activ

Alege conditiile

Cautare precisa:
Subiect:
Tip:
Format:

Cautari similare: activele circulante

"activ" rezultate au fost gasite 115

1 2 3 ... 3

Electronica industriala

CUPRINS
PREFATA........................................................................................................8
INTRODUCERE............................................................................................10
1. DISPOZITIVE SEMICONDUCTOARE...............................................13
1.1. Conductia electrica la semiconductoare.........................................13
1.2. Procese în jonctiunea p-n ...............................................................16
1.3. Diode semiconductoare ..................................................................19
1.4. Tranzistoare bipolare......................................................................21
1.5. Caracteristicile si parametrii tranzistoarelor bipolare ....................25
1.6. Tranzistoare cu efect de câmp........................................................28
1.6.1. Tranzistoare cu efect de câmp cu jonctiune p-n (TEC-J).......28
1.6.2. Tranzistoare cu efect de câmp cu poarta izolata (TEC-MOS)30
1.7. Tiristoare ........................................................................................32
1.8. Caracteristicile functionale ale tiristoarelor ...................................35
1.9. Circuite integrate ............................................................................37
1.10. Dispozitive semiconductoare optoelectronice............................41
2. REDRESOARE DE MICA PUTERE PENTRU CURENT
MONOFAZAT...............................................................................................44
2.1. Schema bloc a redresorului ............................................................44
2.2. Redresoare monofazate cu sarcina activa.......................................45
2.3. Redresoare monofazate cu sarcina inductiva .................................48
2.4. Filtre pentru redresoare de mica putere..........................................51
2.5. Functionarea si calculul redresorului cu filtru capacitiv ................53
2.6. Caracteristicile externe ale redresoarelor de mica putere...............57
2.7. Stabilizatoare de tensiune...............................................................58
2.8. Surse de alimentare cu transformarea multipla a energiei .............62
3. CONVERTOARE DE MEDIE SI MARE PUTERE.............................64
3.1. Utilizarea convertoarelor în energetica si electrotehnica ...............64
3.2. Redresorul monofazat comandat....................................................65
3.2.1. Functionarea redresorului comandat monofazat în sarcina
activa (LS = 0).........................................................................................65
3.2.2. Regimul de curent intermitent la functionarea în sarcina
activ-inductiva........................................................................................67
3.2.3. Regimul de curent fara întrerupere la functionarea în sarcina
activ-inductiva........................................................................................68
3.2.4. Comutarea curentului la redresoarele comandate
monofazate .............................................................................................69
3.3. Invertorul dependent monofazat.....................................................71
3.4. Redresorul trifazat cu nul ...............................................................76
3.5. Redresorul trifazat în punte ............................................................79
3.5.1. Functionarea redresorului necomandat ..................................79
4
3.5.2. Functionarea redresorului comandat ......................................82
3.5.3. Procese de comutatie si caracteristici ale redresorului
trifazat în punte.......................................................................................83
3.6. Scheme de redresare multifazate....................................................85
3.7. Redresoare reversibile si convertoare directe de frecventa............91
3.8. Convertoare reglabile de tensiune alternativa ................................95
3.9. Influenta convertoarelor asupra retelei de alimentare ....................99
3.9.1. Factorul de putere al convertoarelor.......................................99
3.9.2. Convertoare cu tiristoare cu coeficient sporit de putere.......107
3.9.3. Surse de putere reactiva........................................................113
3.10. Sisteme de comanda pentru convertoare cu tiristoare..............117
3.10.1. Functiile si structura sistemelor de comanda .......................117
3.10.2. Dispozitive de defazare (DDF) ............................................120
3.10.3. Sisteme de comanda multicanal ...........................................128
3.10.4. Sisteme de comanda monocanal ..........................................131
3.11. Convertoare autonome .............................................................135
3.11.1. Metode de reglare a tensiunii continue ................................135
3.11.2. Blocuri de comutatie a tiristoarelor monooperationale ........138
3.11.3. Invertoare de tensiune ..........................................................142
3.11.4. Invertoare de curent..............................................................146
3.11.5. Invertoare de rezonanta ........................................................151
4. AMPLIFICARE CU TRANZISTOARE .............................................154
4.1. Caracteristica de transfer a etajului de amplificare ......................154
4.2. Regimul de repaus la amplificatorul cu tranzistor în montaj cu
emitor comun............................................................................................156
4.3. Reactia negativa si stabilizarea regimului de repaus....................160
4.4. Schema echivalenta si parametrii principali ai etajului amplificator
cu tranzistor în montaj emitor comun ......................................................162
4.5. Tipuri de conexiuni si deriva nulului în amplificatoarele de curent
continuu....................................................................................................166
4.6. Amplificatorul diferential.............................................................168
4.7. Etajul amplificator cu tranzistor în montaj colector comun.........173
4.8. Etajul amplificator cu tranzistor cu efect de câmp în montaj
sursa comuna ...........................................................................................175
4.9. Amplificatorul operational ...........................................................178
4.10. Amplificatorul operational neinversor cu reactie.....................180
4.11. Amplificatorul operational inversor cu reactie.........................183
4.12. Scheme operationale ................................................................184
4.13. Compensarea curentilor de intrare si a tensiunii de
deplasare a nulului................................................................................188
4.14. Caracteristicile de frecventa ale amplificatoarelor si
autoexcitatia .............................................................................................190
5
4.15. Amplificatoare selective si generatoare de oscilatii
sinusoidale................................................................................................193
4.16. Amplificatoare cuplate capacitiv..............................................194
4.17. Etaje amplificatoare de putere..................................................198
5. CIRCUITE DE IMPULSURI...............................................................204
5.1. Avantajele transmiterii informatiei sub forma impulsurilor ........204
5.2. Regimul de comutatie al tranzistorului ........................................206
5.3. Regimul neliniar de functionare a amplificatorului operational.
Comparatoare ...........................................................................................209
5.4. Circuite RC formatoare de impulsuri ...........................................212
5.4.1. Circuite de diferentiere (derivare) ........................................212
5.4.2. Circuite de integrare .............................................................213
5.5. Circuitul basculant astabil (multivibrator) cu amplificator
operational................................................................................................214
5.6. Circuitul basculant monostabil cu amplificator operational ........217
5.7. Generatoare de tensiune liniar variabila (GTLV) ........................219
5.8. Generatoare blocking ...................................................................223
6. ELECTRONICA DIGITALA..............................................................226
6.1. Sisteme de numeratie în electronica digitala. Elemente de logica
booleana (binara) si circuite logice ..........................................................226
6.1.1. Sisteme de numeratie ...........................................................226
6.1.2. Operatii si circuite logice elementare...................................229
6.1.3. Alte circuite logice mai des folosite.....................................231
6.1.4. Circuite logice cu mai mult de doua intrari..........................234
6.1.5. Utilizarea portii inversoare pentru transformarea
circuitelor logice..................................................................................235
6.2. Utilizarea circuitelor logice binare pentru obtinerea
functiilor logice .....................................................................................236
6.3. Coduri. Codificare si decodificare ...............................................244
6.3.1. Coduri...................................................................................244
6.3.2. Codificatoare ........................................................................247
6.3.3. Dispozitive de afisare cu sapte segmente.............................247
6.3.4. Decodificatoare ....................................................................248
6.3.5. Afisoare cu cristale lichide...................................................251
6.4. Circuite basculante utilizate ca circuite logice.............................252
6.4.1. Circuite basculante bistabile (triggeri) .................................252
6.4.2. Utilizarea circuitelor basculante logice ca circuite de memorie
260
6.4.3. Comanda circuitelor basculante bistabile.............................261
6.5. Numaratoare .................................................................................263
6.5.1. Numaratoare asincrone.........................................................263
6.5.2. Numaratoare sincrone ..........................................................265
6
6.5.3. Numaratoare inverse ............................................................266
6.5.4. Numaratoare cu autooprire...................................................267
6.6. Registre de deplasare....................................................................268
6.7. Dispozitive aritmetice ..................................................................270
6.7.1. Adunarea binara ...................................................................270
6.7.2. Semisumatoare .....................................................................271
6.7.3. Sumatoare.............................................................................272
6.7.4. Scaderea binara; semiscazatoare; scazatoare .......................273
6.7.5. Utilizarea sumatoarelor pentru scadere ................................274
6.7.6. Sumatoare cu actiune succesiva ...........................................275
6.7.7. Înmultirea binara ..................................................................276
6.7.8. Înmultitoare binare ...............................................................277
6.7.9. Scrierea, adunarea si scaderea numerelor prezentate în cod
complementar .......................................................................................279
6.8. Dispozitive de memorare .............................................................280
6.8.1. Memorii RAM......................................................................280
6.8.2. Memorii ROM; memorii programabile................................281
6.9. Memorii externe ...........................................................................282
6.10. Calculatoare..............................................................................284
6.10.1. Calculatoare personale .........................................................284
6.10.2. Microprocesoare...................................................................286
6.10.3. Scurta istorie a calculatoarelor electronice...........................293
6.11. Conjugarea instalatiilor numerice si analogice ........................295
7. MASURAREA ELECTRICA A MARIMILOR NEELECTRICE......302
7.1. Convertoare. Amplificatoare........................................................305
7.2. Instalatii de adaptare.....................................................................307
7.3. Aparate de iesire...........................................................................318
7.4. Masurarea amplitudinii ................................................................321
7.5. Elementele circuitelor de masura si perturbatiile.........................323
7.5.1. Adaptarea elementelor circuitelor de masura.......................323
7.5.2. Perturbatiile în circuitele de masura.....................................325
7.6. Scheme rezistive de masura .........................................................331
7.6.1. Scheme de masura cu divizoare de tensiune .......................331
7.6.2. Scheme în punte ...................................................................335
7.6.3. Schema de masura cu elemente sensibile.............................341
7.6.4. Punti cu masurarea deviatiei ................................................343
7.6.5. Masurarea rezistentelor traductoarelor cu amplificatoare
operationale ..........................................................................................345
7.6.6. Masurarea rezistentei traductoarelor prin metoda analogica în
punte cu conversie în frecventa............................................................346
7.6.7. Masurarea numerica a rezistentei cu convertor în trepte......346
7.7. Elemente sensibile reactive ..........................................................347
7
7.7.1. Elemente inductive...............................................................347
7.7.2. Elemente sensibile cu transformator ....................................348
7.7.3. Punti de curent alternativ pentru masurarea inductantei ......349
7.7.4. Traductoare capacitive .........................................................350
7.7.5. Scheme de masura cu traductoare capacitive.......................353
7.8. Traductoare active electrodinamice .............................................355
7.9. Elemente sensibile piezoelectrice.................................................357
8. TRANSMITEREA DATELOR ...........................................................359
8.1. Instalatii pentru obtinerea si memorarea rezultatelor
masuratorilor ............................................................................................359
8.2. Masuratori la distanta si telemetrie ..............................................362
8.2.1. Instalatii pentru masuratori la distanta .................................362
8.2.2. Transmiterea semnalelor în curent constant.........................363
8.2.3. Procedee analogice de masurare la distanta cu transformarea
informatiei de tipul frecventa – structura .............................................364
8.2.4. Multiplexoare de frecventa...................................................366
8.2.5. Multiplexoare în timp...........................................................367
9. PRELUCRAREA ELECTRONICA A REZULTATELOR
MASURATORILOR ...................................................................................373
9.1. Aparate de calcul..........................................................................373
9.1.1. Aparate de legatura...............................................................373
9.1.2. Aparate functionale ..............................................................376
9.2. Analiza spectrala a semnalelor de masura....................................379
9.3. Analiza de corelatie a semnalelor de masura ...............................381
BIBLIOGRAFIE..........................................................................................384. Semiconductoare, electronica, diode, tranzistoare, caracteristici

