21
Mielu ZIate |
|
Cuprins
Psihologia 2000: încotro? sau In loc de prefaŃă....................................................... 21 Bibliografie ........................................................................................................................ 26 PARTEA ÎNTÂI PROBLEME TEORETICO-METODOLOGICE ALE PSIHOLOGIEI Capitolul I PSIHOLOGIA CA STIINłĂ SI CA PROFESIE ......................................................... 33 1. Definirea psihologiei.................................................................................................... 33 1.1. Tipuri de definiŃii................................................................................................ 33 1.2. încercări integrative ............................................................................................ 36 2. TendinŃe controversate în psihologie ......................................................................... 38 2.1. Psihologia: stiinŃă sau artă? ............................................................................ 39 2.2. Psihologia: nomotetică, idiografică sau idiotetică ? ...................................... 41 2.3. Unitate sau diversitate în psihologie? ............................................................... 45 2.4. Impasul, criza sau progresul si expansiunea psihologiei? ............................ 49 3. Locul psihologiei în sistemul stiinŃelor ..................................................................... 54 3.1. Modele triunghiulare .......................................................................................... 54 3.2. Modelul circular ................................................................................................. 55 3.3. Modelul interpenetrării stiinŃelor ...................................................................... 56 3.4. Modelul bazat pe clasificarea stiinŃelor ............................................................ 58 3.5. Concluzii cu privire la locul psihologiei în sistemul stiinŃelor .......................................................................................... 59 4. Psihologia ca profesie.................................................................................................. 60 4.1. Statutul profesiei de psiholog .............................................................................60 4.2. FuncŃiile psihologului......................................................................................... 62 4.3. Debuseele de plasare si integrare a psihologului ........................................... 63 4.4. Somajul în rândul psihologilor ......................................................................... 64 4.5. Codul deontologic al profesiunii de psiholog ....................................................64 5. Repere privind viitorul psihologiei ............................................................................ 67 5.1. „ProfeŃii" despre viitorul psihologiei................................................................ 67 5.2. Factori modelatori ai viitorului psihologiei ...................................................... 71 Bibliografie .........................................................................................................................73 Capitolul II OBIECTUL PSIHOLOGIEI........................................................................................... 77 1. Obiectul psihologiei în disputa specialistilor ............................................................ 77 1.1. Psihologia în căutarea propriului ei obiect ....................................................... 77 1.2. Factori care au întârziat elaborarea obiectului unitar al psihologiei ....................................................................................................... 78 1.3. Nevoia de sinteză ................................................................................................ 81 2. Perspective de abordare a obiectului psihologiei ..................................................... 83 2.1. ViaŃa psihică interioară ca obiect al psihologiei ............................................. 83 2.1.1. IntrospecŃionismul ................................................................................... 83 2.1.2. Psihanaliza ...............................................................................................86 2.1.3. Alte orientări .......................................................................................... 90 2.2. Comportamentul ca obiect al psihologiei .......................................................... 90 2.2.1. ReacŃii împotriva introspecŃionismului ................................................. 91 2.2.2. Behaviorismul tradiŃional ....................................................................... 92 2.2.3. Neo-behaviorismul................................................................................... 95 2.2.4. Opinii actuale cu privire la behaviorism............................................... 97 2.3. Conduita (activitatea) ca obiect al psihologiei.................................................. 99 2.3.1. „Psihologia conduitei"............................................................................ 99 2.3.2. Activitatea ca echivalent al conduitei ................................................... 102 2.3.3. ValenŃele activităŃii ................................................................................. 103 2.4. Omul concret ca obiect al psihologiei..............................................................103 2.4.1. Sinele individual si unic al omului ca obiect al psihologiei .......................................................................................... 104 2.4.2. Psihologia umanistă despre metodă si metodologie............................ 106 3. Constatări conclusive cu privire la obiectul psihologiei .......................................... 107 3.1. Repere comparative si evaluative ...................................................................... 107 3.2. Tipuri de soluŃii la problema obiectului psihologiei ....................................... 110 3.3. Un punct de vedere personal cu privire la obiectul psihologiei ........................................................................................ 111 Bibliografie ....................................................................................................................... 112 Capitolul III METODĂ SI METODOLOGIE ÎN PSIHOLOGIE.................................................... 115 1. Premise teoretice ale metodelor psihologiei ............................................................ 115 1.1. Conceptul de „metodă" .................................................................................... 115 1.2. Enumerarea si clasificarea metodelor psihologiei ........................................... 116 2. Principalele metode ale psihologiei........................................................................... 118 2.1. Metoda observaŃiei ........................................................................................... 118 2.2. Metoda experimentului...................................................................................... 124 2.3. Metoda convorbirii ............................................................................................ 133 2.4. Metoda anchetei psihologice............................................................................. 134 2.5. Metoda biografică.............................................................................................. 137 2.6. Metoda povestirilor de viaŃă ............................................................................. 139 2.7. Metoda analizei produselor activităŃii .............................................................. 140 2.8. Metodele psihometrice ...................................................................................... 141 2.9. Metoda modelării si simulării .......................................................................... 146 3. Comentarii generale cu privire la metodele psihologiei ..........................................147 3.1. Specificul metodelor psihologiei .....................................................................147 3.2. Obiectivitatea metodelor psihologiei ...............................................................148 3.3. Efectele prezenŃei cercetătorului ......................................................................149 4. Metodologia psihologică ............................................................................................152 4.1. Conceptul de „metodologie".............................................................................152 4.2. Componentele si domeniile metodologiei psihologice.................................... 152 5. Tipuri de metodologii psihologice ............................................................................ 155 5.1. Metodologiile obiective, subiectiv-interpretative si mixte............................... 155 5.2. Metodologiile coercitive si non-coercitive ....................................................... 156 6. RelaŃia dintre metodă si metodologie în psihologie ................................................ 157 Bibliografie ....................................................................................................................... 158 Capitolul IV LEGE, EXPLICAłIE SI TEORIE ÎN PSIHOLOGIE............................................... 161 1. Există o legitate psihologică?.................................................................................... 161 1.1. PoziŃii contestatare ............................................................................................ 161 1.2. Exemple de legi psihologice............................................................................. 