actul
"actul" rezultate au fost gasite 26
Impactul crizei financiare globale asupra comunităţilor loca |
|
CUPRINS
1. Introducere generală 2. Sumar executiv 3. Expunere şi vulnerabilitate: cum proliferează la nivel local criza financiară mondială 4. Impactul crizei financiare mondiale asupra pieţei interne de muncă 5. Impactul crizei financiare asupra bugetelor locale şi administraţiei publice 6. Impactul crizei financiare asupra gospodăriilor 7. Impactul crizei asupra întreprinderilor locale 8. Concluzii şi recomandări de politici. Impact, criza, bugete locale |
|
Economie Europeana Numar pagini: 77
|
Dreptul afacerilor- Notiuni generale |
|
CURS
Obiectul Dreptului Afacerilor CONTRACTELE COMERCIALE Principiile pe baza cărora se încheie contractele Clasificarea contractelor Elementele contractului Încheierea contractelor Momentul şi locul încheierii contractului Efectele contractului Specificul obligaţiilor comerciale Contractul de vânzare-cumpărare comercială Definiţie Condiţiile de valabilitate ale contractului de vânzare-cumpărare comercială Efectele contractului de vânzare-cumpărare comercială Contractul de mandat comercial Definiţia contractului de mandat comercial. Cadrul de reglementare Caracterele mandatului comercial Delimitarea mandatului comercial de contractul de muncă Condiţiile de validitate ale contractului de mandat comercial Efectele contractului de mandat comercial Încetarea contractului de mandat comercial Contractul de comision Definiţie Condiţiile de validitate ale contractului de comision Efectele contractului de comision Încetarea contractului de comision Contractul de consignaţie Definiţie Condiţiile de validitate ale contractului de consignaţie Efectele contractului de consignaţie Răspunderea determinată de nerespectarea obligaţiilor Încetarea contractului de consignaţie FAPTELE DE COMERŢ Noţiune Clasificarea faptelor de comerţ Faptele de comerţ obiective Faptele de comerţ unilaterale COMERCIANŢII Definiţie Importanţa definirii noţiunii de comerciant. Comerciantul - persoană fizică Definiţie Condiţiile pentru dobândirea calităţii de comerciant Dovada calităţii de comerciant Încetarea calităţii de comerciant Decăderi în legătură cu calitatea de comerciant Interdicţii pentru desfăşurarea de activităţi comerciale Necomercianţii persoane fizice Comerciantul - persoană juridică Noţiuni generale Formele şi clasificarea societăţilor comerciale Participarea statului în cadrul afacerilor Fondul de comerţ Noţiune Conţinutul fondului de comerţ Operaţiuni referitoare la fondul de comerţ. Dreptul, afaceri, notiuni, generale, obiectul, contracte, comerciale, principii, baza, clasificare, elemente, incheiere, moment, loc, efecte, specific, obligatii, vanzare, cumparare, comerciala, conditii, valabilitate, mandat, cadru, reglementare, caractere, delimitare, incetare, comision, consignatie, raspundere, nerespectare, fapte, comert, comerciant, necomerciant |
|
DREPTUL AFACERILOR Numar pagini: 54
|
Bursa monetară şi financiară |
|
Capitolul I.
BURSA. CONTRACTE BURSIERE 1.1. ISTORICUL BURSELOR DE MĂRFURI 1.1.1. Primele burse de mărfuri în lume 1.1.2. Bursele de mărfuri în România 1.2. BURSA - DEFINIRE ŞI CARACTERISTICI 1.2.1. Ce este bursa? 1.2.2. Caracteristicile pieţelor bursiere 1.3. CONTRACTELE BURSIERE 1.3.1. Contractul spot 1.3.2. Contractul forward 1.3.3. Contractele futures 1.3.4. Avantajele contractelor futures 1.4. BURSA MONETAR-FINANCIARĂ ŞI DE MĂRFURI SIBIU 1.4.1. Prezentarea generală a BMFMS 1.4.2. Produsele tranzacţionate la BMFMS 1.4.3. Rezultate şi perspective 1.4.4. Casa Română de Compensaţie 1.4.5. Organizarea şi funcţionarea ANOTR Capitolul II. PIEŢELE FUTURES 2.1. ELEMENTE DEFINITORII ALE PIEŢELOR FUTURES 2.1.1. Elemente esenţiale în organizarea şi funcţionarea pieţelor futures 2.1.2. Simboluri şi specificaţii 2.2.TRANZACŢII CU CONTRACTE FUTURES ŞI OPŢIUNI 2.2.1 Mecanismul de tranzacţionare în pieţele futures 2.2.1.1. Elementele mecanismului de tranzacţionare futures 2.2.1.2. Schema mecanismului de tranzacţionare futures 2.2.1.3. Identificarea operatorilor din ringuri 2.2.2. Determinarea preţurilor în tranzacţiile futures 2.3. OPERAŢIUNI CU TITLURI FINANCIARE DERIVATE 2.3.1. Contul de marjă - condiţie de operare a titlurilor financiare derivate 2.3.1.1. Informaţii cuprinse în cererea de deschidere de cont 2.3.1.2. Fişa contului de marjă 2.3.1.3. Înregistrarea operaţiunilor 2.3.2. Ordinele de tranzacţionare Capitolul III. INDICII BURSIERI. FUTURES CU INSTRUMENTE SINTETICE 3.1. CARACTERISTICILE INDICILOR BURSIERI 3.1.1. Scurt istoric 3.1.2. Indicii bursieri pe diferite pieţe 3.1.3. Indicii bursieri pe piaţa românească 3.1.3.1. Familia indicilor VAB ( Vanguard Bucureşti) 3.1.3.2. Indicele BMS1 3.1.3.3. Sistemul de indici RASDAQ 3.1.4. Indicii BET 3.1.5. Fundamentele utilizării contractelor futures pe indici bursieri 3.1.5.1. Determinarea preţului unui contract futures pe indici 3.1.5.2. Utilizarea contractelor futures pe indici bursieri în scopuri speculative 3.2.2. Preţul contractului futures pe indicele BET 3.2.3. Limita zilnică de oscilaţie a preţului 3.2.5. Volumul şi poziţiile deschise 3.2.6. Măsuri de siguranţă pentru contractele futures 3.3. OPŢIUNI PE CONTRACTE FUTURES AVÂND CA SUPORT INDICELE BET(ROL) 3.3.1. Definirea, clasificarea şi avantajele opţiunilor 3.3.2. Valoarea intrinsecă şi valoarea timp 3.3.3. Factorii care influenţează mărimea primei unei opţiuni 3.3.4. Scadenţa opţiunilor şi preţul lor de exercitare 3.3.5. Modalităţi de a ieşi dintr-o poziţie cu opţiuni . Bursa |
|
Economie Numar pagini: 53
|
Anatomia aparatului genital feminin |
|
Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se realizeaza prin participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundarii gametului feminin (ovul) de catre gametul masculin (spermatozoid). Oul rezultat se grefeaza in cavitatea uterina, unde continua sa creasca si sa se dezvolte pana ce fatul devenit viabil este expulzat din uter prin actul nasterii.