Electronica digitala

Numar pagini: 384

Dispozitive electronice si electronica analitica

CUPRINS
DISPOZITIVE ELECTRONICE
SI
ELECTRONICĂ ANALOGICĂ
Cristian Bucur
Introducere
Cuprins
Modulul A
1. Dioda semiconductoare
1.1. Caracteristici statice
1.2. Semiconductori intrinseci
1.3. Semiconductori extrinseci
1.4. DensităŃi de curent în semiconductori
1.5. JoncŃiunea p-n la echilibru termodinamic
1.6. Polarizarea joncŃiunii P-N
1.7. Fenomene care modifică caracteristica statică
1.8. Circuite echivalente în regim static
1.9. Circuite echivalente în regim cvasistaŃionar
1.10. Tipuri de diode semiconductoare cu joncŃiune
1.11. Principiul superpoziŃiei
1.12. Circuite de redresare
1.13. Stabilizatorul parametric
2. Tranzistori
2.1. Teoria elementară a TBP
2.2. Modele în regim static
2.3. Caracteristici statice ale TBP
2.4. Polarizarea TBP în zona activă de funcŃionare
2.5. Regimul variabil al TBP
2.6. Caracteristici statice ale TEC
2.7. Polarizarea tranzistorului cu efect de câmp
2.8. Circuite echivalente ale TEC
3. Dispozitive multijoncŃiune
3.1. Dioda PNPN
3.2. Tiristorul convenŃional
3.3. Triacul
3.4. Tranzistorul unijoncŃiune
3.5. Tiristorul MOS
3.6. Tiristorul GTO cu blocare pe poartă
3.7. Tiristorul Darlington
3.8. Tiristorul I.G.B.T.
3.9. Aria de diode controlată
Teste de autoevaluare A
Modulul B
4. Amplificatoare de semnal mic
4.1. Parametrii amplificatoarelor de semnal mic
4.2. Amplificatorul cu TBP in conexiune EC
4.3. Amplificatorul cu TBP in conexiune CC
4.4. Amplificatorul cu TBP in conexiune BC
4.5. PerformanŃele amplificatoarelor cu TBP
4.6. Etaje cu tranzistori compusi
4.7. Structuri pentru cresterea impedanŃei de iesire
4.8. Structuri pentru cresterea impedanŃei de intrare
5. Amplificatoare cu reacŃie negativă
5.1. ConsideraŃii privind reacŃia negativă (RN)
5.2. Topologii ale amplificatoarelor cu reacŃie
5.3. RN cu esantionare în nod si comparare în nod
5.4. Metodica de rezolvare a amplificatoarelor cu RN
5.5. RN cu comparare buclă si esantionare buclă
5.6. RN cu esantionare pe buclă si comparare în nod
5.7. RN cu esantionare în nod si comparare pe bucla
5.8. PerformanŃe ale topologiilor de reacŃie
6. Amplificatoare de putere
6.1. Amplificatoare de putere în clasă A
6.2. Amplificatoare de putere în clasă B
7. Amplificatoare integrate
7.1. Amplificatoare diferenŃiale
7.2. Amplificatoare operaŃionale
7.3. Amplificatoare de transimpedanŃă (Norton)
7.4. Amplificatoare de putere
7.5. Amplificatoare cu impedanŃă de intrare foarte mare
7.6. Amplificatoare de instrumentaŃie
7.7. Amplificatoare de izolaŃie
Teste de autoevaluare B. Electronica, tranzistori, amplificatoare, dispozitive multijonctiune

Electronica digitala

Numar pagini: 330

Curs de marketing

Cuprins

pag.
Prefaţă 6
Tema 1. Obiectul de studiu şi metodele teoriei economice
1.1. Esenţa economiei ...................................................................
1.2. Evoluţia obiectului de studiu al teoriei economice ................
1.3. Metodele de cercetare, categoriile şi legile economice ..........
1.4. Funcţiile teoriei economice. Politici economice ....................
Tema 2. activitatea economică şi elementele ei de bază
2.1. Nevoile umane şi clasificarea lor ...........................................
2.2. Resursele economice şi bunurile economice ..........................
2.3. Fazele activităţii economice ...................................................
Tema 3. Evoluţia formelor de organizare ale activităţii economice
3.1. Conţinutul proprietăţii. Tipurile şi formele de proprietate .....
3.2. Economia naturală şi caracteristicile ei ..................................
3.3. Apariţia şi caracteristicile economiei de schimb ....................
3.4. Banii şi funcţiile lor ................................................................
3.5. Sistemele economice şi caracteristica lor ...............................
Tema 4. Întreprinderea ca celulă de bază a economiei
4.1. Definirea întreprinderii şi caracteristicile ei ...........................
4.2. Clasificarea întreprinderilor ...................................................
4.3. Indicatorii de bază ai activităţii întreprinderii ........................
Tema 5. Factorii şi costurile de producţie
5.1. Factorii de producţie tradiţionali: munca, natura, capitalul ....
5.2. Neofactorii de producţie şi particularităţile lor .......................
5.3. Combinarea şi substituirea factorilor de producţie .................
5.4. Productivitatea factorilor de producţie şi legea randamentelor
neproporţionale ........................................................................
5.5. Costul de producţie şi căile de reducere a lui ...........................
Tema 6. Esenţa, structura şi infrastructura pieţei. Concurenţa
6.1. Piaţa şi caracteristicile ei ........................................................
6.2. Cererea şi factorii ce determină mărimea ei. Legea şi
elasticitatea cererii .................................................................
6.3. Oferta şi factorii ce determină mărimea ei. Legea şi
elasticitatea ofertei .................................................................
6.4. Interacţiunea dintre cerere şi ofertă şi echilibrul de piaţă ......
6.5. Mecanismul formării şi modificării preţului.
Tipurile de preţuri ..................................................................
6.6. Concurenţa şi tipurile pieţelor concurenţiale .........................
Tema 7. Piaţa factorilor de producţie şi formarea veniturilor
factoriale
7.1. Piaţa muncii şi salariul ...........................................................
7.2. Piaţa capitalului real şi dobânda .............................................
7.3. Piaţa funciară şi renta .............................................................
7.4. Profitul ca recompensă a activităţii antreprenoriale ...............
Tema 8. Piaţa resurselor financiare
8.1. Piaţa financiară şi structura ei ................................................
8.2. Piaţa de capital: concepte, trăsături, structură. Cererea şi
oferta de capital ......................................................................
8.3. Piaţa monetară, cererea şi oferta de monedă ............................
8.4. Sistemul de credit: esenţa, formele, funcţiile ...........................
8.5. Sistemul bancar şi funcţiile lui. Politica monetară a Băncii
Centrale (cazul Republicii Moldova) .......................................
8.6. Piaţa valutară .............................................................................
Tema 9. Produsul naţional ca rezultat al activităţii economice şi
utilizarea lui
9.1. Avuţia naţională şi produsul naţional ....................................
9.2. Consumul: esenţa, formele, funcţiile, factorii, tendinţele ......
9.3. Economiile: esenţa, rata medie şi marginală, motivele .........
9.4. Investiţiile: esenţa, factorii, rolul economic. Multiplicatorul
şi acceleratorul investiţional ..................................................
Tema 10. Fluctuaţiile ca legitate a creşterii economice
10.1. Factorii, formele şi tipurile creşterii economice ................
10.2. Natura fluctuantă a creşterii economice.
Ciclurile economice ...........................................................
10.3. Necesitatea, cauzele şi metodele intervenţiei statului
în economie ........................................................................
Tema 11. Finanţele publice
11.1. Finanţele publice: esenţa, trăsături şi funcţii ......................
11.2. Bugetul de stat şi structura lui. Deficitul bugetar şi
datoria publică ....................................................................
11.3. Politica fiscală şi specificul ei în Republica Moldova .......
Tema 12. Dezechilibrele economice şi orientările sociale ale
dezvoltării economice
12.1. Teoria echilibrului economic general şi formele lui
de manifestare ....................................................................
12.2. Şomajul şi formele lui de manifestare ................................
12.3. Inflaţia: esenţa, cauzele, formele, consecinţele.
Măsuri antiinflaţioniste ......................................................
12.4. Interacţiunea dezvoltării economice şi sociale.
Nivelul şi calitatea vieţii ....................................................
Tema 13. Economia în tranziţie şi reforma economică în
Republica Moldova
13.1. Necesitatea şi modelele de tranziţie la economia
de piaţă ...............................................................................
13.2. Direcţiile reformei economice în Republica Moldova ......
13.3. Reforma agrară şi modificarea relaţiilor agrare .................
Tema 14. Economia mondială şi integrarea Republicii Moldova
în circuitul economic mondial
14.1. Conţinutul şi stuctura economiei mondiale
contemporane ....................................................................
14.2. Comerţul internaţional. Balanţa comercială şi balanţa
de plăţi externe ..................................................................
14.3. Migrarea internaţională a forţei de muncă .........................
14.4. Cooperarea şi integrarea economică internaţională ...........
14.5. Sistemul monetar internaţional şi elementele lui de bază ..
14.6. Căile de integrare a Republicii Moldova în Uniunea
Europeană şi în circuitul economic mondial .....................
. Marketing, finante, probleme