163 1.3. Specificul legilor psihologice ........................................................................... 165 2. ExplicaŃia în psihologie.............................................................................................. 168 2.1. Descriere, explicaŃie, previziune ..................................................................... 168 2.2. înŃelegere, explicaŃie si lege ............................................................................. 171 2.3. Interpretare si explicaŃie.................................................................................... 175 3. Tipuri si niveluri de explicaŃie................................................................................... 178 3.1. Clasificarea filosofică ........................................................................................ 178 3.2. Tipologii psihologice......................................................................................... 181 4. CerinŃe metodologice ale explicaŃiei în psihologie ................................................. 183 4.1. Necesitatea selecŃiei modelelor explicative...................................................... 183 4.2. Necesitatea corelării modelelor explicative .................................................... 183 5. Teoria psihologică ...................................................................................................... 184 5.1. Conceptul de „teorie" ...................................................................................... 184 5.2. Clasificarea teoriilor psihologice ..................................................................... 186 5.3. „ForŃa teoretică" a concepŃiilor psihologice ................................................... 188 Bibliografie ...................................................................................................................... 190 PARTEA A DOUA PSIHICUL - DOMENIU DE CERCETARE AL PSIHOLOGIEI Capitolul V NATURA PSIHICULUI UMAN ...................................................................................197 1. Psihicul ca obiect de cercetare al psihologiei ......................................................... 197 1.1. Complexitatea psihicului....................................................................................197 1.2. Natura contradictorie a psihicului ....................................................................198 1.3. ConsecinŃe asupra conceperii obiectului psihologiei.......................................200 1.4. Definirea psihicului ..........................................................................................201 2. Caracteristicile fundamentale ale psihicului ............................................................202 2.1. Psihicul ca formă a vieŃii de relaŃie .................................................................202 2.1.1. SupoziŃii...................................................................................................202 2.1.2. Dovezi......................................................................................................203 2.2. Psihicul ca funcŃie a creierului .........................................................................205 2.2.1. Teză cu valoare de principiu metodologic............................................205 2.2.2. Argumente în sprijinul relaŃiei dintre psihic si creier .........................206 2.2.3. Modele explicativ-interpretative ale relaŃiei dintre psihic si creier.............................................................................207 2.3. Psihicul ca re-producere a realităŃii naturale....................................................219 2.3.1. Caracteristicile re-producerii psihice....................................................219 2.3.2. Criteriile individualizării re-producerii psihice....................................223 2.5.1. Notele definitorii ale psihicului uman ..................................................224 2.4. Psihicul ca fenomen condiŃionat si determinat socio-istoric si socio-cultural............................................................................224 2.4.1. De la socio-istoric si socio-cultural la psihic ......................................224 2.4.2. De la psihic la socio-istoric si socio-cultural ......................................226 3. Manifestări neobisnuite ale psihicului .......................................................................227 3.1. Tipuri de fenomene psihice neobisnuite..........................................................227 3.2. încercări de cercetare si explicare stiinŃifică a fenomenelor parapsihologice ........................................................................229 3.3. Argumente pro si contra parapsihologici ........................................................231 4. Perspective noi de abordare a psihicului ................................................................. 233 4.1. Teoria informaŃiei .............................................................................................. 233 4.2. Cognitivismul ..................................................................................................... 234 4.3. Neo-evoluŃionismul ............................................................................................ 238 Bibliografie ...................................................................................................................... 240 Capitolul VI IPOSTAZELE PSIHICULUI ........................................................................................ 243 1. ConstiinŃa ca ipostază a psihicului ............................................................................ 243 1.1. Locul constiinŃei în psihologie ......................................................................... 243 1.2. Etape în definirea constiinŃei ............................................................................ 244 1.3. Modele explicativ-interpretative ale constiinŃei............................................... 248 1.3.1. Modele explicativ-interpretative tradiŃionale....................................... 248 1.3.2. Modele explicativ-interpretative actuale .............................................. 251 1.4. DiscuŃii si controverse actuale cu privire la constiinŃă ................................... 258 2. Subconstientul ca ipostază a psihicului .................................................................... 260 2.1. Ce loc ocupă subconstientul în psihologie ? .................................................. 260 2.2. Două etape în definirea subconstientului ........................................................ 261 2.3. Caracteristicile si rolurile subconstientului ..................................................... 262 3. Inconstientul ca ipostază a psihicului ...................................................................... 263 3.1. Negarea si afirmarea inconstientului .............................................................. 263 3.2. „Impunerea" inconstientului în psihologie ..................................................... 264 3.3. Definirea inconstientului................................................................................... 267 3.4. Natura si rolurile inconstientului ..................................................................... 268 3.4.1. Natura inconstientului............................................................................268 3.4.2. Rolurile inconstientului ..........................................................................269 3.5. Tipuri de inconstient.......................................................................................... 270 3.5.1. Inconstientul cerebral ............................................................................270 3.5.2. Inconstientul colectiv .............................................................................272 3.5.3. Inconstientul cognitiv.............................................................................275 4. RelaŃia dintre constient si inconstient .......................................................................277 4.1. Probleme generale..............................................................................................277 4.2. Tipuri de relaŃii între constient si inconstient ..................................................278 4.3. Terapii derivate din relaŃiile „constient - inconstient" ...................................279 Bibliografie .......................................................................................................................279 Capitolul VII STĂRILE DE CONSTIINłĂ........................................................................................283 1. Stările de constiinŃă - obiect al investigaŃiei psihologice ....................................... 283 1.1. Ce este o „stare de constiinŃă"? ..................................................................... 283 1.2. Multitudinea si varietatea stărilor de constiinŃă ............................................. 284 1.3. Noul context de abordare a stărilor de constiinŃă ........................................... 288 2. Stări de constiinŃă modificată .................................................................................... 290 2.1. Somnul ................................................................................................................ 290 2.1.1. Natura somnului ...................................................................................290 2.1.2. Somn versus veghe sau funcŃiile somnului ...........................................290 2.1.3. Ce se întâmplă cu reactivitatea neurofiziologică si psihică în timpul somnului ? ........................................................... 292 2.1.4. Privarea de somn si insomnia............................................................... 