si foarte frumoase, cum este cea care stabileste existenta unei infinitati de numere prime absolute sau cea care construieste numerele perfecte euclidiene.
IRATIONALELE. Cartea a X-a este cea mai ampla dintre toate: contine 114 propozitii! Lectura ei cere din partea matematicianului modern o pregatire solida si un curaj perseverent.. In schimb, studiul ei recompenseaza pe deplin efortul. Tema generala o constituie clasificarea scrupuloasa a primelor lungimi irationale, rezultate din metodele de aplicare (transformare) a ariilor, pornind de la o lungime luata drept unitate (ultimele cuvinte nu sunt insa pronuntate explicit). Un singur termen a supravietuit in limbajul nostru ca unica amintire a acestei oprere considerabile: cuvantul “binom”, dupa modelul caruia algebristii nostri au fasonat “trinomul” si “polinomul”.
Unii au incercat sa atribuie aceasta carte lui Teetet, eroul Dialogului lui Platon. Dar daca mai multe dintre propozitiile cele mai simple pe care le contine pot fi atribuite secolului al IV-lea, cartea, in ansamblu, se prezinta totusi ca o opera de mare perseverenta, minutioasa, un pic greoaie, elaborata de un bun matematician. Autorul ei este o minte riguroasa, un matematician de profesie, care se inrudeste mai mult cu Apollonios decat cu Arhimede.
Prima propozitie, care poate fi atribuita inca lui Eudoxos, formuleaza elementul de baza al metodelor de exhaustiune despre care vom vorbi mai tarziu. Iat-o:
“Fiind date doua marimi neegale, daca din cea mai mare se scade una mai mare decat jumatatea ei, iar din cea ramasa una mai mare decat jumatatea ei, si aceasta se repeta continuu, va ramane o marime oarecare care va fi mai mica decat marimea cea mai mica considerata.”
Urmatoarele trei propozitii folosesc algoritmul lui Euclid, fie pentru a gasi cea mai mare masura comuna, daca cele doua marimi sunt comensurabile, fie pentru a trage concluzia ca marimile sunt incomensurabile, daca algoritmul nu se sfarseste dupa un numar finit de pasi. Urmeaza apoi cateva propozitii generale despre marimi. Dupa aceasta parte, care este doar un fel de introducere, nu va mai fi vorba decat de segmente rectilinii. Masurile lor, pornind de la un segment unitate, ar fi reprezentate de noi prin expresii de forma , unde a si b sunt numere rationale. Euclid studiaza diferitele cazuri cand aceasta forma poate fi simplificata si deduce o clasificare a acestora.

SPATIUL. O data cu Cartea a XI-a incepe geometria spatiului. Putinul care se cunoaste despre lucrarile lui Arhytas si Eudoxos lasa sa se creada ca aceasta carte rezuma cunostintele secolului al IV-lea in acest domeniu, cu cateva adaptari efectuate in secolul urmator.
Dintre definitiile initiale, cele care se refera la sfera, con si cilindru fac apel la miscare. Generarea acestor corpuri se face prin rotirea, respectiv, a unui semicerc in jurul bazei, a unui triunghi dreptunghic in jurul uneia dintre laturile unghiului drept si a unui dreptunghi in jurul uneia dintre laturi. Astfel de consideratii cinematice, introduse aici, probabil, pentru a asigura continuitatea figurilor, erau evitate cu desavarsire in cartile de geometrie plana.
Cele trei propozitii de la inceput, si anume:
“Nu se poate ca o parte a unei linii drepte sa fie in planul de baza, iar o parte intr-unul mai ridicat”,
“Daca doua drepte se taie, ele sunt intr-un plan, si orice triunghi este intr-un plan”,
“Daca doua plane se taie, sectiunea lor comuna este o dreapta”,
sunt demonstrate cu totul insuficient si de fapt sunt adevarate postulate. Insa cartea, in ansamblu – in care se studiaza notiunile de ortogonalitate si paralelism in cazul dreptelor si planelor, precum si volumele paralelipipedelor – este de inalta tinuta. Trebuie remarcata absenta totala a notiunii de orientare si a ideii inrudite de simetrie.
Cartea a XII-a studiaza ariile cercurilor, precum si volumele piramidelor, conurilor, cilindrilor si sferelor. Aceste studii necesita folosirea procedeelor infinitezimale si, dupa marturia formala a lui Arhimede, ele vin de la Eudoxos. Propozitiile enuntate nu dau cvadratura acestor arii sau cubatura acestor solide, ei se multumesc sa dea numai rapoartele:
“Cercurile sunt intre ele ca patratele diametrelor.”
“Orice prisma avand baza triunghiulara se imparte in trei piramide egale intre ele avand baze triunghiulare.”
“Sferele sunt intre ele in raportul cuburilor diametrelor.”
Pentru a stabili echivalenta a doua volume, se arata ca primul nu este nici mai mic, nici mai mare decat cel de-al doilea. Tehnica demonstratiei se bazeaza pe ceea ce geometrii logicieni ai secolului al XVII-lea au numit exhaustiune, epuizare. Aceasta metoda, a carei utilizare este legitimata de prima propozitie a Cartii a X-a arata, in ultima analiza, ca diferenta dintre cele doua volume, daca ar exista, ar fi mai mica decat orice marime dinainte data.