Bazele Contabilitatii

Numar pagini: 134

Ocuparea si somajul in mediu rural

Cuprins:

Introducere 3
1. Evoluţia proceselor demografice din mediul rural 7
2. Evoluţia ocupării forţei de muncă din mediul rural 9
3. Populaţia economic activă in mediul rural 14
4. Populaţia ocupată din mediul rural 16
5. Ocuparea incompletă din mediul rural 23
6. Ocuparea informală din mediul rural 27
7. Ocuparea în Gospodăria Auxiliară Proprie 30
8. Condiţiile de muncă 32
9. Veniturile populaţiei 34
10. Şomajul din mediul rural 34
11. Populaţia inactivă 39
Anexe 50

. Sergiu, somaj, mediu, rural, moldova, forta, munca, economie

Bazele Statisticii

Numar pagini: 106

Dreptul afacerilor- Notiuni generale

CURS

Obiectul Dreptului Afacerilor
CONTRACTELE COMERCIALE
Principiile pe baza cărora se încheie contractele
Clasificarea contractelor
Elementele contractului
Încheierea contractelor
Momentul şi locul încheierii contractului
Efectele contractului
Specificul obligaţiilor comerciale
Contractul de vânzare-cumpărare comercială
Definiţie
Condiţiile de valabilitate ale contractului de vânzare-cumpărare comercială
Efectele contractului de vânzare-cumpărare comercială
Contractul de mandat comercial
Definiţia contractului de mandat comercial. Cadrul de reglementare
Caracterele mandatului comercial
Delimitarea mandatului comercial de contractul de muncă
Condiţiile de validitate ale contractului de mandat comercial
Efectele contractului de mandat comercial
Încetarea contractului de mandat comercial
Contractul de comision
Definiţie
Condiţiile de validitate ale contractului de comision
Efectele contractului de comision
Încetarea contractului de comision
Contractul de consignaţie
Definiţie
Condiţiile de validitate ale contractului de consignaţie
Efectele contractului de consignaţie
Răspunderea determinată de nerespectarea obligaţiilor
Încetarea contractului de consignaţie
FAPTELE DE COMERŢ
Noţiune
Clasificarea faptelor de comerţ
Faptele de comerţ obiective
Faptele de comerţ unilaterale
COMERCIANŢII
Definiţie
Importanţa definirii noţiunii de comerciant.
Comerciantul - persoană fizică
Definiţie
Condiţiile pentru dobândirea calităţii de comerciant
Dovada calităţii de comerciant
Încetarea calităţii de comerciant
Decăderi în legătură cu calitatea de comerciant
Interdicţii pentru desfăşurarea de activităţi comerciale
Necomercianţii persoane fizice
Comerciantul - persoană juridică
Noţiuni generale
Formele şi clasificarea societăţilor comerciale
Participarea statului în cadrul afacerilor
Fondul de comerţ
Noţiune
Conţinutul fondului de comerţ
Operaţiuni referitoare la fondul de comerţ. Dreptul, afaceri, notiuni, generale, obiectul, contracte, comerciale, principii, baza, clasificare, elemente, incheiere, moment, loc, efecte, specific, obligatii, vanzare, cumparare, comerciala, conditii, valabilitate, mandat, cadru, reglementare, caractere, delimitare, incetare, comision, consignatie, raspundere, nerespectare, fapte, comert, comerciant, necomerciant

DREPTUL AFACERILOR

Numar pagini: 54

ELECTRONICA

Cuprins
Introducere
1 DISPOZITIVE ELECTRONICE
1.1 Joncţiunea p-n
1.1.1 Joncţiunea p-n la echilibru termic
1.1.2 Caracteristica statică a joncţiunii p-n. Ecuaţia diodei ideale
1.1.3 Străpungerea joncţiunii p-n
1.1.4 Circuitul echivalent al joncţiunii p-n
1.2.Diode semiconductoare
1.2.1 Diode redresoare. Caracteristica statică. Funcţionare
1.2.2 Diode varicap.
1.2.3 Diode stabilizatoare (ZENER) Caracteristica statică. Funcţionare. Stabilizator parametric.
1.3 Tranzistorul bipolar
1.3.1. Introducere. Simboluri. Tipuri de caracteristici.
1.3.2 Principiul de funcţionare (efectul de tranzistor)
1.3.3 Componentele curenţilor prin tranzistor
1.3.4 Descrierea funcţionării în regiunea activă normală (conexiunile BC, EC)
1.3.5 Modelul de semnal mare (EBERS - MOLL) al tranzistorului bipolar
1.3.6.Caracteristicile statice ale tranzistorului bipolar
1.3.6.1. Caracteristicile statice în conexiunea bază comună (BC)
1.3.6.2. Caracteristicile statice în conexiune emitor comun (EC)
1.3.7 Polarizarea tranzistorului într-un punct dat de funcţionare, în regiunea activă
1.3.8.Limitări în funcţionare datorată variaţiei temperaturii şi disipaţiei de putere
1.3.8.1 Variaţia caracteristicilor electrice cu temperatura
1.3.8.2 Stabilizarea PSF în raport cu variaţiile de temperatură
1.3.9.Tranzistorul bipolar în regim dinamic
1.3.9.1 Modelul de semnal mic. Circuit echivalent natural
1.3.9.2. Circuit echivalent cu parametri hibrizi
1.3.9.3 Exemplu de utilizare a circuitului echivalent. Etaj de amplificare cu emitorul comun
1.3.10 Caracteristica dinamică şi limitarea amplitudinii semnalului
1.4 Tranzistorul cu efect de câmp cu joncţiune (TEC-J)
1.4.1 Introducere. Simboluri.Notaţii.Funcţionare
1.4.2 Caracteristici statice de ieşire şi de transfer (canale n şi p). Regim liniar. Regim de saturaţie
1.4.3 Polarizarea TEC-J.Scheme de polarizare. Dreapta de sarcină. Punct static de funcţionare
1.4.4 Modelul de semnal mic pentru TEC-J. Frecvenţe joase şi înalte.
1.5 Tranzistorul cu efect de câmp tip "MOS" (TEC-MOS)
1.5.1.Introducere. Simboluri.Notaţii.Funcţionare. Tipuri de caracteristici.
1.5.2.Caracteristici statice de ieşire şi de transfer (canale n şi p). Regim liniar. Regim de saturaţie
1.5.3.Polarizarea TEC-MOS (canal iniţial şi indus). Scheme de polarizare pentru canal indus şi
canal iniţial. Dreapta de sarcină. Punct static de funcţionare.
1.5.4.Model de semnal mic pentru TEC-MOS. Frecvenţe joase şi înalte.
1.6 Dispozitive electronice uni- şi multijoncţiune
1.6.1.Dioda pnpn. Caracteristica curent-tensiune
1.6.2 Tiristorul convenţional. Caracteristica curent-tensiune. Amorsarea tiristorului. Blocarea
tiristorului. Aplicaţii
1.6.2.Diacul, triacul. Caracteristici curent-tensiune. Amorsare. Blocare. Aplicaţii
1.7 Dispozitive optoelectronice
1.7.1 Fotorezistenţa.
1.7.2 Fotoelementul. Fototranzistorul.Fotodioda. Fototiristorul
1.7.2.Dioda electroluminescentă(LED).Optocuplorul.. Dispozitive, electronice, jonctiune, echilibru, termic, p-n, ecuatie, dioda, ideala, semiconductoare, redresoare, varicap, tranzistor, bipolar, parametri, circuit

Arhitectura calculatoarelor

Numar pagini: 41

Sistem financiar contabil

Cuprins
CAPITOLUL 1 DESPRE SISTEME 3
1. DEFINIŢII 3
1.1. Teoria sistemelor 5
1.2. Metodologia sistemelor 7
1.3. Aplicarea sistemelor 7
1.4. Analiza sistemelor 8
2. COMPONENTELE UNUI SISTEM 8
3. FUNCŢIONALITATEA SISTEMELOR 8
4. CARACTERISTICI ALE SISTEMELOR 9
5. EVALUAREA UNUI SISTEM 11
6. CLASIFICĂRI ALE SISTEMELOR 12
CAPITOLUL 2 INFORMAŢIA 18
1. DEFINIŢII ALE INFORMAŢIEI 18
1.1. Ştiinţa şi teoriile informaţiei 22
1.2. Dată, informaţie, cunoştinţă 22
1.3. Comunicarea informaţiei şi transmisia informaţiei 25
2. TIPOLOGIA INFORMAŢIILOR 27
3. CALITATEA INFORMAŢIEI 28
CAPITOLUL 3 32
CONTABILITATEA 32
1. Definirea obiectului şi metodei contabilităţii 32
2. Metoda contabilităţii 33
Procedeele metodei contabilităţii 33
3. PRINCIPII CONTABILE 34
CAPITOLUL 4 SISTEME INFORMAŢIONALE 37
1. DEFINIŢII 37
2. TIPOLOGIA SISTEMELOR INFORMAŢIONALE 37
2.1. SISTEME DE PRELUCRARE A TRANZACŢIILOR (SPT) 43
2.1.2 Schimbul electronic al documentelor 47
2.2. BIROTICA ŞI SISTEMELE GRUPURILOR DE LUCRU 48
2.3. Sistemele de informare a conducerii (SIC) 50
2.4. Sisteme de sprijinire a procesului decizional (SSPD) 51
2.5. Sisteme informaţionale pentru conducerea strategică (SICS) 54
2.6. Sisteme informaţionale funcţionale 55
CAPITOLUL 5 ANALIZA SISTEMELOR INFORMAŢIONALE 58
1. INIŢIEREA ŞI PLANIFICAREA SISTEMELOR INFORMAŢIONALE 59
2. ANALIZA DE SISTEM 62
2.1. Analiza organizaţională 64
2.2. Analiza sistemului existent 64
2.3. Analiza fezabilităţii 64
2.4. Alte activităţi 65
3. Culegerea informaţiilor despre sistemul existent 67
3.1. Tehnici de investigare a sistemului 69
4. DETERMINAREA NECESARULUI DE INFORMAŢII ŞI A CERINŢELOR 71
5. ELABORAREA VARIANTELOR DE REALIZARE A SISTEMULUI INFORMATIC 73