294 2.1.5. De ce' dormim ? sau teoriile explicative ale somnului ....................... 295 2.1.6. Necesitatea studierii somnului ............................................................. 297 2.2. Visul........................................................................................................... . ....... 297 2.2.1. Visul ca stare de mentaŃie sau natura psihică a visului..................... 298 2.2.2. Visul - perturbator sau protector al somnului ? ................................. 299 2.2.3. Metode obiective de studiere a visului ................................................ 300 2.2.4. Cum au fost explicate visele ? ............................................................. 303 2.2.5. Pot fi controlate visele ?........................................................................ 305 2.3. Hipnoza .............................................................................................................. 307 2.3.1. Hipnoza - fenomen complex si contradictoriu .................................... 307 2.3.2. Hipnoza - stare de somn sau stare de veghe ? ................................... 308 2.3.3. Teorii explicativ-interpretative ale hipnozei ........................................ 310 2.3.4. Legitimitatea hipnozei în dispută......................................................... 313 3. Căi de acces la stările de constiinŃă modificată........................................................314 3.1. MeditaŃia ............................................................................................................ 314 3.1.1. AccepŃii .................................................................................................. 314 3.1.2. Formele meditaŃiei.................................................................................. 315 3.1.3. Studiul stiinŃific al meditaŃiei................................................................ 316 3.2. Bio-feed-back-ul ................................................................................................ 317 3.2.1. Ce este bio-feed-back-ul ? .................................................................... 317 3.2.2. Tipuri de bio-feed-back ......................................................................... 318 3.2.3. Specificul bio-feed-back-ului ................................................................ 320 3.2.4. Ce se asteaptă de la bio-feed-back ?...................................................321 3.3. SubstanŃele psihoactive ..................................................................................... 322 3.3.1. încercare de definire si clasificare ....................................................... 322 3.3.2. Efectele substanŃelor psihoactive .........................................................322 3.3.3. Controverse si dubii ............................................................................... 325 4. Câteva probleme generale ale stărilor de constiinŃă modificată.............................. 327 4.1. Inducere ............................................................................................................. 327 4.2. Efecte ................................................................................................................. 328 4.3. UtilităŃi.................................................................... .' .......................................... 328 Bibliografie ...................................................................................................................... 329 Capitolul VIII ABORDAREA „PLANĂ" SI „PIRAMIDALĂ" A PSIHICULUI ........................... 333 1. Abordarea „plană", „orizontală" a psihicului ......................................................... 333 1.1. AsociaŃionismul clasic....................................................................................... 333 1.2. Variante de asociaŃionism renovate................................................................... 336 1.3. Principiile abordării „plane" a psihicului....................................................... 337 2. Abordarea structural-dinamică a psihicului.............................................................. 338 2.1. Etape în evoluŃia abordării structural-dinamice a psihicului.......................... 338 2.1.1. „IntuiŃii" din trecut................................................................................ 338 2.1.2. Fundamentarea si consolidarea abordării structural-dinamice a psihicului .......................................................... 339 2.1.3. Expansiunea si adâncirea abordării structural-dinamice în psihologia contemporană ................................ 343 2.2. Specificul abordării structural-dinamice a psihicului .......................................346 2.2.1. Conceptul de „structură"...................................................................... 346 2.2.2. Demersuri în abordarea structural-dinamică a psihicului...................348 2.2.3. Principiile abordării structural-dinamice a psihicului.........................350 2.3. DificultăŃile abordării structural-dinamice a psihicului...................................350 Bibliografie .......................................................................................................................351 Capitolul IX ABORDAREA SISTEMICĂ SI SINERGETICĂ A PSIHICULUI ...........................353 1. Premisele abordării sistemice a psihicului ................................................................353 1.1. Premise din afara psihologiei ...........................................................................353 1.2. Premise din interiorul psihologiei ....................................................................360 2. Coordonate sistemice ale psihicului .........................................................................362 2.1. Conceptul de „sistem" .......................................................................................362 2.2. Psihicul ca sistem: caracteristicile sistemului psihic uman ..........................363 3. ParticularităŃile abordării sistemice a psihicului .....................................................368 3.1. CerinŃele abordării sistemice a psihicului .......................................................368 3.1.1. Clasificarea tradiŃională a fenomenelor psihice ..................................369 3.1.2. Clasificarea actuală a fenomenelor psihice.........................................370 3.2. Principiile si valenŃele abordării sistemice a psihicului ..................................371 3.2.1. Principiile abordării sistemice ..............................................................371 3.2.2. Valoare metodologică ............................................................................371 4. Abordarea sinergetică a psihicului ............................................................................372 4.1. Ce este sinergetica ? ......................................................................................... 372 4.2. Principiile abordării sinergetice ...................................................................... 374 4.3. încercări de abordare sinergetica a psihicului ................................................ 375 Bibliografie ...................................................................................................................... 377 Capitolul X CERCETAREA PSIHOLOGICĂ..................................................................................379 1. Probleme generale ale cercetării psihologice............................................................379 1.1. Tipurile cercetării psihologice ..........................................................................379 1.2. Generalizarea disputei dintre cercetarea pură si cercetarea aplicativă.......................................................................................383 1.3. Strategii de cercetare psihologică .....................................................................385 2. Procesualitatea si problemele cercetării psihologice ................................................386 2.1. Ciclurile cercetării psihologice .........................................................................386 2.2. Etapele cercetării psihologice ...........................................................................388 2.2.1. Delimitarea domeniului, temei si problemei de cercetare .................388 2.2.2. Informarea si documentarea ................................................................389 2.2.3. Specificarea obiectivelor sau a scopurilor ........................................391 2.2.4. Formularea ipotezelor si a variabilelor ..............................................391 2.2.5. Definitivarea metodelor, procedeelor si tehnicilor de in ^stigare ........................................................................................395 2.2.6. Alegerea si descrierea domeniului de aplicare a metodelor .............397 2.2.7. Aplicarea metodelor si recoltarea datelor..........................................398 2.2.8. Prelucrarea datelor recoltate ...............................................................400 2.2.9. Formularea concluziilor .......................................................................402 2.2.10. Validarea concluziilor în vederea generalizării lor............................403 2.2.11. Comunicarea sau publicarea rezultatelor si a concluziilor cercetării...................................................................404 2.2.12. Reluarea întregului ciclu ......................................................................405 3. DificultăŃile cercetării psihologice; evitarea si înlăturarea lor ...............................405 3.1. Premise ...............................................................................................................405 3.2. „Pericole" si „capcane" în cercetarea psihologică .........................................406 3.2.1. Alegerea (selecŃia) subiecŃilor ............................................................406 3.2.2. Aplicarea metodelor.............................................................................406 3.2.3. Asteptările cercetătorului sau „autoprofeŃia care se îndeplineste" ...........................................................................407 3.2.4. Asteptările subiecŃilor sau „ caracteristicile cerute " ..........................407 3.2.5. Administrarea repetată a unui instrument de cercetare .....................407 3.2.6. Modificarea subiecŃilor în timp...........................................................408 3.2.7. Pierderea subiecŃilor ............................................................................409 3.2.8. Comunicarea rezultatelor obŃinute ...................................................... 409 3.2.9. Efectul de contaminare ........................................................................ 410 3.2.10. Formularea prematură a concluziilor ................................................410 3.3. ModalităŃi ameliorative...................................................................................... 410 Bibliografie ....................................................................................................................... 412 . Psihologie, mielu, zlate |