Diferentierea sexuala este prezenta inca din momentul fecundarii oului, dfar diferentierea intersexuala somatopsihica are loc lent in timpul copilariei si se realizeaza dupa pubertate ca urmare a activitatilor gonadelor. In copilarie, hormonii sexuali secretati in cantitati reduse contribuie, impreuna cu ceilalti hormoni, la cresterea si dezvoltarea armonioasa a organismului, iar dupa pubertate, acesti hormoni secretati in cantitati crescute la femei cu anumite caracteristici ciclice, intretin functia sexuala. Organizarea morfofunctionala a sistemului reproducator la ambele sexe este extrem de complexa, gonadele avand atat functia de a produce gameti (ovule si spermatozoizi) cat si pe cea de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor activitati asupra organelor genitale si asupra intregului organism, asigura conditii optime pentru reproducere. . Anatomie, fiziologie, aparatului, genital, feminin, reproducerea, vulva, muntele, venus, labiile, mari, mici, clitorisul, himenul, glandele, bertholin, skene, bulbii, vestibulari, glandele, anexe, regionale, perineul, istmul, uterin, colul |
|
Biologie Numar pagini: 46
|
Act constitutiv |
|
Capitolul I.- Denumirea, emblema si forma juridica a societatii
Capitolul II.- Sediul , durata societatii Capitolul III . -Obiectul de activitate Capitolul IV. –Capitalul social si actiunile Capitolul V.-Conducerea si administrarea societatii Capitolul VI-Controlul activitatii societatii Capitolul VII- Amortizarea mijloacelor fixe Capitolul VIII. –Evidenta activitatii economico-financiare Capitolul IX-Forta de munca Capitolul X- Forta majora Capitolul XI- Dizolvarea societatii Capitolul XII-Solutionarea litigiilor Capitolul XIII. Dispozitii finale ACTIONARI FONDATORI . Act, constitutiv, contractul, societate, denumirea, emblema, forma, juridica, sediul, durata, obiectul, activitate, capitalul, social, actiunile, conducerea, administrarea, controlul, activitatii, amortizarea, mijloacelor, fixe, evidenta, economico, financiare, forta, majora, munca, dizolvarea, solutionarea, litigiilor, dispozitii, finale, actionari, fondatori |
|
Economie Numar pagini: 4
|
Ulcerul |
|
ULCERUL
ULCERUL DIN TRactul DIGESTIV TRactul DIGESTIV MECANISMUL APARIŢIEI ULCERULUI CELE 2 TIPURI DE ULCER Ulcerul duodenal Ulcerul gastric Cum se recunoaşte un ulcer? Ulcerul duodenal Ulcerul gastric Factorii de risc BIBLIOGRAFIE + Schema . Ulcerul, tractul, digestiv, mecanismul, apari?iei, duodenal, gastric, helicobacter pylori, factorii, risc, cofeina, alcool |
|
Biologie Numar pagini: 6
|
Bursa: definire si caracteristici |
|
Ce este bursa?
Caracteristicile pieţelor bursiere CONTRACTELE BURSIERE Contractul spot Contractul forward Contractele futures Avantajele contractelor futures REGLEMENTARE BURSA MONETAR-FINANCIARĂ ŞI DE MĂRFURI SIBIU Prezentarea generală a BMFMS Produsele tranzacţionate la BMFMS Rezultate şi perspective Casa Română de Compensaţie Organizarea şi funcţionarea ANOTR . Bursa, definire, caracteristici, pietelor, contractele, bursiere, contractul, spot, forward, futures, avantajele, reglementare, legi, comerciale, garant, casa, compensatie, monetar, financiara, marfuri, bmfms |
|
Economie Numar pagini: 15
|
Criza mondiala, impactul ei asupra ecomomiei RM |
|
Actualitatea şi importanţa temei de cercetare. La confluenţa anilor 2008-2009, pe cînd criza globală se afla în mijlocul celei mai severe crize financiare în perioada postbelică, în Moldova guvernată de regimul Voronin se puteau auzi astfel de declaraţii:”Ce fel de criză? În Moldova nu există nici un fel de criză economică sau financiară, nu sînt nici factori care ar putea-o provoca”. Din contra, “prevedem o expansiune sănătoasă de 3 % în 2009. Acesta-i ţelul nostru şi realitatea la zi”, declarase prim-ministrul guvernului comunist în cadrul unei conferinţe de presă în ajun de 1 aprilie 2009.