. Suport de curs sistemul informational financiar contabil

Informatica economica

Numar pagini: 42

Gestionarea activelor curente

P L A N U L:
Introducere ..................................................................................................................3
Capitolul I. Aspecte generale privind activele curente la întreprindere............5
1.1 Esenţa, conţinutul şi structura activelor circulante în sfera proceselor economice.........................................................................................................5
.1.1 Conţinutul activelor circulante........................................................5
1.1.2 Structura activelor circulante..........................................................6
1.1.2.1 Gestionarea mijloacelor băneşti............................................6
1.1.2.2 Gestionarea creanţelor...........................................................8
1.2 Clasificarea activelor circulante...........................................................10
1.3 Ciclul de exploatare..............................................................................11
Capitolul II. Gestiunea activelor curente.............................................................13
2.1 Stocuri şi gestiunea lor.........................................................................13
2.1.1 Metode de dimensionare a stocurilor............................................16
2.2 Surse de finanţare a activelor curente.....................................................19
2.3 Rotaţia activelor curente.........................................................................21
Capitolul III. Analiza economico – financiară la Î.S. C.I. „Inmacom Didactic”.....................................................................................................................23
3.1 Analiza generală a structurii activelor.....................................................23
3.2 Analiza generală a structurii surselor de finanţare a activelor................29
3.3 Analiza lichidităţii...................................................................................32
3.4 Analiza fluxurilor băneşti........................................................................34
3.5 Analiza rotaţiei activelor.........................................................................35
3.6 Analiza rentabilităţii................................................................................36

Concluzii.....................................................................................................................40
Bibliografie.................................................................................................................42
Anexe
. Gestiune, active, mijloace banesti

Bazele Contabilitatii

Numar pagini: 40

Papa Bonifaciu al VIII-lea

Cuprins

Cuprins 2

Introducere 3

CAPITOLUL I: Date biografice 4
1. Benedetto Caetani 4
2. Papa Bonifaciu al VIII-lea 5

CAPITOLUL II: activitatea papei Bonifaciu al VIII-lea 6
1. Bula Clericis Laicos 6
2. Conflictul cu familia Colonna 8

CAPITOLUL III: Anul Sfânt 1300 10
1 Jubileul anului 1300 10
2. Bula Unam Sanctam 11
3. Atacul de la Anagni 12

Concluzie 14

Anexa 1: Bula Clericis Laicos 15
Anexa 2: Bula Antiquorum habet fidem 17
Anexa 3: Bula Unam Sanctam 18

Bibliografie 20

. Benedeto, caetani, bonifaciu al viii-lea

Arheologie

Numar pagini: 19

Masele plastice

\\\" Se numesc mase plastice materialele produse pe baza de polimeri, capabile de a capata la incalzire forma ce li se da si de a o pastra dupa racier. Dupa cantitatea in care se produc ele ocupa primul loc printer materialele polimere. Ele se caracterizeaza printr-o rezistenta mecanica mare, densitate mica, stabilitate chimica inalta, proprietati termoizolante si electroizolante etc. Masele plastice se fabrica din materii prime usor accesibile, din ele pot fi confectionate usor cele mai felurite articole. Toate aceste avantaje au determinat utilizarea lor in diversele ramuri ale economiei nationale si ale tehnicii, in viata de toate zilele.\\\"

POLIETILENA
POLIPROPILENA
POLISTIRENUL
MASELE PLASTICE FENOLFORMALDEHIDE
. Liant, plastifianti, stabilizatori, antioxidanti, fotostabilizatori, polimer termoplastici, termoreactivi, karl ziegler, macromolecule, giulio natta, monomeri, fibre, sticla, grafit, fibre de azbest, ranforsare, armare, olimerizare, ch3, clorura de polivinil, hidrocarburi saturate, nesaturate, penopolistirenul, rezistent, lovire, rasina, fenol, ch2, pulberi de presare, materialele, fibre, straturi lemnoase, textolitul de sticla, industria, ambalaje, constructii, electrotehnica, electronica, masini, agricultura, aerospatiala, nucleara, chimica, electronica, aditivare, electronic, tip ionic

Chimie

Numar pagini: 9

Bursa de valori

Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piata, un segment al pietei financiare, o piata secundara organizata, transparenta si supravegheata, pe care se incheie tranzactii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.
Valorile mobiliare (titlurile financiare) care constituie obiectul principal al contractelor ce se incheie la bursa de valori reprezinta economii financiare, disponibilitati neutilizate ce sunt redirijate in procesul negocierilor catre cele mai productive activitati economice. Bursa de valori apare ca un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator si diversificator al productiei rentabile, precum si un detector al productiei nerentabile.. Bursa, valori, bursa de valori, valorile mobiliare, titlurile financiare, bursa de valori oficiala, bursa de valori neoficiala, clasificare, piata la ghiseu (otc - over the counter), cotarea la bursa, metode de cotare, listarea la bursa

Macroeconomie

Numar pagini: 14

Bursa de valori

Macroeconomie

Numar pagini: 14

A FI SAU A NU FI CREATIV

În altă ordine de idei, copiii creativi au părinţi care îi încurajează, le apreciază performanţele creative şi îi susţin, implicându-se intens în dezvoltarea talentelor, abilităţilor, încă de la început şi deseori se oferă pe sine ca exemple de activitate profesională într-un anumit domeniu. Mai mult, pe măsură ce talentul copilului devine evident, se accentuează, ei cheltuiesc mari sume de bani şi efort pentru găsirea celui mai bun tutore, profesor, ghid în direcţia respectivului talent.
. Creativ, pedagogie, cheek, sthal, pascual leone, p, h, mussen, j, j, conger, j, kagan, blocaj al creativitatii, importan?a modelelor

Psihologia Educatiei

Numar pagini: 7

A FI SAU A NU FI CREATIV

În altă ordine de idei, copiii creativi au părinţi care îi încurajează, le apreciază performanţele creative şi îi susţin, implicându-se intens în dezvoltarea talentelor, abilităţilor, încă de la început şi deseori se oferă pe sine ca exemple de activitate profesională într-un anumit domeniu. Mai mult, pe măsură ce talentul copilului devine evident, se accentuează, ei cheltuiesc mari sume de bani şi efort pentru găsirea celui mai bun tutore, profesor, ghid în direcţia respectivului talent.. Creativ, pedagogie, cheek, sthal, pascual leone, p, h, mussen, j, j, conger, j, kagan, blocaj al creativitatii, importan?a modelelor

Psihologia Educatiei

Numar pagini: 7

Firma si contul

3.3. FIRMA
3.3.1. Introducere
3.3.2. Factorii externi care influenţează activitatea întreprinderii
3.3.3. Relaţiile externe ale întreprinderii
3.4. CONTUL
Operaţiile economice
Necesităţile de conducere
Unităţile patrimoniale productive
Contabilitatea
Bilanţul
Contul
Clasificare conturi
. Firma, cont, introducere, factori, externi, interprindere, relatii, externe, operetii, economice, necesitati, conducere, unitati, patrimoniale, contabilitate, bilant, clasificare

Baze de date

Numar pagini: 7

Mediu concurential

Prezenta tema de proiect va fi realizata pe baza activitatii de selectie a furnizorilor unui agent economic, comerciant de produse cosmetice. activitatea acestui agent se adreseaza unui segment redus de consumatori, sexul feminin cuprins intre varsta de 40-45 de ani. Produsul pentru care facem o selectie a furnizorilor este un articol din gama produselor pentru acoperirea imperfectiunilor, mai exact, un fond de ten pentru ten matur.. Economie, competitivitate, furnizori

Economie

Numar pagini: 8

6. Executiv in timp real destinat conducerii cu calculator a proceselor industriale

6.1. Prezentare generalá
6.2. Nucleul EXECUTIVULUI de timp real (modulul de gestiune al taskurilor - TKMS)
Directivele nucleului EXECUTIVULUI
Definirea unor macroinstructiuni specifice nucleului executivului
Exemplul1. activarea unui task din alt task
Exemplul 2. Sincronizarea taskurilor pe un eveniment

. Executiv, timp, real, destinat, conducerii, calculator, proceselor, industriale, prezentare, generala, nucleul, tkms, mod, gestiune, task, directive, definite, macroinstructiuni, activare, exemplu, sincronizare, taskuri, eveniment

SOLTR

Numar pagini: 15

Batalia Angliei

"În vara anului 1940, Hitler domina Europa, de la Capul Nord până în Pirinei. Singurul inamic activ rămas în război – Anglia – sub conducerea unui nou prim-ministru, Winston Churchill, se înverşuna a continua lupta. Cu ce rezultate, acest lucru era îndoielnic. Armata britanică fusese împuţinată în urma bătăliei de la Dunkerque. Stalin nu-şi permitea încă să-l provoace pe Hitler. SUA, şocată de căderea Franţei, începea prima recrutare pe timp de pace din istorie şi creşta substanţial bugetul alocat armatei, deşi opinia publică, cu toate că simpatiza Anglia, era împotriva intrării în război.". Vara, 1940, europa, hitler, domina, capul nord, pirinei, anglia, batalia, winston churchill, armata, britanica, dunkerque, stalin, sua, franta, cadere, pace, buget, apinia, publica, razboi, germani, înfometare, iunie, batalia atlanticului, submarine, transoceanice, liniile, norvegia, invazia canalului mânecii, victorii, for?ele, aeriene, august, raiduri, septembrie, radarul, nazi?tii, royal air forces, luftwaffe, diurn, nocturn, septembrie, londra, înfrângerea

Istorie

Numar pagini: 2

Structura Atomului

1.Particulele elementare ale atomului
2.Nucleul atomic
3.Invelisul electronic

. Structura, atom, particulele, elementare, nucleu, invelis, electronic, model, dalton, thomson, rutherford, bohr-sommerfeld, foton, electron, proton, neutron, bozoni, leptoni, nucleoni, nuclid, transformari, nucleale, radioactivitate, strat, nivel, energetic

Chimie

Numar pagini: 2

Apa H2O si petrolul

Cuprins

I. Apa H2O
a) Structura moleculei de apă.
b) Propietăţile fizice ale apei.
c) Propietăţile chimice ale apei.
d) Acţiunea apei asupra metalelor.
e) Acţiunea apei asupra nemetalelor.
f) Acţiunea apei asupra oxizilor
g) Importanţa apei pentru viaţă
h) Întrebuinţările apei
II. Petrolul
a) Petrolul
b) Poluarea activă
. Apa, h2o, petrol, structura moleculei, proprietati fizice, proprietati chimice, actiune, asupra, metalelor, oxizilor, importanta, viata, intrebuintari, poluarea activa