|
Psihologia Educatiei Numar pagini: 407
|
Electronica industriala |
|
CUPRINS
PREFATA........................................................................................................8 INTRODUCERE............................................................................................10 1. DISPOZITIVE SEMICONDUCTOARE...............................................13 1.1. Conductia electrica la semiconductoare.........................................13 1.2. Procese în jonctiunea p-n ...............................................................16 1.3. Diode semiconductoare ..................................................................19 1.4. Tranzistoare bipolare......................................................................21 1.5. Caracteristicile si parametrii tranzistoarelor bipolare ....................25 1.6. Tranzistoare cu efect de câmp........................................................28 1.6.1. Tranzistoare cu efect de câmp cu jonctiune p-n (TEC-J).......28 1.6.2. Tranzistoare cu efect de câmp cu poarta izolata (TEC-MOS)30 1.7. Tiristoare ........................................................................................32 1.8. Caracteristicile functionale ale tiristoarelor ...................................35 1.9. Circuite integrate ............................................................................37 1.10. Dispozitive semiconductoare optoelectronice............................41 2. REDRESOARE DE MICA PUTERE PENTRU CURENT MONOFAZAT...............................................................................................44 2.1. Schema bloc a redresorului ............................................................44 2.2. Redresoare monofazate cu sarcina activa.......................................45 2.3. Redresoare monofazate cu sarcina inductiva .................................48 2.4. Filtre pentru redresoare de mica putere..........................................51 2.5. Functionarea si calculul redresorului cu filtru capacitiv ................53 2.6. Caracteristicile externe ale redresoarelor de mica putere...............57 2.7. Stabilizatoare de tensiune...............................................................58 2.8. Surse de alimentare cu transformarea multipla a energiei .............62 3. CONVERTOARE DE MEDIE SI MARE PUTERE.............................64 3.1. Utilizarea convertoarelor în energetica si electrotehnica ...............64 3.2. Redresorul monofazat comandat....................................................65 3.2.1. Functionarea redresorului comandat monofazat în sarcina activa (LS = 0).........................................................................................65 3.2.2. Regimul de curent intermitent la functionarea în sarcina activ-inductiva........................................................................................67 3.2.3. Regimul de curent fara întrerupere la functionarea în sarcina activ-inductiva........................................................................................68 3.2.4. Comutarea curentului la redresoarele comandate monofazate .............................................................................................69 3.3. Invertorul dependent monofazat.....................................................71 3.4. Redresorul trifazat cu nul ...............................................................76 3.5. Redresorul trifazat în punte ............................................................79 3.5.1. Functionarea redresorului necomandat ..................................79 4 3.5.2. Functionarea redresorului comandat ......................................82 3.5.3. Procese de comutatie si caracteristici ale redresorului trifazat în punte.......................................................................................83 3.6. Scheme de redresare multifazate....................................................85 3.7. Redresoare reversibile si convertoare directe de frecventa............91 3.8. Convertoare reglabile de tensiune alternativa ................................95 3.9. Influenta convertoarelor asupra retelei de alimentare ....................99 3.9.1. Factorul de putere al convertoarelor.......................................99 3.9.2. Convertoare cu tiristoare cu coeficient sporit de putere.......107 3.9.3. Surse de putere reactiva........................................................113 3.10. Sisteme de comanda pentru convertoare cu tiristoare..............117 3.10.1. Functiile si structura sistemelor de comanda .......................117 3.10.2. Dispozitive de defazare (DDF) ............................................120 3.10.3. Sisteme de comanda multicanal ...........................................128 3.10.4. Sisteme de comanda monocanal ..........................................131 3.11. Convertoare autonome .............................................................135 3.11.1. Metode de reglare a tensiunii continue ................................135 3.11.2. Blocuri de comutatie a tiristoarelor monooperationale ........138 3.11.3. Invertoare de tensiune ..........................................................142 3.11.4. Invertoare de curent..............................................................146 3.11.5. Invertoare de rezonanta ........................................................151 4. AMPLIFICARE CU TRANZISTOARE .............................................154 4.1. Caracteristica de transfer a etajului de amplificare ......................154 4.2. Regimul de repaus la amplificatorul cu tranzistor în montaj cu emitor comun............................................................................................156 4.3. Reactia negativa si stabilizarea regimului de repaus....................160 4.4. Schema echivalenta si parametrii principali ai etajului amplificator cu tranzistor în montaj emitor comun ......................................................162 4.5. Tipuri de conexiuni si deriva nulului în amplificatoarele de curent continuu....................................................................................................166 4.6. Amplificatorul diferential.............................................................168 4.7. Etajul amplificator cu tranzistor în montaj colector comun.........173 4.8. Etajul amplificator cu tranzistor cu efect de câmp în montaj sursa comuna ...........................................................................................175 4.9. Amplificatorul operational ...........................................................178 4.10. Amplificatorul operational neinversor cu reactie.....................180 4.11. Amplificatorul operational inversor cu reactie.........................183 4.12. Scheme operationale ................................................................184 4.13. Compensarea curentilor de intrare si a tensiunii de deplasare a nulului................................................................................188 4.14. Caracteristicile de frecventa ale amplificatoarelor si autoexcitatia .............................................................................................190 5 4.15. Amplificatoare selective si generatoare de oscilatii sinusoidale................................................................................................193 4.16. Amplificatoare cuplate capacitiv..............................................194 4.17. Etaje amplificatoare de putere..................................................198 5. CIRCUITE DE IMPULSURI...............................................................204 5.1. Avantajele transmiterii informatiei sub forma impulsurilor ........204 5.2. Regimul de comutatie al tranzistorului ........................................206 5.3. Regimul neliniar de functionare a amplificatorului operational. Comparatoare ...........................................................................................209 5.4. Circuite RC formatoare de impulsuri ...........................................212 5.4.1. Circuite de diferentiere (derivare) ........................................212 5.4.2. Circuite de integrare .............................................................213 5.5. Circuitul basculant astabil (multivibrator) cu amplificator operational................................................................................................214 