În pofida unor asemenea pronosticuri optimiste, Moldova a fost grav afectată de criza economică globală. Conform raportului Fondului Monetar Internaţional (FMI) referitor la situaţia economică mondială, Moldova era singura ţară unde nu se prognoza nici o creştere în 2010.Criza economică şi cea politică, în opinia experţilor locali şi internaţionali a fost agravată de calitatea proastă a guvernării, de deteriorarea considerabilă a mediului în afaceri (Moldova se plasează pe locul 158 din cele 176 de ţări la indicatorul “permisiunii construcţiilor” în activităţile de afaceri), răspîndirea şi aprofundarea corupţiei (conform indicatorului corupţiei monotorizat de Transparency International Moldova a degradat cu 30 poziţii din 2006- la poziţia 109). Avem constrîngere continuă a activităţii economice, a exporturilor, reduceri de salarii şi creşterea şomajului. Mai mulţi angajatori sunt nevoiţi să-şi trimită angajaţii în concedii forţate şi neplătite. Sistemul economic din Moldova a fost extrem de dependent pe parcursul ultimilor 6-7 ani de remitenţele de peste hotare, adică de acele venituri de la concetăţenii noştri care muncesc peste hotare. Un milion de concetăţeni trimitea acasă rudelor sale circa 2 miliarde de dolari SUA anual, o injecţie financiară foarte mare (peste 35% din produsul intern brut). Economia naţională a devenit „dependentă” de aceşti bani şi se transformă într-o economie de consum: consumăm mai mult decât producem, importăm mai mult decât exportăm. Dar începând cu septembrie 2008 volumul acestora scade continuu. Respectiv, consumul scade, iar veniturile la bugetul de stat sunt în cădere liberă. Bugetul se formează preponderent (75 la sută) din impozitele indirecte pe consum, cum sunt taxa pe valoarea adăugată şi accizele. Drept urmare apar probleme enorme cu capacitatea financiară a statului de a-şi onora obligaţiunile sale salariale pentru profesori, medici şi alte categorii de bugetari, dar şi faţă de pensionari. Din păcate criza economică a fost ocolită de discuţii publice, încercări de a găsi soluţii raţionale pentru amortizarea efectelor acesteia, fapt ce a amplificat efectele crizei. Suntem „dezarmaţi” şi fără fondurile financiare necesare de a face faţă situaţiei. Toate acestea denotă intrarea economiei Republicii Moldova în stare de recensiune profundă. Factorul principal care a determinat profunzimea crizei este modelul economic ineficient. Reacţia întîrziată la provocările acestei crize pentru economia republicii, atît din partea autorităţilor publice, cît şi a experţilor în domeniu, fac nespus de actuală cercetarea evoluţiei şi esenţei crizei economice mondiale şi a căilor de depăşire a recensiunii economice din Republica Moldova. Obiectul de studiu îl reprezintă analiza impactului crizei asupra economiei Republicii Moldova. Scopul lucrării îl constituie conturarea impactului crizei economice în Republica Moldova, identificarea cauzelor ce au declanşat această stare de recensiune şi propunerea unor soluţii în vederea depăşirii acesteia. . Stagnare, recensiune, criza, impact, consecinte, economie, probleme, solutii, republica moldova |
|
Macroeconomie Numar pagini: 13
|
Statutul esteticii |
| "Deşi simţul comun ne spune că Estetica are o vechime considerabilă, totuşi, oricine este somat să răspundă la întrebarea: când s-a născut Estetica, drept disciplină teoretică având un obiect propriu de cercetare, metode specifice de analiză, un sistem categorial aparte şi o problematică anumită, va răspunde aproape fără să ezite că actul de naştere şi botez este dat de apariţia în 1750 a cărţii lui Alexander Gottlieb Baumgarten (1714-1762) intitulată Aesthetica. Următorul citat este semnificativ: Estetica, arată autorul german, pe urmele lui Leibniz şi Wolff, ca teorie a artelor libere, ca logică a capacităţii de cunoaştere, ca artă a gândirii frumoase şi ca artă a cunoaşterii intuitive, analogă cu cea raţională este ştiinţa cunoaşterii senzoriale (s.n). Se admite, de asemenea, că Baumgarten este cel ce a conferit, demnitate domeniului, calificat de ordin ,,inferior" al cunoaşterii senzoriale. Conştient, el însuşi, de acest fapt, Baumgarten remarca: ..,"Ştiinţei noastre [Estetica] i se poate obiecta că e sub demnitatea filosofilor, şi, că produsele simţurilor, fanteziile, fabulele şi agitaţiile pasiunilor sunt sub orizontul filosofic. Răspund: Filosoful e un om printre oameni, într-adevăr, el nu consideră a-i fi străină o parte atât de întinsă a cunoaşterii omeneşti"...............". Statutul, esteticii, estetica, sistem, categorial, problematica, alexander gottlieb baumgarten, leibniz, wolff, aesthetica, stiinta, cunoastere, senzoriala, baumgarten, k, e, gilbert, kuhn, a, history of esthetics, perfectiune, fenomenala, artele, hegel, nicolai hartmann, tudor vianu, roman ingarden, g, calinescu, ion ianosi, pictura, muzica, poezia, arhitectura, simbolicul, idee, clasicul, sculptura, romanticul, prelegeri de estetica, atitudine estetica, atitudine filosofica, criterii, principii de estetica, experienta estetica, mikel dufrenne |
|
Estetică Numar pagini: 3
|
Anxietatea |
|
Anxietatea este o permanenţă a modului de fiinţare uman,existând în spaţiul dialogului dintre sine şi eu, fiind incitată de contactul de orice fel între eu şi lume.Este la temeiul oricărei puneri în act a omului, la temeiul oricărei trăiri, iar trăirea aceasta vine la rândul ei să o întemeieze.Ambiguitatea anxietăţii ,ca atitudine primară ,în primă instanţă autosuficientăse răsfrânge asupra individului uman ,modelându-l ambiguu.Prin lipsa de obiect concret, ea devine o stare de nenumit,suportată, totodată intimă şi străină individului,creând şi distrugând.