Chimie

Numar pagini: 7

Aristotel

Două din cele mai cunoscute tratate ale sale, “Politica” şi “Etica Nicomahică”, aparţin domeniului practic al filozofiei. Lucrările nu sunt “practice”, în sensul că nu sunt manuale didactice. Din contră, ele abundă în analize şi în argumente, bazându-se mai mult pe cercetări istorice şi ştiinţifice. Ele sunt lucrări de filozofie practică; “practică”, deoarece scopul sau ţelul lor nu este de a oferi adevărul, ci de a schimba faptele.
Oamenii se disting de alte animale prin faptul că posedă raţiune şi putere de gândire. Oamenii “conţin ceva divin - ceea ce numim intelect este divin”, iar intelectul nostru este “divinul înăuntrul nostru”. Într-adevăr fiecare dintre noi este un adevărat intelect, “căci el [intelectul] reprezintă ceea ce natura umană are mai nobil şi mai elevat”...........
. Aristotel, politica, etica nicomahica?, oamenii, animale, ratiune, putere, gândire, activitatea, intelectuala, indivizi, izolati, aforism, teorie, stat, libertate, restrictie, totalitarism, jonathan barnes

Filozofie

Numar pagini: 1

The Mind-Body Connection

The mind has an incredible power. We see it as we go through our everyday activities, constantly displaying the wonders of logic, thought, memory and creativity. Yet, can the mind be more powerful than we know? Is it possible to reduce or even eliminate pain, illness and disease by using the natural powers it possesses? Can the mind heal?. Mind, body, connection

Engleza

Numar pagini: 5

Ion Barbu: Isarlik

"Ion Barbu a fost exceptional si ca matematician si ca poet. Profesor universitar, matematicianul Dan Barbilian si-a luat ca scriitor numele bunicului dinspre tata, Ion Barbu (zidar in mahalaua bucuresteana „Omul de piatra"), caruia ii datora atmosfera balcanica din o seama de poezii: „I-am luat numele, deci eram dator sa las ca glasul lui sa se faca auzit".
Interpret subtil al propriei poezii, Ion Barbu a marturisit ca, in cautarea unei Helade vesnice, locas al poeziei elevate, a poposit intr-o a doua faza a activitatii poetice, dupa ciclul parnasian, intr-un univers fabulos, definit prin „pitorescul si umorul balcanic". Cautand o imagine mai directa a vechii Grecii, el creeaza un univers halucinant, imagineaza o cetate alba a Isarlikului, ca un cuib de piatra si leguma, asezata la mijloc Intre rau si bun, intr-o atmosfera fantastica., plina de culoare, invadata de lumina puternica a soarelui, patrunsa de sunete line............."
. Ion, barbu, isarlik, natratin, domnisoara hus, matei caragiale, crai, de, curte, veche

Limba si literatura romana

Numar pagini: 7

Mihail Sadoveanu - Fratii Jderi

"Inca de acum cateva decenii se cauta a se face o distinctie neteda intre o seama de capodopere sadoveniene si alte multe opere remarcabile sau cel putin interesante, in ansamblul unei activitati deose¬bit de fecunde.
Astazi, avem o perspectiva mai larga, mai distantata pentru o apreciere estetica mai valabila a unei creatii asa de bogate. Se poate spune ca, in intregimea ei, opera lui Sadoveanu este un monument impunator al literaturii romane, dar totusi cateva din operele sale — Hanu-Ancutei, Zodia Cancerului, Fratii Jderi, Creanga de aur, Tara de dincolo de neguri, Divanul persian, Nicoara Potcoava — reprezinta floarea suprema a creatiei lui Mihail Sadoveanu, in care s-a realizat, intr-o forma muzicala si plastica unica, fuziunea dintre lirism si epos, dintre observatia realista si legenda, caracteristica artei sadoveniene in esenta ei.
Propunand acest criteriu, am putea spune, cu subiectivitatea si aproximatia legate de orice judecata de valoare, ca operele de frunte apartin deopotriva marelui povestitor si poet in proza, evocatorului trecutului si al peisajului national, apartin, in paginile cele mai realizate, simbiozei dintre arta de narator si vibratia lrica.
Nu mai este posibila astazi eroarea de-a aprecia romanele lui Sadoveanu in functie de formula balzaciana, el creand, cu spargerea vechilor tipare, romane sau mai degraba ample povestiri baladesti, creatii epico-lirice ale unui mare rapsod. Sadoveanu nu poate fi considerat nici numai un poet liric in proza, el izbutind sa creeze la nivelul cel mai Inalt, mai ales cand densitatea epica se armonizeaza organic c-un lirism stapanit.
Este demn de luat in considerare ca............." . Mihail, sadoveanu, fratii, jedri

Limba si literatura romana

Numar pagini: 7

COMPETENTA DIDACTICA-NUCLEU AL PERSONALITATII

Competenta didactica profesionala presupune cunostinte temeinice,pregatire metidica si psihopedagogica deosebite,presupune stil pedagogic si tehnici pedagogice,maiestrie didactica.Acestea sunt singurele care confera autoritate profesionala.
Un plus de atentie trebuie sa se acorde raportului optim dintre informativ si formativ cu preocuparea realizarii feed-back-lui educator-educat.
ATITUDINEA PROFESIONALA este una dintre calitati si cere maxima responsabilitate,prezenta placuta si impunatoare,calitati vocale excelente(vorbire fluenta,clara si coerenta,expresiva,ritm adecvat),tinuta ireprosabila si punctualitate,stil de predare stimulativ.Un cadru didactic competent are abilitatea de a relationa cu copiii creand o atmosfera relaxanta prietenoasa si productiva folosindu-se de comunicarea verbala si nonverbala,verticala si orizontala in permanenta.
CAPACITATEA DE REFLECTIE SI CONSTIENTIZARE este o alta calitate care urmareste capacitatea cadrului didactic de a fi pe deplin cooperant cu cei din jur realizand fees-back-ul constructiv in cadrul activitatilor desfasurate sugerand cai de imbunatatire a prestatiei didactice cadrelor didactice,parintilor,altor factori implicati.
ADECVAREA LA SITUATIE.Capacitatea de a se adapta si de a improviza este una din calitati care cere flexibilitate si competenta de a face fata neprevazutului adoptand o alta strategie decat cea planificata si modificarea cursului unei activitati care nu pare sa fie eficienta.
SURSA,RESURSA SI MODEL DE INVATARE.Cadrul didactic prin fisa postului trebuie sa ofere competenta in calitatea proiectarii activitatii didactice si activitatii extracurriculare,calitatea comportamentului de predare si evaluare reprezentand o conditie esentiala pentru realizarea managementului procesului de invatamant contemporan.
ABILITATEA DE A REZOLVA CONFLICTE.Fiind inerenta aparitia conflictelor,cadrul didactic trebuie sa aiba competenta de rezolvare a lor prin mentinerea unei relatii pozitive,prin ascultare activa,focalizarea pe problema si nu pe persoana,prin utilizarea intrebarilor deschise pentru clarificarea ,mesajelor si evitarea invinovatirii si etichetarii.. Competenta profesionala, atitudinea profesionala, capacitatea de reflectie si constientizare, adecvarea la situatie, sursa, resursa si model de invatare, abilitatea de a rezolva conflicte, competente psiho-sociale, competente manageriale, competente de relationare si de comunicare, competente evaluative

Psihologia Educatiei

Numar pagini: 7

COMPETENTA DIDACTICA-NUCLEU AL PERSONALITATII

Psihologia Educatiei

Numar pagini: 7

SUCCESUL ŞI EŞECUL ŞCOLAR

Succesul şcolar poate fi considerat o expresie a concordanţei între capacităţile şi interesele elevului, pe de o parte, şi exigenţele şcolare ce i se adresează în procesul de învăţământ, pe de altă parte. El este însă, în realitate, de diferite nivele calitative, în raport cu nivelul sau calitatea activităţii de predare a profesorilor, cu potenţialul intelectual global al elevilor şi cu gradul de efort, de voinţă şi conştiinţă angajat de elevi în activitatea de învăţare.
Aşadar, asemenea reuşitei în orice activitate, reuşita în învăţarea şcolară, este şi ea condiţionată de influenţa combinată a unor factori externi şi interni. Dintre factorii externi, cu rol esenţial în determinarea reuşitei şcolare, sunt de menţionat: structura instituţională a sistemului de învăţământ, tehnologia didactică, metodologia predării, sistemul de cerinţe instructiv-educative, pregătirea şi calităţile profesorului, precum şi familia, pregătirea părinţilor etc. . Factorii reusitei, esecul in invatarea scolara, motivatia pentru a invata, autoeficien?a, atitudinile, modelul arcs, atentia, relevanta, modificari atitudinale

Psihologia Educatiei

Numar pagini: 11

SUCCESUL ŞI EŞECUL ŞCOLAR

Succesul şcolar poate fi considerat o expresie a concordanţei între capacităţile şi interesele elevului, pe de o parte, şi exigenţele şcolare ce i se adresează în procesul de învăţământ, pe de altă parte. El este însă, în realitate, de diferite nivele calitative, în raport cu nivelul sau calitatea activităţii de predare a profesorilor, cu potenţialul intelectual global al elevilor şi cu gradul de efort, de voinţă şi conştiinţă angajat de elevi în activitatea de învăţare.
Aşadar, asemenea reuşitei în orice activitate, reuşita în învăţarea şcolară, este şi ea condiţionată de influenţa combinată a unor factori externi şi interni. Dintre factorii externi, cu rol esenţial în determinarea reuşitei şcolare, sunt de menţionat: structura instituţională a sistemului de învăţământ, tehnologia didactică, metodologia predării, sistemul de cerinţe instructiv-educative, pregătirea şi calităţile profesorului, precum şi familia, pregătirea părinţilor etc. . Factorii reusitei, esecul in invatarea scolara, motivatia pentru a invata, autoeficienta, atitudinile, modelul arcs, atentia, relevanta, modificari atitudinale