CORPURILE PLATONICE. Cartea a XIII-a, foarte frumoasa si foarte tehnica, este consacrata in intregime celor cinci poliedre regulate cunoscute de Platon.
In secolul al II-lea i.e.n., Hipsicle a adaugat Elementelor o a XIV-a carte, care trateaza compararea dodecaedrului si icosaedrului inscrise intr-o aceeasi sfera. Dupa cum recunoaste autorul insusi in scrisoarea-prefata, tema aceasta fusese deja tratata de Aristeu si Apollonios. Bizantinii au mai adaugat o a XV-a carte, consacrata si ea tot corpurilor platonice. Ea este insa de un nivel foarte scazut. Una dintre cele doua parti care o compun pare sa fi fost scrisa in secolul al V-lea e.n., cealalta – intr-o epoca si mai recenta.

LUCRARILE MINORE SAU PIERDUTE. Opera lui Euclid nu se limiteaza la Elemente. Catalogul scrierilor care ii sunt atribuite este mare. Unele dintre ele au ajuns pana la noi, altele au disparut complet sau partial. Dintre aceste scrieri cu caracter teoretic citam mai intai Datele, un fel de complement al Elementelor, dar cu o forma mai analitica. Lucrarea cuprinde 94 de propozitii. Primele stabilesc cateva proprietati ale marimilor proportionale sau “care au cresteri proportionale”, adica, in limbajul nostru, proprietatile functiilor liniare. Propozitiile urmatoare, cu caracter mai geometric, se refera la figurile asemenea, la aplicarea ariilor, adica la rezolvarea ecuatiilor de gradul al doilea, si la cerc. Lucrarea pastreaza inca un caracter foarte elementar.
Nu acelasi lucru se poate afirma despre tratatul, astazi pierdut, despre porisme (Porismata). Pappus ne-a lasat o descriere destul de neclara. Pornind de la aceasta marturie, matematicienii moderni, in special Robert Simson si Chasles, au incercat reconstituiri care, ca toate lucrarile de acest gen, au un caracter foarte ipotetic. Se pare insa ca este destul de ferm stabilit ca in acest tratat pierdut, Euclid rezolva mai multe probleme care au oarecare afinitate cu geometria proiectiva si cu teoria transversalelor, asa cum le tratau matematicienii din prima jumatate a secolului trecut. In el figureaza, in particular, teorema lui Desargues cu privire la Triunghiurile omologice si teorema lui Pappus cu privire la hexagoanele inscrise intr-o conica degenerata in doua drepte. Incepand de pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, aceste doua propozitii joaca un rol esential in geometria proiectiva.
Vom mai mentiona, ceva mai departe, alte doua tratate pierdute: Conica (Conicele) si De locis ad superficiam (Despre locuri pe suprafata).

Postulatul lui Euclid sau axioma paralelelor, Teorma, Definitii, Tranzitivitatea relatiei de paralelism in spatiu
Paralelism in spatiu
Postulatul lui Euclid sau axioma paralelelor. Intr-un plan, printr-un punct exterior
unei drepte trece o dreapta paralela cu ea si numai una.
Teorema 1. Doua drepte paralele determina un plan.
Definitie. O dreapta d poate sa nu aiba nici un punct comun cu planul α ( d ∩ α = Ø ). In acest caz, vom spune, ca dreapta este paralela cu planul α si notam: α || d sau d || α. 34721nss32ulz6y
Teorema 2. O dreapta paralela cu o dreapta dintr-un plan α este paralela cu planul α ( sau continuta in el).
Teorema 3. Daca o dreapta a este paralela cu un plan α, oricare plan β care contine aceasta dreapta si intersecteaza planul α, o face dupa o dreapta b paralela cu a.
Teorema 4. Daca o dreapta a este paralela cu un plan α paralela la dreapta a dusa printr-un punct A, al planului α, este continuta in α.
Lema de paralelism. Daca doua drepte paralele a si b sunt situate, respectiv in doua plane α si β care se intersecteaza dupa o dreapta c atunci c este paralela si cu a si b. sl721n4332ullz
Teorema 5. Daca doua drepte distincte a si b sunt paralele cu a treia dreapta c, atunci dreptele a si b sunt paralele intre ele. (Tranzitivitatea relatiei de paralelism in spatiu).
Teorema 6. Daca un plan contine doua drepte concurente paralele cu un alt plan, atunci cele doua plane sunt paralele.
Teorema 7. Doua unghiuri cu laturile respectiv paralele sunt congruente ( cand sunt amando-ua ascutite sau amandoua obtuze) sau suplementare ( cand unul din ele este ascutit, iar celalalt obtuz. Daca unul este drept, celalalt este asemenea drept.
Teorema 8. Daca un plan intersecteaza doua plane paralele, intersectiile sunt drepte paralele.
Teorema 9. Doua plane distincte paralele cu al treilea plan sunt paralele intre ele.
Teorema 10. Doua plane paralele determina pe doua drepte paralele, pe care le intersecteaza, segmente congruente.
Teorema 11. (Teorema lui Thales in spatiu). Mai multe plane paralele determina pe doua drepte oarecare, care le intersecteaza pe acestea in segmente respectiv proportionale.