Existenţialismul este cel care revelează anxietatea şi este în stare să o asume, descoperindu-I relaţia esenţială cu existenţa. Existenţa (lat. Ex-în afară, sistere-a sta) este faptul de a apărea şi de a se manifesta în afară,a te confrunta cu faptul prezenţei şi participării la o lume schimbătoare şi potenţial primejdioasă. Condiţia individului concret este una de anxietate , rezultată din înţelegerea inevitabilei sale libertăţi de opta între posibilităţi, din necunoaşterea viitorului, din apropierea morţii, din finitudinea unei existenţe care a fost precedată de neant. . Anxietatea, kierkegaard, existentialismul |
|
Filozofie Numar pagini: 6
|
Razboiul rece |
| "Expresia “razboi rece” apare pentru prima data dupa al doilea razboi mondial si e necesar a-I cunoaste intelesul. Pornind de la contrariul sau, “razboi cald sau fierbinte” (care ar trebui sa fie cel intretinut cu armele, pe campul de lupta), razboiul rece devine cel al nervilor (macinator si el intr-un anumit fel de vieti omenesti), cum a fost si “razboiul de pozitii” ( de transee ) din primul razboi mondial pe frontul de vest.". Rece, al, doilea, razboi, mondial, marile puteri occidentale, s, u, a, anglia, franta, germania occidentala, dictaturi, pace, tratate, totalitare, winston churchill, 1946, discurs, comunism, democratiile occidentale, fulton, politica, ofensiva, defensiva, democrat-populare, turcia, grecia, planul marshall, doctina truman, republica federala germana, republica democrata germana, blocuri, militare, anglia, canada, franta, italia, belgia, olanda, luxembourg (benelux), danemarca, islanda, portugalia, n, a, t, o, organizatia, tratatului, atlanticului, de, nord, la, washington, san francisco, anzus, australia, noua zeelanda, filipine, thailanda, pakistan, organizatia, pactului, central, irak, iran, pactul de la bagdad |
|
Istorie Numar pagini: 2
|
Natura in primejdie |
|
Structurile vietii sub impactul erei tehnologice
Solul inseamna nu numai hrana Deserturi tinere Reversul civilizatiei urbane : muntii de deseuri ,, Infernuri ecologice ” Nostalgia apei de izvor Cel mai teribil factor de poluare : armele nucleare . Ecologie, sol, poluare, era, tehnologica, om, mediul, ambiant, revolutia, industriala, hrana, deserturi, despaduririle, padurea, deseuri, gunoi, apa |
|
Biologie Numar pagini: 6
|
Poluarea |
|
Poluarea atmosferică
Cauzele poluării atmosferice şi principalii poluanţi Consecintele poluării atmosferice • Distrugerea stratului de ozon • Ploaia acidă Smogul • Efectul de seră Ce am putea face? 1. Poluarea apei Cauzele Ce am putea face? 2. Poluarea solului Cauze şi poluanţi Ce am putea face? 3. Poluarea fonica Impactul poluării fonice asupra mediului şi a oamenilor . Poluarea, atmosferica, cauzele, principalii, poluanti, monoxidul, carbon, gazul, carbonic, clorofluorocarbonatii, plumbul, fluorurile, consecintele, distrugerea, stratului, ozon, ploaia, acida, smogul, efectul, sera, apei, poduse, petroliere, pesticide, ierbicide, metalele, deseurile, cantitatile, excesive, materie, organica, sedimentele, organismele, infectioase, termala, solului, fonica |
|
Chimie Numar pagini: 10
|
Istoria religiilor |
|
In sistemul stiintelor, Istoria religiilor in dimensiunea sa laica, nepartinitoare, infatiseaza fenomenele si procesele care s-au petrecut si care s-au succedat din punct de vedere religios in istoria lumii.Din perspectiva teologica, istoria religiilor cerceteaza si descrie credintele oamenilor, manifestarile lor religioase, modurile de receptare si simtire a sfinteniei si de exprimare a ei, institutiile sacre si sperantele de realizare mai directa a legaturii cu divinul.
1.Istoria religiilor ca disciplina teologica si laica 2 Repere axiologice in aparitia si constituirea istoriei religiilor 3 Sistemul conceptual si metodele de cercetare. 4. Principalele sisteme explicative a fiintei si originii religiei. 5 Impactul social al studierii Istoriei religiilor. . Istoria religiilor, mircea, eliade, homo, faber, homo, ludens, homo, sapiens, homo, religiosus, sacru, profan, realitatea, ultima, transcendenta, dumnezeu, paradis, adam, pacat, religie, credinta, dogma, cult, herodot, teologic, laic, repere, axiologice, toma, dí, aquino, etic, morala, a, n, whitehead, s, kirkegaard, mituri, mit, cosmogonie, antropologie, escatologie, max, muller, metoda, filologica, metoda, antropologica-etnologica, e, b, taylor, metoda, comparativa, metoda, istorica, metodele, psihologica, si, sociologica, a, comte, j, lubbok, fetisism, naturism, max, muller, animism, magism, toteism, monoteism, civilizatie, |
|
Religie Numar pagini: 8
|
Sistemul Respirator |
|
Oxigenul este cea mai importanta dintre substantele de care depinde viata noastra. Cand respiram, inspiram aer bogat in oxigen si cand expiram eliminam dioxidul de carbon, rezultat din arderea oxigenului. Respiratia este procesul care realizeaza acest schimb de gaze. Sistemul respirator este compus din organele care transporta oxigenul la sistemul circulator care il duce la celulele corpului. Oxigenul este esential pentru celule, care folosesc aceasta substanta vitala pentru eliberarea energiei necesare activitatilor celulare. In afara de transportarea oxigenului, sistemul respirator ajuta la scoaterea dioxidului.................... . Sistemul, respirator, oxigenul, celulele, inhalarea, dioxidului, carbon, acizilor, bazelor, tesuturi, nas, faringe, gatul, tractul, laringele, cutia, vocala, traheea, bronhiile, bronhiole, plamanii, pasajul, nazal, fluxul, aer, bacteriile, virusii, substante, toxice, membranele, mucoase, alveolele, pulmonare, respiratia |
|
Biologie Numar pagini: 3
|
27. Tudor Vianu |
|
"În ţara noastră, unul din cei mai importanţi reprezentanţi ai filosofiei culturii este Tudor Vianu (1897-1964). Cursul lui de Filosofia culturii, primul curs pe această temă predat în universitatea românească, începând din 1929, a însemnat un moment important în viaţa intelectuală a epocii. Filosofia culturii avea să rămână lucrarea fundamentală a lui Tudor Vianu în acest domeniu. În ea sunt puse mai toate problemele şi enunţate sau schiţate aproape toate ideile care definesc concepţia lui despre cultură.