Psihologia Educatiei

Numar pagini: 11

George Bacovia - Lacustra

Calitatea cea mai importanta a acestei capodopere a liricii bacoviene este, dincolo de sugestia de atmosfera, functiunea simbolica. Poezie mai intai de toate a unei stari de spirit, ca dealtfel intreaga opera a autorului, “Lacustra” reprezinta in miezul ei o reverie temporala in cadrele unei imprejurari banale, dupa cum in cadre relativ asemanatoare “Noaptea de decemvrie” de Macedonski este o reverie spatiala.
Sensibilitatea, activata la maximum de monotonia enervanta a ploii care nu se mai sfarseste, inregistreaza faptul, in fond inexpresiv, semnificandu-l si transformandu-l intr-un dublu simbol: in primul rand evocativ si in al doilea – existential, cel dintai revelat ca atare in continutul imaginii, celalalt sugerat cu discretie, dar indiscutabil evident daca inseram poezia in ansamblul operei bacoviene.
Cadrele reveriei lirice sunt marcate in planul expresiei lingvistice si prin quasi identitatea dintre prima si ultima strofa. Celelalte doua strofe, interioare, reconstituie spatiul imaginar al evocarii. Deplasarea este de la realitate la vis, ca in genere in poezia noastra simbolista, dar spre deosebire de Macedonski, de exemplu, visul.............. George, bacovia, lacustra

Limba si literatura romana

Numar pagini: 3

25. A.D. Xenopol şi Nicolae Iorga

"Născut în1847, la Iaşi, Xenopol face studiile se¬cundare în acelaşi oraş, apoi, în 1867, cu ajutorul unei burse acordată de Societatea „Junimea”, pleacă în Germania, la Berlin, unde urmează regulat prelegeri filosofice, juridice şi istorice. La istorie el audiaza pe Mommsen, Curtius, Ranke şi Gervinus, adică pe cei mai reputaţi istorici ai Germaniei din acea vreme. În 1871 îşi dă şi doctoratul în drept şi doctoratul în istorie. Întors în ţară, el este numit în acelaşi an procuror de secţie la Tribunalul din Iaşi, în 1876 fiind înaintat prim procuror la acelaşi tribunal. În 1878, Xenopol se retrage din magistratură din cauza unei neînţelegeri cu procurorul general, dedicându-se profesiunii de avocat, pentru ca, în 1883, să fie numit profesor de Istoria românilor la Universitatea din Iaşi.
Prin opera sa filosofică, Ale¬xandru Xenopol stabileşte contactul indiscutabil între filosofia românească şi cea străină. Istoric şi gânditor de reală valoare, ne-a dat una din cele mai de seamă cercetări a fundamentelor istoriei. Făcînd deose¬bire principială între structura teoretică a ştiinţelor istorice, Xenopol se apropie în concepţia sa de filosofii germani Windelband şi Rickert............."

"Un alt istoric preocupat de teoria istoriei a fost Nicolae Iorga. El s-a născut la 1871 la Botoşani. De o uimitoare precocitate, înzestrat cu o memorie şi o putere de muncă rare, N. Iorga urmează cursul liceal în oraşul natal, apoi se înscrie la Universitatea din Iaşi, unde, la vîrsta de19 ani, îşi ia licenţa. Pleacă apoi în străinătate, îşi dă doctoratul la Universitatea din Leipzig iar la Paris îşi ia diploma la „Ecole de Hautes Etudes”. Întors în ţară, e profesor pentru puţin timp la liceul din Ploieşti, apoi reuşeşte la concursul pentru catedra de Istorie Univer¬sală de la Facultatea de Filosofie şi Litere de pe lângă Universitatea din Bucureşti.
De acum înainte, N. Iorga desfăşoară o prodigioasă activitate. De la istorie propriu-zisă, sfera lui de acti¬vitate se extinde an de an la filosofia istoriei, impresii din călătorie, critică literară, la ziaristică, politică, versuri, artă dramatică, memorii. Membru al Academiei Române, membru corespondent al Insti¬tutului Franţei, al Academiei sârbe, polone şi suedeze, doctor honoris causa al mai multor universităţi străine, N. Iorga este personalitatea cu cea mai covârşitoare activitate pe care a produs-o poporul român............."

BIBLIOGRAFIE

1. A.D. Xenopol, Scrieri sociale şi filosofice, Buc., Ed. Şt., 1967
2. Nicolae Iorga, Generalităţi cu privire la studiile istorice. Lecţii de deschidere şi cuvântări , Bucureşti, 1933
3. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988
4. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
5. *** Dicţionarul operelor filozofice româneşti, Buc., Ed. Humanitas, 1997

. Filosofia, istoriei, sociala, xenopol, nicolae, iorga, alexandru, windelband, rickert, existenta, empirica, cunostinta, realitatii, reproducerea, intelectuala, univers, spatiu, timpul, forme a priori, sensibilitate, kant, proces, prefaceri, materie, suflet, fizica, chimia, astronomia, biologia, fiziologia, matematica, psihologia, logica, economia, politica, dreptul, sociologia, geologia, paleontologia, teoria descendentei, istoria, carol i, hohenzollern, traian, dacia, generalitatii cu privire la studiile istorice, lectii de deschidere si cuvantari, popor, umanitatea, trecut, tot, unitar, utilitate, istoriei, adevarul, cunoastere a lumii, bagdasar nicolae

Istoria filosofiei româneşti

Numar pagini: 5

Attention Deficit Disorder

To be nobody-but-myself--in a world which is doing its best, night and day, to make
you everybody else-means to fight the hardest battle which any human being can
fight, and never stop fighting.
-E.E. Cummings, 1958

Attention Deficit Disorder is a long and some what mysterious sounding name that tries to describe something you probably already call Hyperactivity. But, attention Deficit Disorder (ADD) is much more that Hyperactivity.
. Attention, deficit, disorder

Engleza

Numar pagini: 3

Poloarea mediului

"Poluarea atmosferica – dupa definitia Comisiei Europene din 1967 – corespunde prezentei substantelor straine sau unei variatii importante a proprietatilor componentelor aerului, variatie care este susceptibila, tinand cont de cunostintele stiintifice in etapa respectiva, sa provoace un efect nociv, sau o imbolnavire."

Bibliografie :
“Pamantenii – dusmanii Terrei ?”
Autori : Cristina Mandravel, Melania Gutul – Valuta
Editura : Albatros, 1987, Bucuresti
. Poloarea, mediului, atmosferica, comisia europeana, aer, efect, nociv, imbatranire, dioxid de carbon, co2, oxid, de carbon, gaze, hidrocarburi nearse, hidrogen sulfurat, dioxid de sulf, amoniac, fluor, clor, aerosoli, metale, oxizi, particule, lichide, solide, fumuri, ardere, prafuri, industriale, vulcanice, explozii, atomice, izotopi, radioactiv, industriala, casnica, mijloace, transport, clima, pozitia, geografica, natura, extinderea, activitatii, industriale

Chimie

Numar pagini: 3

Curs VIII - Dezvoltarea sistemelor informatice economice

Sisteme specializate
Sisteme de uz general
Sisteme locale
Sisteme pe reţea
Cu date centralizate
Cu date distribuite
Cu prelucrări centralizate
Cu prelucrări distribuite

După domeniul în care funcţionează
După nivelul ierarhic
După activitatea ce o automatizează
Principalele etape de parcurs pentru realizarea unui sistem informatic

. Dezvoltare, sisteme, informatice, economice, specializate, uz, general, locale, retea, centralizate, distribuite, prelucrari, centralizate, domeniu, functioneaza, nivel, ierarhic, activitate, automatizeaza, pricipale, etape, realizare, sistem, informatic

Informatica economica

Numar pagini: 6

12. Mircea Florian (1888-1960)

"Mircea Florian e cu douăzeci de ani mai tânăr decât C. Rădulescu-Motru. El face parte dintr-o următoare generaţie de maiorescieni. În cadrul continuităţii, îşi poate asuma o poziţie mai independentă şi de certă originalitate. Accentuata sa fidelitate de o viaţă faţă de filosofie, ca profesor şi cercetător mereu predispus şi la ucenicii, nu îl depersonalizează, ci dimpotrivă, îl ajută să-şi des¬copere un loc aparte, dovedit cu timpul a fi locul cel mai trainic din întreaga filiaţie raţionalistă a filosofiei de până acum. El dobândeşte însă nespectaculos soliditatea, în manieră de „ştiinţă severă” deşi nu neapărat în manieră husserliană. În filosofia noastră, el pare mai apropiat de felul în care şi-a conceput activitatea - într-o altă, mult mai prestigioasă, tradiţie filosofică naţională - Nicolai Hartmann.
Născut la Bucureşti, absolvent al Colegiului „Sf. Sava”, cu licenţa la Facultatea de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1911) - unde i-a audiat pe Titu Maiorescu, C. Dimitrescu-Iaşi, C. Rădulescu-Motru, P.P. Negulescu şi alţii -, doctor în filosofie al Universităţii din Greifswald, cu o cercetare critică despre noţiunea de timp la Henri Bergson dedicată lui P.P. Negulescu (1914), Mircea Florian parcurge, la Universitatea bucureşteană, toate treptele, obţinând doar târziu (1940) gradul de profesor universitar titular.............."

BIBLIOGRAFIE

1. Mircea Florian, Recesivitatea ca structură a lumii, Vol.II, Ed. Eminescu, 1987
2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985
3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984
5. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002
6. Bagdasar Nicolae, Scrieri, Buc., Ed. Eminescu, 1988

. Mircea, florian, radulescu-motru, maiorescieni, stiinta, severa, husserliana, nicolai hartmann, rostul si utilitatea filosofiei, stiinta si rationalism, reconstructie filosofica, metafizica si arta, misticism si credinta, reconstructie filosofica, sensul unei filosofii romanesti, filosofle romaneasca, kantianism, gnoseologica-epistemologica, realism, vulgar, ontologic, rationalismul, j, rehmke, misologismul, irationalismul, nominalismul, structura, lumii, monisme, dualitati, antiteze, opozitii, universala, datului, factorul, recesiv, arta de a suferi, trepetnic sufletesc, existenta tragica, rosca, frica, suferinta, moarte, noblete, panestetism, pancalism, pulchritudinis, religia, metoda, filologica, bibliografica, metoda, psihologica, biografica, culturala, problematica, critica, lucian blaga, constantin noica, ion ianosi, cazan, bagdasar nicolae

Istoria filosofiei româneşti

Numar pagini: 5

24. Camil Petrescu (1894-1957)

"S-a născut la Bucureşti. După colegiul „Sf. Sava” s-a înscris, în toamna lui 1913, la secţia de filosofie a Facultăţii de Litere şi Filosofie din Bucureşti. Aici a fost remarcat de Negulescu şi de Rădulescu-Motru. Dădea câte un articol la publicaţiile lui Cocea şi Arghezi. Camil urmează, în paralel, şcoala militară, pentru a lupta apoi ca voluntar în primul război mondial. Şi-a dat licenţa abia în 1919.
Şi-a început cariera la Timişoara, ca profesor şi ziarist. Din caietul versurilor de război publică un grupaj în Sburătorul. Revine la Bucureşti, unde viaţa i se împleteşte strâns cu vasta sa activitate de publicist, cronicar dramatic, om de teatru, eseist, teoretician mereu contestat şi contestatar........."