5.6. Circuitul basculant monostabil cu amplificator operational ........217 5.7. Generatoare de tensiune liniar variabila (GTLV) ........................219 5.8. Generatoare blocking ...................................................................223 6. ELECTRONICA DIGITALA..............................................................226 6.1. Sisteme de numeratie în electronica digitala. Elemente de logica booleana (binara) si circuite logice ..........................................................226 6.1.1. Sisteme de numeratie ...........................................................226 6.1.2. Operatii si circuite logice elementare...................................229 6.1.3. Alte circuite logice mai des folosite.....................................231 6.1.4. Circuite logice cu mai mult de doua intrari..........................234 6.1.5. Utilizarea portii inversoare pentru transformarea circuitelor logice..................................................................................235 6.2. Utilizarea circuitelor logice binare pentru obtinerea functiilor logice .....................................................................................236 6.3. Coduri. Codificare si decodificare ...............................................244 6.3.1. Coduri...................................................................................244 6.3.2. Codificatoare ........................................................................247 6.3.3. Dispozitive de afisare cu sapte segmente.............................247 6.3.4. Decodificatoare ....................................................................248 6.3.5. Afisoare cu cristale lichide...................................................251 6.4. Circuite basculante utilizate ca circuite logice.............................252 6.4.1. Circuite basculante bistabile (triggeri) .................................252 6.4.2. Utilizarea circuitelor basculante logice ca circuite de memorie 260 6.4.3. Comanda circuitelor basculante bistabile.............................261 6.5. Numaratoare .................................................................................263 6.5.1. Numaratoare asincrone.........................................................263 6.5.2. Numaratoare sincrone ..........................................................265 6 6.5.3. Numaratoare inverse ............................................................266 6.5.4. Numaratoare cu autooprire...................................................267 6.6. Registre de deplasare....................................................................268 6.7. Dispozitive aritmetice ..................................................................270 6.7.1. Adunarea binara ...................................................................270 6.7.2. Semisumatoare .....................................................................271 6.7.3. Sumatoare.............................................................................272 6.7.4. Scaderea binara; semiscazatoare; scazatoare .......................273 6.7.5. Utilizarea sumatoarelor pentru scadere ................................274 6.7.6. Sumatoare cu actiune succesiva ...........................................275 6.7.7. Înmultirea binara ..................................................................276 6.7.8. Înmultitoare binare ...............................................................277 6.7.9. Scrierea, adunarea si scaderea numerelor prezentate în cod complementar .......................................................................................279 6.8. Dispozitive de memorare .............................................................280 6.8.1. Memorii RAM......................................................................280 6.8.2. Memorii ROM; memorii programabile................................281 6.9. Memorii externe ...........................................................................282 6.10. Calculatoare..............................................................................284 6.10.1. Calculatoare personale .........................................................284 6.10.2. Microprocesoare...................................................................286 6.10.3. Scurta istorie a calculatoarelor electronice...........................293 6.11. Conjugarea instalatiilor numerice si analogice ........................295 7. MASURAREA ELECTRICA A MARIMILOR NEELECTRICE......302 7.1. Convertoare. Amplificatoare........................................................305 7.2. Instalatii de adaptare.....................................................................307 7.3. Aparate de iesire...........................................................................318 7.4. Masurarea amplitudinii ................................................................321 7.5. Elementele circuitelor de masura si perturbatiile.........................323 7.5.1. Adaptarea elementelor circuitelor de masura.......................323 7.5.2. Perturbatiile în circuitele de masura.....................................325 7.6. Scheme rezistive de masura .........................................................331 7.6.1. Scheme de masura cu divizoare de tensiune .......................331 7.6.2. Scheme în punte ...................................................................335 7.6.3. Schema de masura cu elemente sensibile.............................341 7.6.4. Punti cu masurarea deviatiei ................................................343 7.6.5. Masurarea rezistentelor traductoarelor cu amplificatoare operationale ..........................................................................................345 7.6.6. Masurarea rezistentei traductoarelor prin metoda analogica în punte cu conversie în frecventa............................................................346 7.6.7. Masurarea numerica a rezistentei cu convertor în trepte......346 7.7. Elemente sensibile reactive ..........................................................347 7 7.7.1. Elemente inductive...............................................................347 7.7.2. Elemente sensibile cu transformator ....................................348 7.7.3. Punti de curent alternativ pentru masurarea inductantei ......349 7.7.4. Traductoare capacitive .........................................................350 7.7.5. Scheme de masura cu traductoare capacitive.......................353 7.8. Traductoare active electrodinamice .............................................355 7.9. Elemente sensibile piezoelectrice.................................................357 8. TRANSMITEREA DATELOR ...........................................................359 8.1. Instalatii pentru obtinerea si memorarea rezultatelor masuratorilor ............................................................................................359 8.2. Masuratori la distanta si telemetrie ..............................................362 8.2.1. Instalatii pentru masuratori la distanta .................................362 8.2.2. Transmiterea semnalelor în curent constant.........................363 8.2.3. Procedee analogice de masurare la distanta cu transformarea informatiei de tipul frecventa – structura .............................................364 8.2.4. Multiplexoare de frecventa...................................................366 8.2.5. Multiplexoare în timp...........................................................367 9. PRELUCRAREA ELECTRONICA A REZULTATELOR MASURATORILOR ...................................................................................373 9.1. Aparate de calcul..........................................................................373 9.1.1. Aparate de legatura...............................................................373 9.1.2. Aparate functionale ..............................................................376 9.2. Analiza spectrala a semnalelor de masura....................................379 9.3. Analiza de corelatie a semnalelor de masura ...............................381 BIBLIOGRAFIE..........................................................................................384. Semiconductoare, electronica, diode, tranzistoare, caracteristici |
|
Electronica digitala Numar pagini: 384
|
Programare WEB cu ASP.NET |
|
I. PRINCIPII GENERALE ALE PROIECTĂRII INTERFEŢELOR WEB ............................ 5