Aici, Vianu încearcă mai întâi să dis¬tingă elementele constitutive ale noţiunii de cultură. Acestea ar fi: voinţa culturală, convingerea că temele culturale ale omenirii nu sunt istovite, că omenirea mai are încă sarcini mari înaintea ei şi că sufletul omenesc srăpâneşte mijloacele de a se apropia de aceste ţeluri; valoarea ; bunul cultural ; actul cultural obiectiv şi actul cultural subiectiv. Între acestea, locul central îl ocupă valoarea: ea dirijează voinţa culturală. Întruparea efec¬tivă a valorii într-un obiect (care devine astfel bun cultural) constituie actul cultural obiectiv, actul cultural subiectiv fiind acela prin care introducem un obiect numai mental, nu efectiv, în sfera unei valori (primul act este de creaţie, al doilea – de receptare sau de valorizare).................." BIBLIOGRAFIE 1. Tudor Vianu, Studii de filosofia culturii, Buc., Ed. Eminescu, 1982 2. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988 3. *** Dicţionarul operelor filozofice româneşti, Buc., Ed. Humanitas, 1997 4. Ianoşi, Ion, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 5. George Gană, Studiu Introductiv la Tudor Vianu, Studii de filosofia culturii, Buc., Ed. Eminescu, 1982 . Tudor, vianu, filosofia culturii, cultura, vointa culturala, convingerea, omenirea, valoarea, bun cultural, act cultural obiectiv, act cultural subiectiv, valoarea, criza culturii moderne, constiinta, individuala, rationalista, istorista, nietzsche, prometeu, autonomism, goethe, byron, shelley, natura, bagdasar nicolae, ianosi, ion |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
IMPLICAREA FACTORILOR DE MEDIU IN ACTIVITATEA INTREPRINDERII MODERNE |
|
Firma isi organizeaza si desfasoara activitatea sa sub impactul
conditiilor concrete ale mediului sau ambiant. Mediul ambiant reprezinta un ansamblu de factori eterogeni de natura economica, sociala, politica, stiintifico-tehnica, juridica, geografica si demografica ce actioneaza pe plan national si international asupra intreprinderii, influentand relatiile de piata. Intreprinderea este parte integranta a mediului ambiant, este o componenta economica a acestuia. . Implicarea factorilor de mediu, activitatea intreprinderii moderne, mediul ambiant, firma, micromediul, mezomediul, macromediul, mediul demografic, mediul economic, mediul tehnologic, mediul cultural, mediul politic, mediul institutional, mediul natural |
|
Economie Numar pagini: 9
|
IMPLICAREA FACTORILOR DE MEDIU IN ACTIVITATEA INTREPRINDERII MODERNE |
|
Firma isi organizeaza si desfasoara activitatea sa sub impactul conditiilor concrete ale mediului sau ambiant. Mediul ambiant reprezinta un ansamblu de factori eterogeni de natura economica, sociala, politica, stiintifico-tehnica, juridica, geografica si demografica ce actioneaza pe plan national si international asupra intreprinderii, influentand relatiile de piata.
Intreprinderea este parte integranta a mediului ambiant, este o componenta economica a acestuia. . Referat, economie, implicarea factorilor de mediu, activitatea intreprinderii moderne, consideratii generale, relatia intreprindere ? medi ambiant, medi ambiant, componentele mediului ambiant al intreprinderii, micromediul, mezomediul, macromediul, piata marfurilor, piata capitalului, piata fortei de munca, - relatii precontractuale, relatii contractuale, relatii postcontractuale |
|
Economie Numar pagini: 8
|
1. Valenţe filosofice ale culturii române de tip popular |
|
"Gândirea filosofică românească se conturează destul de târziu în istorie, abia cu câteva secole în urmă. Dar ea este un rezultat nu numai al contactului cu filosofia universală a timpului ci şi al întregii spiritualităţi a poporului român, care s-a format de-a lungul evului mediu şi a epoci moderne. Cultura noastră populară reprezintă deci una din premisele fundamentale ale filosofiei româneşti. În cadrul acesteia întâlnim o viziune specifică despre lume şi viaţă, valori etice şi estetice care i-au influenţat mai mult sau mai puţin direct pe filosofii români.
Cultura populară românească are o latură extrem de arhaică, provenită din fondul geto-dac perpetuat de-a lungul timpului, aşa încât, în evidenţierea premiselor culturale autohtone ale filosofiei româneşti nu putem face abstracţie de spiritualitatea dacă. Informaţii asupra acesteia le avem, începând cu secolul al VI-lea î.Hr. de la diverşi istorici, filosofi şi scriitori antici şi chiar din primele secole creştine, precum Herodot, Hecateu, Strabon, Pomponius Mela, Dio Cassius, Porphyrius, Iamblichos, Jordanes............." BIBLIOGRAFIE 1. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 2. Vlăduţescu, Gheorghe, Filozofia legendelor cosmogonice româneşti, Buc., Ed. Minerva, 1982 . Premise, istorice, culturale, gândire, filosofice, romanesti, geto-daci, cantemir, valente, filosofie, cultura, romana, tip, popular, gandire, arhaica, herodot, hecateu, strabon, pomponius, mela, dio cassius, porphyrius, iamblichos, jordanes, burebista, religie, henoteista, zalmoxis, zeul, suprem, mitul, nemurire, suflet, charmides, platon, crestina, bizantina, civilizatie, mesterul manole, miorita, dumnezeu, diavol, completare, creatie, creatorul, prim, obosit, conflictul, lumea, umana, divina, geneza, pamantul, cosmogonie, apa sambetei, ethos, colectiv, basmul, individualizat, balada, destin, uman, absurd, cathartica |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
25. A.D. Xenopol şi Nicolae Iorga |
|
"Născut în1847, la Iaşi, Xenopol face studiile se¬cundare în acelaşi oraş, apoi, în 1867, cu ajutorul unei burse acordată de Societatea „Junimea”, pleacă în Germania, la Berlin, unde urmează regulat prelegeri filosofice, juridice şi istorice. La istorie el audiaza pe Mommsen, Curtius, Ranke şi Gervinus, adică pe cei mai reputaţi istorici ai Germaniei din acea vreme. În 1871 îşi dă şi doctoratul în drept şi doctoratul în istorie. Întors în ţară, el este numit în acelaşi an procuror de secţie la Tribunalul din Iaşi, în 1876 fiind înaintat prim procuror la acelaşi tribunal. În 1878, Xenopol se retrage din magistratură din cauza unei neînţelegeri cu procurorul general, dedicându-se profesiunii de avocat, pentru ca, în 1883, să fie numit profesor de Istoria românilor la Universitatea din Iaşi.