BIBLIOGRAFIE

1. Camil Petrescu, Doctrina substanţei, Vol. I-II, Buc., Ed. Şt. şi Encicl., 1988
2. Vasile Dem. Zamfirescu, Studiu introductiv la Camil Petrescu, Doctrina substanţei, Vol. I-II, Buc., Ed. Şt. şi Encicl., 1988
3. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002
4. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996
. Camil, petrescu, sburatorul, teze si antiteze, revistei fundatiilor, substatialism, modalitatea estetica a teatrulului, motru, negulescu, pogoneanu, caracostea, kantism, hegelianism, ontologia concretului, problema cosmologica, mircea florian, iosif brucar, epistemologica, logicism, hegel, bergson, husserl, leibniz, panlogic, evolutia creatoare, constantin noica, viziunea, camilpetresciana, perspectivismul, absolutist, realitatea, miscare, concreta, intreg, valoare, noocratica, spiritualitate, materia, evolutiva, evolutia in subspecie, devolutiva, inteligenta, suprapersonala, pseudovalori, vasile dem, zamfirescu

Istoria filosofiei româneşti

Numar pagini: 5

Problema determinismului în ştiintele contemporane ale naturii

"Cercetarea categoriilor care constată şi explică caracterul determinat al proceselor reale (materiale şi spirituale sau rezultând din împletirea materialului cu spiritualul) şi mecanismele determinării ne permite să privim asupra teoriei determinismului, gândită sub două aspecte:
 ca determinism universal, căruia i se înglobează determinismele parţiale ale diferitelor nivele ale existenţei
 din punctul de vedere ale determinismelor complexe, proprii fiecărui nivel de structurare a existenţei în parte
Se poate vorbi de aceea, la nivelul actual al cercetărilor, şi de un determinism global, caracteristic fiecărui nivel de organizare a existenţei în veşnică devenire, şi apoi de corelaţiile dintre ele, semnificative mai ales pentru nivelele superioare, înglobatoare.
Cele mai esenţiale verigi ale explicării deterministe le reprezintă nivelul fizic (incluzând oarecum pe cel chimic), nivelul biologic şi cel al activităţii umane, în care se desprinde raportarea omului al determinismul global, cosmic şi includerea sa în determinismul cel mai complex din câte ne-a fost dat să cunoaştem, determinismul social..........."
. Determinism

Fizica

Numar pagini: 6

Rene Antoine Ferchault de Reamur

Viata si opera
"Rene Antoine Ferchault de Reaumur s-a nascut la 28 februarie 1683, în localitatea La Rochelle. La început a studiat dreptul la Bourges, apoi, in 1703 s-a mutat la Paris, unde a studiat stiintele naturii, matematica şi fizica. La varsta de 25 de ani a devenit membru al Academiei de Stiinte din Paris si in cei aproape 50 de ani cat a fost membru activ al acesteia a fost de 12 ori director. La sesiunile Academiei a prezentat 75 de lucrari originale.
Dupa ce a publicat cateva lucrari de matematica, Reaumur........" . Rene, antoine, ferchault, de, reaumur

Fizica

Numar pagini: 2

Stilurile limbii române (definire, caracteristici)

Stil
Clasificarea stilurilor
Calităţile generale ale stilului
Calităţile particulare ale stilului
Stilul administrativ
Procesul verbal
Memoriul de activitate
Curriculum vitae
Scrisoarea
Recenzia
. Stil, clasificare, stiluri, calitati, generale, particulare, stilul administrativ, procesul verbal, memoriul de activitate, curriculum vitae, scrisoarea, recenzia

Limba si literatura romana

Numar pagini: 3

Tudor Vianu, Tezele unei filosofii a operei

"Munca şi opera
Prima lumină pe care o putem obţine asupra esenţei operei o dobândim actualizând reprezentările implicate de cuvântul care o denumeşte, mai cu seamă dacă alăturăm acest cuvânt de termeni apropiaţi şi pe care vorbirea curentă îi asociază adeseori. Desigur, opera este produsul muncii, un rezultat al ei. Nu orice muncă produce însă opere. Există munci inproductive, activităţi care se desfăşoară în van: opera nu le încunună. Dar, chiar muncile productive, ca, de pildă, acele cu rol pozitiv în economia unei societăţi, nu se concretizează, până la urmă, într-o operă. Munca unui salahor, a unui muncitor care controlează şi face să funcţioneze o maşină, nu produce o operă. Opera este produsul singurelor munci capabile să sfârşească într-un rezultat concret şi relativ durabil. Vorbim, apoi, de munca organismului, dar nu de opera lui. Inima munceşte din greu în timpul ascensiunilor laborioase. Vorbim apoi, printr-o metaforă abia simţită, şi de munca unei maşini. Dacă vorbim de munca organismului şi de aceea a maşinilor, dar nu de opera lor, împrejurarea provine nu numai din lipsa rezultatului concret şi durabil, dar şi din aceea a finalităţii sau a agentului moral sau a valorii. Nu asociem cu munca unei maşini sau a unui organ, ideea unei cauze finale, adică a reprezentării unui scop care ar călăuzi-o în timpul efortului său. Fiziologii vorbesc de mecanismul inimii; ipoteza finalistă le este inutilă pentru a explica modul în care muşchiul cardiac absoarbe şi respinge lichidul sanguin. Desigur, activitatea inimii face parte din unitatea funcţională a unui agent fizic şi maşina nu lucrează decât supravegheată de un lucrător. Agentul fizic nu este însă şi unul moral, şi lucrătorul, cu însuşirile lui de atenţie, conştiinciozitate şi abilitate, rămâne exterior muncii însăşi a maşinii. Când vorbim de munca maşinii, iar nu de aceea a lucrătorului care o conduce, nu ne reprezentăm în ea o prezentă umană, calitatea morală a unei persoane. Deşi, din maşină pot ieşi obiecte concrete, durabile şi valoroase, lipsa calităţii, ei de persoană, de agent moral, ne împiedică a vorbi despre operele ei. Tot astfel, cu toate că şi organismul, prin produsele lui, poate produce unele obiecte concrete şi de o oarecare durabilitate, lipsa de valoare a acestora ne opreşte a vorbi despre opera lui. Lipsa unuia singur din atributele amintite, produs concret şi durabil, finalist, al unui agent moral, posedând o valoare, retrage rezultatului unei munci calitatea unei opere. Opera întruneşte, însă, toate aceste atribute. Prelungind aceste prime indicaţii, furnizate de analiza vorbirii, putem obţine o definiţie a operei...................."
. Tudor, vianu, teze, filosofie, munca, opera, morala, materie, definitie, creator, auguste, comte, pictor, sculptor, unitas multiplex, valoarea, natura, cuvinte, sunete, miscari, linie, forme, volume, culori, inteles, simbolul, artistic, originalitate, arta, unitar, multiplu, cauzalitate, finala, material, obiect, calitativ, nou, original, imutabil, ilimitat, simbolic

Estetică

Numar pagini: 4

Atomul si Teoria Atomica

"Este studiul naturi atomilor si a fortelor ce ii tin impreuna .In filozofia Greciei Antice cuvantul ATOM era folosit pentru a descrie cea mai mica parte a materiei ce putea fi conceputa. Aceasta fundamentala particula ,sa folosim termenul folosit pentru conceptul de astazi,era indestructibila ; de fapt, cuvantul grecesc pentru atom inseamna “nedivizibil”.Cunostintele despre marimea si natura atomului au crescut incet peste secole cand oamenii erau multumiti pur si simplu sa speculeze despre el."
Teoria lui Dalton
Legea lui Avogadro
Greutatea Atomului
Marimea Atomului
Radioactivitatea
Atomul lui Bohr
Nucleul atomului
Eliberarea energiei atomice
. Atom, teoria, atomica, grecia, antica, indivizibil, etimologie, dalton, legea, avogadro, greutate, marime, radioactivitate, bohr, nucleu, eliberare, energie

Chimie

Numar pagini: 3

Semnificatia invatarii in contextul scolar

Eseu
"Invatarea reprezinta, din punct de vedere pedagogic, activitatea
proiectata de cadrul didactic pentru a determina schimbari comportamentale la
nivelul personalitatii prescolarului, elevului, studentului prin valorificarea
capacitatii acestora de dobandire a cunostintelor, a deprinderilor, a strategiilor
si a atitudinilor cognitive.
Invatarea, in calitate de activitate umana fundamentala, are un scop
propriu, angajat la nivel de finalitate adaptativa, transmisa..........". Invatarea, context, scolar

Psihologia Educatiei

Numar pagini: 1

Semnificatia invatarii in contextul scolar

Invatarea reprezinta, din punct de vedere pedagogic, activitatea proiectata de cadrul didactic pentru a determina schimbari comportamentale la nivelul personalitatii prescolarului, elevului, studentului prin valorificarea capacitatii acestora de dobandire a cunostintelor, a deprinderilor, a strategiilor si a atitudinilor cognitive. . Semnificatia invatarii, contextul scolar, produsul invatarii, factorii activitatii de invatare, capacitate cognitiva, comportament

Psihologia Educatiei

Numar pagini: 1

Semnificatia invatarii in contextul scolar

Psihologia Educatiei

Numar pagini: 1

V. Antropologia filosofica in epoca contemporana - 10. Antropologia filosofică a lui Max Scheler

" Format în mediul fenomenologiei husserliene, Max Scheler a elaborat o concepţie specifică, determinând veritabile mutaţii în elaborarea eticii, axiologiei, antropologiei filosofice, sociologiei culturii etc, exercitând, la rândul său, o netăgăduită influenţă asupra cercetărilor de etică ale lui Husserl.
În procesul elaborării unei antropologii filosofice, autorul se preocupă de poziţia omului în cosmos, pe fondul clarificării raporturilor dintre metafizică şi teologie, fenome¬nologie şi axiologie. Metafizica modernă - preciza Scheler - nu mai este astfel o cosmologie şi o metafizică a obiectului, ci o metaantropologie şi o metafizică a actului. Punctul de vedere călăuzitor aici constă în a releva că temeiul suprem a tot ceea ce este apt de obiectualitate nu este el însuşi obiectual, ci numai o actualitate pură, de efectuat numai ca atribut al fiinţei care se dă la iveală ea însăşi fără încetare. Unicul acces la Dumnezeu nu este, astfel, teoretic, adică, o examinare obiectualizată, ci o angajare personală, activă a omu¬lui pentru Dumnezeu şi pentru Devenirea autorealizării sale, o realizare - împreună a unui act etern - atât al acti¬vităţii spirituale făuritoare de idei, cât şi al forţei sale de impulsiune sesizabilă în viaţa noastră instinctivă..........."