I.1. INTRODUCERE........................................................................................................................................ 5 I.2. REALIZAREA INTERFEŢELOR WEB UTILIZÂND LIMBAJUL DE MARCARE HTML ..................................... 6 I.2.1. Ce este HTML ? ................................................................................................................... 6 I.2.2. Structura unui document HTML .......................................................................................... 7 I.2.3. Elemente HTML avansate .................................................................................................... 8 I.2.3.1 Tabele............................................................................................................................................. 8 I.2.3.2 Cadre.............................................................................................................................................. 9 I.2.3.2.1 Cadre interne .......................................................................................................................... 10 I.2.3.2.2 Deschiderea documentelor în alte cadre ................................................................................. 11 I.2.3.3 Layere........................................................................................................................................... 12 I.2.3.4 Formulare..................................................................................................................................... 12 I.2.4. Evaluare............................................................................................................................. 16 I.3. UTILIZAREA TEHNICII CSS PENTRU FORMATAREA DOCUMENTELOR WEB ........................................... 19 I.3.1. Ce este un stil? ................................................................................................................... 19 I.3.2. Definiţii de stil.................................................................................................................... 20 I.3.2.1 Definiţii de stil inline.................................................................................................................... 21 I.3.2.2 Definiţii de stil încapsulate (interne) ......................................................................................... 21 I.3.2.3 Definiţii de stil extern .................................................................................................................. 23 I.3.3. Stiluri în cascadă ............................................................................................................... 24 I.3.4. Clase de stiluri ................................................................................................................... 24 I.3.5. Stiluri identificator............................................................................................................. 25 I.3.6. Pseudoclase şi pseudoelemente.......................................................................................... 26 I.3.7. Stiluri pentru liste............................................................................................................... 28 I.3.8. Casete în CSS..................................................................................................................... 30 I.3.9. Poziţionare în CSS ............................................................................................................. 31 I.3.10. Notaţii şi unităţi de măsură................................................................................................ 32 I.3.11. Evaluare............................................................................................................................. 34 II. MEDIUL DE LUCRU VISUAL WEB DEVELOPER EXPRESS 2008........................... 36 II.1. MEDIUL DE LUCRU............................................................................................................................... 36 II.2. CUM MANEVRĂM PANOURILE .............................................................................................................. 37 II.3. MENIUL VIEW...................................................................................................................................... 38 II.4. PAGINA DE START ................................................................................................................................ 38 II.5. PUBLICAREA UNUI SITE WEB................................................................................................................ 38 II.6. COMPILAREA DINAMICĂ A SITE-ULUI................................................................................................... 39 II.7. WEB SITE/WEB PROJECT ...................................................................................................................... 39 II.8. CREAREA UNUI SITE WEB ..................................................................................................................... 40 II.9. DESPRE OPŢIUNEA LOCATION( FILE SYSTEM, HTTP, FTP).................................................................. 41 II.10. CREAREA ŞI UTILIZAREA DIRECTOARELOR........................................................................................... 42 II.11. EDITAREA PAGINILOR .......................................................................................................................... 42 II.12. SCHIMBAREA PROPRIETĂŢILOR............................................................................................................ 43 II.13. SALVAREA MODIFICĂRILOR ................................................................................................................. 43 II.14. DESPRE FIŞIERELE COD ........................................................................................................................ 43 II.15. VIZUALIZAREA PAGINILOR ÎNTR-UN BROWSER WEB........................................................................... 44 II.16. MASTER PAGES .................................................................................................................................... 44 II.17. SERVERE WEB ÎN VISUAL WEB DEVELOPER........................................................................................ 45 II.18. ASP.NET DEVELOPMENT SERVER ...................................................................................................... 45 II.19. RULAREA SERVERULUI INTEGRAT ....................................................................................................... 46 II.20. SECURITATE ÎN ASP.NET DEVELOPMENT SERVER ............................................................................. 46 III. LIMBAJUL DE SCRIPTING SERVER-SIDE ASP.NET............................................... 47 III.1. STRUCTURA UNEI PAGINI ASP.NET .................................................................................................... 47 III.1.1. Controale ASP.NET........................................................................................................... 49 III.1.2. Ciclul de viaţă al unei pagini web. .................................................................................... 50 III.1.3. Aplicaţii rezolvate.............................................................................................................. 51 III.2. LIMBAJUL C#....................................................................................................................................... 53 III.2.1. Vocabularul limbajului ...................................................................................................... 54 III.2.2. Tipuri de date..................................................................................................................... 55 III.2.3. Operatori ........................................................................................................................... 56 III.2.4. Conversii............................................................................................................................ 58 III.2.5. Funcţii matematice ............................................................................................................ 59 III.2.6. Instrucţiuni C#................................................................................................................... 60 III.2.7. Tablouri în C#.................................................................................................................... 67 III.2.8. Şiruri de caractere............................................................................................................. 71 III.2.9. Date calendaristice............................................................................................................ 73 IV. MODELUL CLIENT-SERVER....................................................................................... 75 IV.1. CONTROALE SERVER WEB.................................................................................................................... 75 IV.1.1. Label .................................................................................................................................. 76 IV.1.2. Button, LinkButton, ImageButton....................................................................................... 76 IV.1.3. TextBox .............................................................................................................................. 78 IV.1.4. CheckBox, CheckBoxList ................................................................................................... 79 IV.1.5. RadioButton ....................................................................................................................... 81 IV.1.6. RadioButtonList ................................................................................................................. 82 IV.1.7. BulletList ............................................................................................................................ 83 IV.1.8. Image ................................................................................................................................. 84 IV.1.9. DropDownList.................................................................................................................... 84 IV.1.10. HyperLink ........................................................................................................................ 85 IV.1.11. Table, TableRow, TableCell............................................................................................. 86 IV.1.12. MultiView, View............................................................................................................... 87 IV.1.13. FileUpload ....................................................................................................................... 87 IV.1.14. Evaluare........................................................................................................................... 89 IV.2. POST BACK .......................................................................................................................................... 