Prin opera sa filosofică, Ale¬xandru Xenopol stabileşte contactul indiscutabil între filosofia românească şi cea străină. Istoric şi gânditor de reală valoare, ne-a dat una din cele mai de seamă cercetări a fundamentelor istoriei. Făcînd deose¬bire principială între structura teoretică a ştiinţelor istorice, Xenopol se apropie în concepţia sa de filosofii germani Windelband şi Rickert............." "Un alt istoric preocupat de teoria istoriei a fost Nicolae Iorga. El s-a născut la 1871 la Botoşani. De o uimitoare precocitate, înzestrat cu o memorie şi o putere de muncă rare, N. Iorga urmează cursul liceal în oraşul natal, apoi se înscrie la Universitatea din Iaşi, unde, la vîrsta de19 ani, îşi ia licenţa. Pleacă apoi în străinătate, îşi dă doctoratul la Universitatea din Leipzig iar la Paris îşi ia diploma la „Ecole de Hautes Etudes”. Întors în ţară, e profesor pentru puţin timp la liceul din Ploieşti, apoi reuşeşte la concursul pentru catedra de Istorie Univer¬sală de la Facultatea de Filosofie şi Litere de pe lângă Universitatea din Bucureşti. De acum înainte, N. Iorga desfăşoară o prodigioasă activitate. De la istorie propriu-zisă, sfera lui de acti¬vitate se extinde an de an la filosofia istoriei, impresii din călătorie, critică literară, la ziaristică, politică, versuri, artă dramatică, memorii. Membru al Academiei Române, membru corespondent al Insti¬tutului Franţei, al Academiei sârbe, polone şi suedeze, doctor honoris causa al mai multor universităţi străine, N. Iorga este personalitatea cu cea mai covârşitoare activitate pe care a produs-o poporul român............." BIBLIOGRAFIE 1. A.D. Xenopol, Scrieri sociale şi filosofice, Buc., Ed. Şt., 1967 2. Nicolae Iorga, Generalităţi cu privire la studiile istorice. Lecţii de deschidere şi cuvântări , Bucureşti, 1933 3. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988 4. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 5. *** Dicţionarul operelor filozofice româneşti, Buc., Ed. Humanitas, 1997 . Filosofia, istoriei, sociala, xenopol, nicolae, iorga, alexandru, windelband, rickert, existenta, empirica, cunostinta, realitatii, reproducerea, intelectuala, univers, spatiu, timpul, forme a priori, sensibilitate, kant, proces, prefaceri, materie, suflet, fizica, chimia, astronomia, biologia, fiziologia, matematica, psihologia, logica, economia, politica, dreptul, sociologia, geologia, paleontologia, teoria descendentei, istoria, carol i, hohenzollern, traian, dacia, generalitatii cu privire la studiile istorice, lectii de deschidere si cuvantari, popor, umanitatea, trecut, tot, unitar, utilitate, istoriei, adevarul, cunoastere a lumii, bagdasar nicolae |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
22.Constantin Noica (1909-1987) |
|
"Constantin Noica s-a născut în localitatea Vităneşti, judeţul Teleorman. Urmează cursuri la liceele Dimitrie Cantemir şi Spiru Haret din Bucureşti, apoi, între 1928 şi 1931 este student la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti. A urmat studii pentru specializare în Franţa 1938-1939. Îşi ia doctoratul în filosofie la Universitatea din Bucureşti, cu teza Schiţă pentru istoria lui cum e cu putinţă ceva nou (publicată în acelaşi an, 1940). În anii războiului este referent pentru filosofie în cadrul Institutului Româno-German de la Berlin. Între anii 1949 şi 1958 are domiciliu forţat la Câmpulung-Muscel, iar între decembrie 1958 şi august 1964 este deţinut politic. Din 1965 este cercetator principal la Centrul de Logică al Academiei Române, de unde se va pensiona în 1975. În 1988 i s-a acordat Premiul Herder, iar în 1990 a fost primit membru post-mortem al Academiei Române.
O preocupare constantă a lui Noica a fost de a pune în discuţie statutul filosofiei. Astfel, în Încercare asupra filosofiei tradiţionale el socoteşte că filosofia se opune ştiinţei. Ştiinţa e teoretică, obiectivă, un univers închis. Filosofia reacţionează împotriva teoreticului pur, se întoarce spre concret, coboară pe pământ, îşi asumă un univers deschis. Certitudinile ştiinţei sunt incertitudinile filosofiei. Mai important este însă reversul. Filosofia obţine din incertitudinile sale trei tipuri de certitudine: 1) întâlnirea cu sinele (nu cu lucrul) conştiinţa existenţei omului. 2) întâlnirea cu îngrădirea omului – conştiinţa existenţei îngiăciite, 3) întâlnirea cu un dincolo de sine – conştiinţa posibilităţii de a depăşi îngrădirea................." BIBLIOGRAFIE 1. Noica, Constantin, Sentimentul românesc al fiinţei, Buc., Ed. Humanitas, 1996 2. Noica, Constantin, Devenirea întru fiinţă, Buc., Ed. Şt. şi Enciclopedică, 1980 3. Noica, Constantin, Cuvânt împreună despre rostirea românească, Buc., Ed. Eminescu, 1987 4. Noica, Constantin, Jurnal de idei, Buc., Ed. Humanitas, 1991 1. Noica Constantin, Scrisori despre logica lui Hermes, Buc., Ed. Cartea românească, 1986 2. Noica, Constantin, Modelul cultural european, Buc., Ed. Humanitas, 1993 3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 4. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002 . Constantin, noica, incercare asupra filosofiei traditionale, ingradirea, omului, constiinta, dincolo, de, sine, criza, omului, heraclt, parmenide, ratiunea, libertatea, supunere, adevar, infinitate, hegel, kant, teza, parmenide, heraclit, actul, estetic, frumosul, ambivalent, arta, ambigua, umila, precara, fiinta, fiinta din sanul realului, spatialitate, temporalitate, camp, natura, eterogena, haosul, fiinta autentica, antropomorfizare, modelul cultural european, platon, unu, multiplu, cunoasterea libera, bizantul, niceea, spengler, frobenius, toynbee, ion ianosi, gheorghe vladutescu |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
Mikel Dufrenne, Opera de artă şi execuţia sa |
|
"Opera de artă trebuie să se ofere percepţiei: dar pentru a trece, într-un fel oarecare, de la existenţă virtuală la o existenţă în act, ea trebuie să fie executată. Iar execuţia se impune cel puţin pentru artele ale căror opere există şi se perpetuează prin semnele în care au fost depuse, aşteptând astfel să fie interpretate. Se poate vorbi, în acest caz, de experienţă virtuală, deşi opera este încheiată şi deşi, în principiu, reprezentarea nu adaugă nimic la ceea ce autorul a vrut să spună. În ceea ce priveşte exigenţa concretizării - cum spune Ingarden - literatura teatrală, de exemplu, ne prilejuieşte în acest sens o foarte bună dovadă. Când citesc o piesă de teatru, simt că ceva lipseşte. Pot, dealtminteri, încerca să înlătur o atare senzaţie imaginându-mi - mai mult sau mai puţin confuz şi după ideea pe care o am despre teatru - punerea în scenă, atitudinile, intonaţiile: e vorba de o execuţie imaginară, evident, dar care deja animă textul şi, câteodată, îl iluminează, cutare cuvânt capătă sens pentru că scapă ca o mărturisire reţinută, altul pentru că.........."