BIBLIOGRAFIE

1. Max Scheler, Poziţia omului în cosmos, Concepţia filosofică despre lume, trad. Vasile Muscă, Alexandru Boboc, Piteşti, Editura Paralela 45, 2001
2. Alexandru Boboc, „Max Scheler în gândirea contemporană”, în: Max Scheler, Poziţia omului în cosmos, Concepţia filosofică despre lume, trad. Vasile Muscă, Alexandru Boboc, Piteşti, Editura Paralela 45, 2001

. Antropologia, filosofica, max, scheler, fenomenologie, husserliana, axiologie, etica, sociologie, cultura, antropologie, metafizica, moderna, ideea, om, dumnezeu, viata, problematica, kant, husserl, consubstantialitate, a priori, agreabilulul, emotionalul, valorile, ordinea, etica, pozitia omului in cosmos, reductia, alexandru boboc

Antropologie

Numar pagini: 5

13. D.D. Roşca (1895-1981)

"Născut în comuna Săliştea, judeţul Sibiu, urmează Liceul „Andrei Şaguna” la Braşov, apoi studiază la Viena, Bucureşti şi Paris. Întors în ţară, a predat la Universitatea din Cluj, până în momentul pensionării, fiind printre puţinii gânditori care n-au fost direct supuşi opresiunii comuniste. Singurul semn al încorsetării ideologice este faptul că, elaborând în perioada interbelică o concepţie filosofică proprie expusă în lucrarea Existenţa tragică, D.D. Roşca nu a continuat pe linia originalităţii, preferând să realizeze o excelentă transpunere în română a operei lui Hegel.
Ceea ce este, într-adevăr, uimitor, este faptul că în Existenţa tragică, în nici două sute de pagini, filosoful reuşeşte performanţa de a contura o concepţie generală asupra lumii perfect închegată, realmente un întreg sistem filosofic, care conţine, într-o formă extrem de concentrată, deopotrivă o ontologie, o gnoseologie, o filosofie a culturii, o axiologie, o filosofie a istoriei, ba chiar şi o estetică, iar acestea, departe de a fi gândite autonom, conlucrează în vederea configurării unei antropologii, care, inevitabil, implică şi o etică anume.........."

BIBLIOGRAFIE

1. D.D. Roşca, Existenţa tragică, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1995
2. Tudor Cătineanu, Structura unei sinteze filosofice, Vol. I, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1981
3. Tudor Cătineanu, Structura unei sinteze filosofice, Vol. II, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1985
4. *** D.D. Roşca în filosofia românească. Studii, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1979
. Nesiguranta, rosca, existenta tragica, sinteza, filosofica, autentic, realist, empiric, date, teoretice, rationalitate, integrale, universului, david hume, auguste comte, a posteriori, a priori, imixtiune, irationalului, viata, absurda, rationala, logica, lipsita, sens, cauzalitate, mecanica, miopia intelectuala, activitatea, autonoma, spirit, nesiguranta, destin, tragic, nimic, constiinta, revelatia, dublului, caracter, janus, conflict, interior, idealuri, tudor catineanu

Istoria filosofiei româneşti

Numar pagini: 5

Mikel Dufrenne, Atitudinile în faţa frumosului şi adevărului

"Respectul pe care-l impune obiectul estetic e comparabil cu atitudinea pe care o solicită adevărul? Ni se pare că, oricare ar fi apropierea dintre frumos şi adevăr, aceste două atitudini diferă sub trei aspecte. Nu stăpânim în acelaşi fel, mai întâi, adevărul şi frumosul. Evident, şi unul şi altul pot să apară ca un dat; sunt tot atât de dezarmat şi de convins prin evidenţa raţională cât şi prin evidenţa estetică, astfel încât pot spune deopotrivă: verum index sui şi pulchrum index sui. Şi dacă se pretinde că adevărul presupune, spre deosebire de frumos, o activitate care nu e deloc scutită de ambiţie sau de avariţie, ne putem aştepta la protestul apostolilor cunoaşterii dezinteresate şi care consideră cunoaşterea ca ultim scop al contemplării. Trebuie să dezvoltăm, totuşi, această diferenţă: chiar când parvine la acel punct maxim de puritate, în abdicarea puterii, cercetarea adevărului vizează o apropiere, operaţiune ce se pretează la manevre care o opun frumosului. Contemplarea adevărului rămâne întotdeauna preţul unei asceze: plăcerea pe care o încerc e aceea a unei cuceriri. Adevărul poate să mi se impună ca o graţie - ,,atenţia este o rugăciune naturală" - şi a trebuit............" . Mikel dufrenne, atitudinile, frumosul, adevarul, fenomenologia experientei estetice, perceptia estetica, obiectul, estetic, verum index sui, pulchrum index sui, experienta, estetica, judecata, universalitatea

Estetică

Numar pagini: 2

Tudor Vianu, Atitudinea estetică şi estetismul

"Posibilitatea de a subordona oricare din aspectele realului în sfera valorii estetice, despre care am amintit mai înainte, determină aşa-numita atitudine estetică în faţa lumii şi a vieţii. Atitudinea estetică trebuie însă limpede distinsă de estetism, cu care confuzia este adeseori făcută. Estetismul este acea atitudine care reactivează în realitate numai valori de artă, rămânând într-acestea închisă celorlalte valori ale culturii sau profesând chiar o anumită ostilitate faţă de ele. Stăpâneşte un punct de vedere estetic acela care în faţa unei opere ştiinţifice, în loc să se intereseze de substanţa cercetării, de justeţea sau profunzimea adevărurilor pe care le atinge, judecă numai darul de scriitor al cercetătorului. Estetismul inspiră pe acela care apreciază în conduitele practice ale vieţii nu valoarea lor morală, binele sau răul pe care ele îl pot conţine, ci pitorescul lor, forţa plastică a unui gest sau atitudini, caracterul sugestiv al unui cuvânt exprimat într-o anumită împrejurare concretă. Dintr-un punct de vedere estetic se aşează acela care, din complexul de valori al religiei, reţine şi preţuieşte numai frumuseţea ceremoniilor şi a cadrului în care ele se desfăşoară. Nici adevărul, nici binele, nici sacrul nu au un preţ adevărat pentru estet. ,,Lumea nu este justificabilă decât ca fenomen estetic", spunea odată Fr. Nietzsche, un om care avea de altfel în sine o posibilitate mai largă de îmbrăţişare a lumii. Lupta unul Flaubert cu formele burgheze ale societăţii timpului său, fanatismul său estetic provenea poate dintr-o antipatie radicală faţă de toate valorile extraestetice care se întrunesc în cuprinsul vieţii sociale. ,,Nimic din ce se întâmplă cu adevărat n-ar o importanţă cât de mică", scria odată Oscar Wilde. Şi altădată: ,,Mulţi oameni acţionează bine, dar foarte puţini vorbesc la fel, ceea ce înseamnă că a vorbi este cu mult mai greu şi în acelaşi timp mai frumos". ..................... Tudor, vianu, atitudinea, estetica, estetismul, valori, arta, adevarul, binele, sacrul, nietzsche, flaubert, oscar wilde, j, j, weiss, umanitatea, egoismul, frumos, excentric, spranger, formele vietii, banausi, religie, omul, artistul

Estetică

Numar pagini: 2

Greek Gods in the Iliad.

With our view of God, it can sometimes be difficult to comprehend the actions and thinking of the Greek deities. The Christian God does not tend to take such an active role in the affairs of people's lives, where, on the other hand, the Greeks regarded direct involvement by the gods as a daily, uncontrollable part of life. Needless to say, divine intervention was a major variable in the equation of Homer's Iliad.
The gods picked who they would favour for different reasons. Except Zeus: As the symbol of supreme authority and justice, he makes judgement calls as to the other gods' involvement in the war, remains impartial, and doesn't seem to get caught up in picking favourites. Even when his own son, Sarpedon, was about to die, Zeus chose to let the outcome go unaltered.
. Greek, gods, iliad, homer

Engleza

Numar pagini: 2

Izotopi

"Se numesc izotopi specii de atomi apartinand aceluiasi element, diferind prin masa lor,dar asemanandu-se extrem de mult prin proprietatile lor fizice si chimice.Din cauza marii asemanari a proprietatilor lor, izotopii aceluiasi element nu pot fi separati decat foarte greu, prin metode speciale."
. Izotopi, atomi, element, isos, topos, acelasi, loc, radioactiv, uraniu, numar, masa, atomic, simbol, chimic, hidrogen

Chimie

Numar pagini: 3

Aluminiul - Metalul secolului al XXI-lea

"Aluminiul,cel mai abundent metal din scoarta Pamantului, a fost obtinut întaia data de catre HUMPHRY DAVY.
Aluminiul este un metal foarte electropozitiv si reactiv cu greutatea atomica 26,974 ;
are o structura cristalina cubica,cu fetele centrate, ceea ce îl face maleabil si ductil, adica
poate fi laminat în foi subtiri si tras în fire fine.
PROPRIETATI
ROL FIZIOLOGIC
PRODUCTIE. Aluminiul, metal, secol, xxi, humphry davy, proprietati, rol fiziologic, productie

Chimie

Numar pagini: 2

1 2 3 ... 3

"activ" rezultate au fost gasite 115

activ

Alege conditiile

"activ" rezultate au fost gasite 115

"activ" rezultate au fost gasite 115

Sondaj de opinie

Camp de cuvinte cheie

Liceu

Scoala profesionala

Scoala generala

Facultate