90 IV.2.1. Evaluare............................................................................................................................. 92 IV.3. CONTROALE PENTRU VALIDAREA DATELOR......................................................................................... 93 IV.3.1. RequiredFieldValidator ..................................................................................................... 93 IV.3.2. RangeValidator .................................................................................................................. 93 IV.3.3. RegularExpressionValidator.............................................................................................. 93 IV.3.4. CompareValidator ............................................................................................................. 93 IV.3.5. CustomValidator ................................................................................................................ 94 IV.3.6. Evaluare............................................................................................................................. 97 IV.4. CONTROALE SERVER WEB AVANSATE. ................................................................................................. 98 IV.4.1. ImageMap .......................................................................................................................... 98 IV.4.2. Ad Rotator........................................................................................................................ 101 IV.4.3. Calendar .......................................................................................................................... 103 IV.4.4. Evaluare........................................................................................................................... 107 IV.5. CONECTAREA LA O SURSĂ DE DATE A CONTROALELOR...................................................................... 107 IV.6. PĂSTRAREA INFORMAŢIILOR ÎNTRE PAGINILE WEB ........................................................................... 109 IV.6.1. Controlul HiddenField..................................................................................................... 110 IV.6.2. ViewState ......................................................................................................................... 111 IV.6.3. Cookies............................................................................................................................. 113 IV.6.4. Query String..................................................................................................................... 114 IV.6.5. Session ............................................................................................................................. 116 IV.6.6. Application....................................................................................................................... 119 IV.6.7. Evaluare........................................................................................................................... 121 V. INTERACŢIUNEA CU BAZE DE DATE WEB............................................................ 122 V.1. ROLUL BAZELOR DE DATE........................................................................................................ 122 V.2. ACCESAREA BAZELOR DE DATE WEB..................................................................................... 123 V.3. PROIECTAREA BAZELOR DE DATE........................................................................................... 125 V.3.1. Entităţi, instanţe, atribute, identificator unic ................................................................... 125 V.3.2. Relaţii între entităţi .......................................................................................................... 126 V.3.3. Evaluare........................................................................................................................... 127 V.4. CONFIGURAREA BAZEI DE DATE ............................................................................................. 128 V.4.1. Evaluare........................................................................................................................... 136 V.5. ACCESUL DIRECT LA DATE........................................................................................................ 137 V.5.1. Limbajul SQL- Elemente de bază..................................................................................... 137 V.5.2. Comenzi de manipulare a datelor .................................................................................... 140 V.5.2.1 Comanda SELECT.................................................................................................................. 140 V.5.2.2 Gruparea datelor ..................................................................................................................... 143 V.5.2.3 Sortarea datelor ....................................................................................................................... 145 V.5.2.4 Interogări multiple.................................................................................................................... 146 V.5.2.5 Comanda UPDATE................................................................................................................. 149 V.5.2.6 Comanda INSERT .................................................................................................................. 149 V.5.2.7 Comanda DELETE.................................................................................................................. 150 V.5.3. Comenzi de definire a datelor .......................................................................................... 151 V.5.3.1 Crearea tabelelor..................................................................................................................... 151 V.5.3.2 Modificarea structurii unei tabele .......................................................................................... 152 V.5.3.3 Redenumirea şi ştergerea unei tabele ................................................................................. 153 V.5.3.4 Acordarea / revocarea unor privilegii .................................................................................... 154 V.5.4. Evaluare........................................................................................................................... 156 V.6. MANIPULAREA BAZELOR DE DATE WEB PRIN INTERMEDIUL OBIECTELOR ADO.NET 158 V.6.1. Arhitectura ADO.NET...................................................................................................... 158 V.6.2. Furnizori de date (Data Providers) ................................................................................. 158 V.6.3. Accesul direct la date prin intermediul ADO.NET........................................................... 159 V.6.4. Crearea unei conexiuni .................................................................................................... 160 V.6.5. Command.......................................................................................................................... 168 V.6.5.1 Selectarea datelor. .................................................................................................................... 170 V.6.5.2 Inserarea datelor. ...................................................................................................................... 170 V.6.5.3 Actualizarea datelor................................................................................................................... 171 V.6.5.4 Ştergerea datelor....................................................................................................................... 171 V.6.6. DataReader....................................................................................................................... 172 V.6.7. Comenzi parametrizate .................................................................................................... 173 V.6.8. Studiu de caz .................................................................................................................... 174 V.7. LUCRUL ÎN MOD DECONECTAT ................................................................................................ 184 V.7.1. DataAdapter..................................................................................................................... 184 V.7.2. DataSet............................................................................................................................. 185 V.7.3. Proiectare DataSet în mediu vizual ................................................................................. 188 V.8. LUCRUL CU MAI MULTE TABELE ........................................................................................................ 193 V.9. PROCEDURI STOCATE (STORED PROCEDURES) ........................................................................... 195 V.10. CONTROALE .NET LEGATE LA DATE.................................................................................................. 198 V.10.1. Controale pentru sursa de date ....................................................................................... 198 V.10.2. Controlul GridView......................................................................................................... 200 V.10.3. Controalele DetailsView şi FormView............................................................................ 207 V.10.4. Alte controale legate la date............................................................................................ 208 V.10.4.1 Repeater................................................................................................................................. 