"4.1. Artele în care executantul este autorul Într-adevăr toate artele cer o execuţie; pictorul execută portretul, sculptorul bustul. Creaţia este aici execuţie, în timp ce pentru artele în care execuţia este distinctă nu întrebuinţează acest cuvânt pentru a se demna actul creator: nu se spune că dramaturgul execută o piesă sau compozitorul o sonată. Totuşi, în artele în care execuţia este încredinţată specialiştilor, se întâmplă uneori ca autorul, pentru a-şi crea sau controla creaţia, să-şi asume şi grija execuţiei: Eschil, Molière, Shakespeare sunt pe scenă, Racine compune Mittridate recitând cu atâta impetuozitate că un indiscret s-ar fi neliniştit; muzicianul compune la pian, sau preia funcţia dirijorului aşa cum arhitectul preia, câteodată, funcţia antreprenorului. Nimic nu înlocuieşte învăţămintele practicii execuţia devenind pentru autor, în acelaşi timp, şi cea mai bună sursă de inspiraţie şi cel mai bun mijloc de control. Dar atunci când execuţia coincide cu creaţia se mai poate........." . Mikel, dufrenne, opera, arta, executia, fenomenologia experientei estetice, perceptia, existenta, virtuala, act, teatru, textul, omagiu, piesele, artele, executantul, autorul, mittridate, racine, eschil, moliere, shakespeare, vis, imagine, interio, r intimo meo, fiinta, anterioara, valery, vazutul, facutul, perceputul, rembrandt, zidarul, efortul, schita, ex nihilo, posibilul, absenta, prezenta, exigenta, implinirea, plenitudinea |
|
Estetică Numar pagini: 4
|
V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 10. Antropologia filosofică a lui Max Scheler |
|
" Format în mediul fenomenologiei husserliene, Max Scheler a elaborat o concepţie specifică, determinând veritabile mutaţii în elaborarea eticii, axiologiei, antropologiei filosofice, sociologiei culturii etc, exercitând, la rândul său, o netăgăduită influenţă asupra cercetărilor de etică ale lui Husserl.
În procesul elaborării unei antropologii filosofice, autorul se preocupă de poziţia omului în cosmos, pe fondul clarificării raporturilor dintre metafizică şi teologie, fenome¬nologie şi axiologie. Metafizica modernă - preciza Scheler - nu mai este astfel o cosmologie şi o metafizică a obiectului, ci o metaantropologie şi o metafizică a actului. Punctul de vedere călăuzitor aici constă în a releva că temeiul suprem a tot ceea ce este apt de obiectualitate nu este el însuşi obiectual, ci numai o actualitate pură, de efectuat numai ca atribut al fiinţei care se dă la iveală ea însăşi fără încetare. Unicul acces la Dumnezeu nu este, astfel, teoretic, adică, o examinare obiectualizată, ci o angajare personală, activă a omu¬lui pentru Dumnezeu şi pentru Devenirea autorealizării sale, o realizare - împreună a unui act etern - atât al acti¬vităţii spirituale făuritoare de idei, cât şi al forţei sale de impulsiune sesizabilă în viaţa noastră instinctivă..........." BIBLIOGRAFIE 1. Max Scheler, Poziţia omului în cosmos, Concepţia filosofică despre lume, trad. Vasile Muscă, Alexandru Boboc, Piteşti, Editura Paralela 45, 2001 2. Alexandru Boboc, „Max Scheler în gândirea contemporană”, în: Max Scheler, Poziţia omului în cosmos, Concepţia filosofică despre lume, trad. Vasile Muscă, Alexandru Boboc, Piteşti, Editura Paralela 45, 2001 . Antropologia, filosofica, max, scheler, fenomenologie, husserliana, axiologie, etica, sociologie, cultura, antropologie, metafizica, moderna, ideea, om, dumnezeu, viata, problematica, kant, husserl, consubstantialitate, a priori, agreabilulul, emotionalul, valorile, ordinea, etica, pozitia omului in cosmos, reductia, alexandru boboc |
|
Antropologie Numar pagini: 5
|
2. Circulaţia literaturii filosofice universale în mediile culturale de pe teritoriul României |
|
"Dacă folclorul reprezintă una din premisele esenţiale ale filosofiei româneşti, trebuie să menţionăm că aceasta a fost făcută posibilă şi de contactul intelectualilor noştri cu marile opere ale filosofiei universale. Chiar dacă acest lucru s-a făcut într-o manieră semnificativă târziu în istorie, pe teritoriul ţării noastre au circulat aproape în permanenţă, chiar dacă în medii restrânse, opere ale marilor filosofi, aşa încât se poate vorbi de o oarecare continuitate a gândului filosofic pe aceste meleaguri.