. Euclid
Matematica
Numar pagini: 7

Determinanti trigonometrici

Unele proprietati si reguli de calculare a determinantilor:
Regula lui Laplace
Determinant Vandermonde
B)Formule trigonometrice folosite:
APLICATII
. Determinanti, trigonometrici, proprietati, reguli, calcul, calculare, laplace, vandermonde, formule, trigonometrice, aplicatii
Matematica
Numar pagini: 7

Istoria descoperirii elementelor chmice si a substantelor compuse

Multe capitole din istoria chimiei s-au dovedit foarte pasionante, dar nici unul nu are amploarea si stralucirea descoperirii elementelor chimice si a substantelor compuse.
In evolutia chimiei fiecare element nou descoperit a marcat o etapa care a deschs un nou camp de cercetari, atat prin studierea proprietatilor noului element in comparatie cu cele cunoscute cat si din punctul de vedere al aplicatiilor practice ale elementului ca atare si ale compusilor sai.........................................
. Istoria, descoperirii, elementelor, chimice, substantelor, compuse, aurul, argintul, cuprul, mercurul, fierul, sulful, carbunele, diamantul, arsenul, stibiul, fosforul, zincul, gazele, azotul, oxigenul, amoniacul, gazos, acidul, clorhidric, oxizi de azot, ozonul, cobaltul, nichelul, manganul, molibdenul, telurul, tungsten, wolframul, platina, paladiul, rodiul, iridiul, litiul, sodiul, potasiul, rubidiul, cesiul, varul, borul, siliciul, zirconiul, ilmenit, aluminiul, beriliul, clorul, iodul, bronzul, cesiul, rubidiu, taliu, indiu, radioactivitate
Chimie
Numar pagini: 9

Distante

Distanţa dintre două puncte
Distanţa de la un punct la o dreaptă
Distanţa de la un punct la un plan
Distanţa dintre două drepte paralele
Distanţa dintre două plane paralele
Aplicaţii
. Distanta, distante, doua, puncte, punct, dreapta, plan, drepte, paralele, plane, aplicatii
Matematica
Numar pagini: 6

Curs III - Retele de calculatoare

Definirea şi rolul reţelelor de calculatoare. Tipuri de reţele
Protocoale de reţea
Topologii şi arhitecturi de reţea
Conectarea reţelelor
. Definire, rol, retele, calculatoare, tipuri, protocoale, topologii, arhitecturi, retea, conectare, sharing, file, workstations, server, terminale, neinteligente, terminal, inteligent, lan, wan, gan, internetul, teleworking, servere, clienti, mediul, datele, imprimante, peer-to-peer, aplicatii, posta, electronica, fax, emitator, receptor, ibm, apple talk, novell netware, sna, aplicatie, prezentare, sesiune, transport, retea, legatura, date, fizic, magistrala, stea, inel, repetorul, concentratorul, hub, puntea, routerul, b-routerul, gateways
Bazele Contabilitatii
Numar pagini: 7

Carbonul

"Carbonul are simbolul C, element crucial al existenţei organismelor şi care are mai multe aplicaţi industriale. Numărul atomic al C este 6; elementul este in gr. a IV al sistemului periodic al elementelor."
Proprietati
Se gaseste
aplicatii stintifice
. Carbon, simbol, c, element, sistem, periodic, proprietati, se gaseste, aplicatii, stiintifice
Chimie
Numar pagini: 1

Cap. 3. Programarea sistematica a aplicatiilor de supraveghere si conducere in timp real a proceselor industriale

Programele de sistem
Arhitectura programelor de aplicatie
. Soltr, programarea, sistematica, aplicatii, supraveghere, conducere, timp, real, procese, industriale, sistem, programe, arhitectura, aplicatie
SOLTR
Numar pagini: 4


"aplicatii" rezultate au fost gasite 31