Pentru a arăta acest lucru trebuie să ne întoarcem din nou în antichitate, pe vremea în care grecii au întemeiat în Dobrogea coloniile Tomis şi Callatis. În aceste colonii, înfiinţate începând din sec. al VII-le î.Hr., s-a dezvoltat o cultură superioară, care a permis afirmarea unor oameni de litere, biografi, gramatici, istorici, geografi, iar mai târziu, după cucerirea romană, a unor teologi, cu o vastă cultură filosofică.............." BIBLIOGRAFIE 1. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 . Circulatia, literatura, filosofica, universala, medii, culturale, romania, folclorul, dobrogea, tomis, callatis, biografi, gramatici, istorici, geografi, satyros, pitagora, empedocle, socrate, platon, diogene laertios, vietile, doctrinele, filosofilor, heracleides lembos, viata lui arhimede, constantinopol, nestorianismul, hristos, monofizitismul, eutyches, laodiceea, dumnezeu, logos, bretanion, vetranion, valens, arianismul, teotim, scitul, sacra parallela, sfintele paralele, ioan damaschin, biblie, ioan, leon, ioan maxentiu, dionosie exigul, etica, pelagius, augustin, valentinianus, papa virgilius, vasile cel mare, ioan hrisostom, grigore de nazians, pseudo-dionisie areopagitul, grigore palamas, aristotel, apollonius din rhodos, dimitrie cantemir, nicolae milescu, greceanu, margaritarele, ioan hrisostom, despre ratiunea dominanta, pseudo-josephus, intrebari si raspunsuri, floarea darurilor, sofocle, homer |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
III. Evolutia conceptiilor despre om in epoca moderna si cea contemporana - 6. Rousseau şi ideea reîntoarcerii omului la starea sa naturală |
|
"Dacă Pascal încă mai credea cu ardoare în ajutorul divin pentru salvarea genului uman, secolul al XVIII-lea, intens raţionalist, dă naştere concepţiei rousseauiste a omului lipsit de orice raport esenţial cu absolutul, liber şi bun de la natură, care printr-un mecanism firesc al evoluţiei şi-a creat pretutindeni lanţuri înrobitoare, de care nu va putea scăpa decât prin întoarcerea, în condiţiile ireversibile ale societăţii, la valorile originare.
Printr-o anumită înclinaţie proprie naturii sale, Rousseau e un contemplativ, o fire visătoare, puţin predispusă la efort metodic şi acţiune efectivă. Dar inerţia, voluptatea sentimentului cultivată în izolare, acel individualism orgolios care se traduce în dispreţul tuturor regulilor şi convenţiilor pe care înţelpciunea umană le consideră indispensabile vieţii sociale, nu a reprezentat de fapt decât forma indirectă, deghizată, mai mult sau mai puţin conştientă, a unui protest........" BIBLIOGRAFIE 1. Ernest Stere, Din istoria doctrinelor morale, Iaşi, Ed. Polirom, 1998 . Rousseau, ideea, reintoarcerii, om, starea, naturala, pasca, l rationalist, rousseauiste, conceptie, liber, bun, contemplativ, revolutia, 1789, teza, raul, discursul, stiinte, arte, discurs asupra originii si fundamentelor inegalitatii dintre oameni, montaigne, locke, contractul social, dumnezeu, libertatea, onoarea, viata, bunurile, vointa generala, hobbes, ernest stere |
|
Antropologie Numar pagini: 5
|
21.Emil Cioran (1911-1995) |
|
"S-a născut la Răşinari, unde tatăl său era preot. A făcut studiile liceale la Sibiu, apoi Facultatea de Filosofie şi Litere din Bucureşti. După o bursă de studii în Germania a fost un an de zile profesor la un liceu din Braşov. Din 1937, când obţine o bursă a statului francez pentru doctorat se stabileşte la Paris iar din 1947 scrie numai în limba franceză.
În România a colaborat la „Gândirea”, „Vremea”, „Revista de filosofie”, făcând parte dintre discipolii lui Nae Ionescu. A publicat cinci cărţi în ţară şi mai bine de zece în Franţa, unde devine unul din cei mai apreciaţi eseişti contemporani. Ca produs exclusiv al gândirii, filosofia nu a constituit pentru Cioran decât o preocupare accidentală. De la apariţia primei sale cărţi, Pe culmile disperării, în 1934, Cioran îşi va asuma pentru totdeauna rolul filosofului fără filosofie, a gânditorului care abandonează principiile în favoarea actului trăit cu deplinele sale semnificaţii. Originalitatea operei sale constă în faptul că a abordat filosofia din perspectiva unui „eu” ce nu avea nimic în comun cu cel al filosofilor de sistem – care utilizau un „eu” depersonalizat, generalizat – ci care se centrează în propria persoană, obsedată de moarte, de singurătate sau de timp, eul mizeriilor personale şi al „nimicurilor metafizice”......................." BIBLIOGRAFIE 1. Cioran, Emil, Amurgul gândurilor, Buc., Ed. Humanitas, 1991 2. Cioran, Emil, Cartea amăgirilor, Buc., Ed. Humanitas, 1991 3. Cioran, Emil, Lacrimi şi sfinţi, Buc., Ed. Humanitas, 1991 4. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 5. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002 . Emil, cioran, gandirea, vremea, revista de filosofie, nae ionescu, franta, pe culmile disperarii, eu, singuratate, apologia, spiritului, ratiunea, ontologic, omul, obsesia, perfectiune, dubla, epuizare, vitala, spirituala, schimbarea la fata a romaniei, ratacirea, suferinta, absoluta, capitularii, sinucidere, constiinta, sine, unicitatea, orgoliul, luciditatea, rascolirea, permanenta, a, sinelui, cearta, cu, divinitatea, scepticism, forma, mistica, extaz, erotic, vid, criza, religioasa, munca, blestem, literarura, stil, ion ianosi, gheorghe vladutescu |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
"actul" rezultate au fost gasite 26