208 V.10.4.2 DataList .................................................................................................................................. 209 V.10.4.3 DropDownList ........................................................................................................................ 210 V.10.4.4 CheckBoxList ......................................................................................................................... 211 V.10.4.5 RadioButtonList ..................................................................................................................... 212 V.10.5. Evaluare .......................................................................................................................... 213 VI. SECURITATEA APLICAŢIILOR ASP.NET ................................................................ 214 VI.1. WINDOWS AUTHENTICATION............................................................................................................. 214 VI.2. FORMS-BASED AUTHENTICATION...................................................................................................... 215 VI.3. SECURIZAREA DIN APLICAŢIA WEB .................................................................................................... 215 VII. PROIECTAREA ŞI REALIZAREA UNEI APLICAŢII WEB........................................ 216 VII.1. REALIZAREA INTERFEŢEI ................................................................................................................... 216 VII.1.1. MasterPages ................................................................................................................... 216 VII.1.2. Foi de stiluri ................................................................................................................... 222 VII.1.3. Controalele web server din MasterPage ........................................................................ 225 VII.1.4. Conectarea la sursa de date a controalelor din MasterPage ......................................... 229 VII.2. HOME.ASPX ....................................................................................................................................... 233 VII.3. MOVIE.ASPX ...................................................................................................................................... 234 VII.4. DETALII.ASPX .................................................................................................................................... 242 VII.5. UPLOAD.ASPX.................................................................................................................................... 246 VII.6. ADAUGĂFILM.ASPX........................................................................................................................... 248 VII.7. CONTACT.ASPX.................................................................................................................................. 254 VII.8. EVALUARE......................................................................................................................................... 259 VIII. TEST DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR........................................................... 259 . Programare web, asp, net |
|
Programare WEB Numar pagini: 261
|
A. Millea - Electronica Elementara - Elemente si Circuite |
|
Electronica Elementara - Elemente si Circuite
A. Millea Editura Tehnica Bucuresti - 1969 Cartea contine notiuni elementare privind dispozitivele electronice (elementele de circuit si circuitele electronice fundamentale) : tuburi electronice, dispozitive semiconductoare, amplificatoare, oscilatoare, detectoare, circuite de comutatie etc , putând servi ca baza pentru studierea ulterioara a aplicatiilor electronicii. Este adresata muncitorilor si elevilor care au o pregatire minima de algebra si cunostinte elementare de fizica. Ea poate fi utila tuturor celor care doresc sa se initieze in electronica tehnica, la un nivel de larga accesibilitate. 1. Notiuni introductive 11 1.1. Curentul electric 11 1.2. Circuite electrice 14 1.3. Condensatoare si bobine 20 1.4. Curentul alternativ 26 2. Circuite electrice simple 36 2.1. Circuite sursa-receptor 36 2.2. Adaptarea receptorului la sursa 39 3. Circuite oscilante 42 3.1. Oscilatii mecanice si oscilatii electrice 42 3.1.1. Producerea oscilatiilor mecanice 42 3.1.2. Proprietati ale oscilatiilor mecanice 43 3.1.3. Producerea oscilatiilor electrice 43 3.2. Proprietati ale oscilatiilor din circuitul inductanta-capacitate 45 3.2.1. Frecventa oscilatiilor libere 45 3.2.2. Oscilatii intretinute (fortate) 46 3.2.3. Rezonanta 47 3.3. Circuite oscilante serie si paralel 49 3.3.1. Circuitul oscilant serie 50 3.3.2. Circuitul oscilant paralel 52 3.3.3. Largimea de banda a circuitelor oscilante 54 3.4. Circuite oscilante cuplate 55 4. Tuburi electronice 57 4.1. Introducere 57 4.2. Emisia electronica 58 4.3. Dioda 59 4.3.1. Functionarea diodei 60 4.3.2. Caracteristicile si parametrii diodei 62 4.3.3. Puterea consumata in dioda 64 4.3.4. Constructia tuburilor electronice 65 4.4. Trioda 66 4.4.1. Functionarea triodei 67 4.4.2. Caracteristicile triodei 68 4.4.3. Parametrii triodei 69 4.5. Tetroda si pentoda 73 4.6. Alte tuburi electronice cu vid 76 4.6.1. Tuburi multigrile 76 4.6.2. Tuburi multiple 77 4.7. Tuburi cu gaz 77 4.7.1. Tuburi cu gaz cu catod cald 78 4.7.2. Tuburi cu gaz cu catod rece 79 4.8. Tuburi catodice 80 5. Dispozitive semiconductoare 82 5.1. Introducere 82 5.2. Proprietatile corpurilor semiconductoare 82 5.2.1. Conductibilitatea electrica a semiconductoarelor pure 83 5.2.2. Conductibilitatea semiconductoarelor cu impuritati 86 5.3. Dioda semiconductoare 88 5.3.1. Jonctiunea pn 88 5.3.2. Constructia diodelor semiconductoare 91 5.3.3. Caracteristicile si parametrii diodelor semiconductoare93 5.4. Tranzistorul 94 5.4.1. Principiul de functionare a tranzistorului 95 5.4.2. Constructia tranzistoarelor 97 5.4.3. Caracteristicile tranzistoarelor 99 5.4.4. Parametrii tranzistoarelor 103 5.5. Alte dispozitive semiconductoare 106 5.5.1. Dioda Zener 106 5.5.2. Dioda tunel 107 5.5.3. Dioda varicap 108 5.5.4. Tiristorul 108 5.5.5. Termistorul 110 5.5.6. Fotodioda si fototranzistorul 111 5.5.7. Fotorezistentele 113 6. Redresoare 114 6.1. Circuite electronice 114 6.2. Transformatoare de retea 114 6.3. scheme de redresare 116 6.3.1. Redresarea unei singure alternante 116 6.3.2. Redresarea ambelor alternante 118 6.3.3. Redresarea cu dublarea tensiunii 120 6.4. Filtre de netezire 121 6.5. stabilizatoare de tensiune 124 6.5.1. stabilizatoare de tensiune continua cu tuburi cu gaz 124 6.5.2. stabilizatoare de tensiune cu diode semiconductoare 126 7. Amplificatoare 128 7.1. Introducere 128 7.2. Trioda ca amplificatoare 131 7.2.1. Functionarea amplificatorului cu trioda 131 7.2.2. schema echivalenta a triodei ca amplificatoare 134 7.3. Tranzistorul ca amplificator 135 7.3.1. Functionarea amplificatorului cu tranzistor in conexiune cu baza comuna 135 7.3.2. Functionarea amplificatorului cu tranzistor in conexiune cu emitor comun 138 7.3.3. Functionarea amplificatorului cu tranzistor in conexiune cu colector comun 140 7.3.4. Comparatie intre cele trei montaje de amplificare cu tranzistor 141 7.4. Amplificatoare de audiofrecventa 142 7.4.1. Amplificatoare de semnal mic, cu tuburi electronice 142 7.4.2. Amplificatoare de putere cu tuburi electronice 153 7.4.3. Amplificatoare de semnal mic, cu tranzistoare 159 7.4.4. Amplificatoare de putere cu tranzistoare 166 7.4.5. Reactia in amplificatoarele de audiofrecventa 169 7.5. Amplificatoare de inalta frecventa 181 7.5.1. Amplificatoare de radiofrecventa cu tuburi electronice 182 7.5.2. Amplificatoare de radiofrecventa cu tranzistoare . . 184 7.6. Amplificatoare de curent continuu 185 8. Oscilatoare 188 8.1. Introducere 188 8.2 Oscilatoare cu inductanta si capacitate (L.C.) 189 8.1.1. Negativarea automata prin curenti de grila 192 8.1.2. Amorsarea si amplitudinea oscilatiilor 194 8.1.3. Notiunea de rezistenta negativa 196 8.1.4. scheme de oscilatoare LC 199 8.3. Oscilatoare cu rezistenta si capacitate (RC) 201 8.3.1. Oscilatoare RC cu un etaj de amplificare 203 8.3.2. Oscilatoare RC cu doua etaje de amplificare 204 9. Modulatoare, demodulatoare, schimbatoare de frecventa 207 9.1. Introducere 208 9.2. Modulatoare 208 9.2.1. Tipuri de modulatie 208 9.2.2. Circuite de modulatie 211 9.3. Circuite de detectie 215 9.4. Circuite de schimbare a frecventei 217 10. Circuite de comutatie 221 10.1. Introducere 221 10.2. Comutare electromecanica si comutare electronica 222 10.3. Circuite logice 225 10.3.1. Circuit de negatie (circuit NU) 225 10.3.2. Circuit de conjunctie (circuit sI) 226 10.3.3. Circuit de disjunctie (circuit sAU) 288 10.3.4. Circuit NICI 229 10.4. Circuite basculante 230 10.4.1. Circuit basculant bistabil 231 10.4.2. Circuit basculant monostabil 233 10.4.3. Circuit basculant astabil (multivibrator) 234 Bibliografie 236 . Electronica |
|
Electronica Elementara Numar pagini: 242
|
Sda |
|
CUPRINS
1. STRUCTURI DE DATE SI TIPURI DE DATE ABSTRACTE 1.1 Structuri de date fundamentale ....................................................... 3 1.2 Clasificãri ale structurilor de date ................................................... 3 1.3 Tipuri abstracte de date ..................................................................... 4 1.4 Eficienta structurilor de date ............................................................. 6 2. STRUCTURI DE DATE ÎN LIMBAJUL C 2.1 Implementarea operatiilor cu structuri de date ………………… 9 2.2 Utilizarea de tipuri generice …………………………………….. 11 2.3 Utilizarea de pointeri generici …………………………………… 13 2.4 Structuri si functii recursive ………………………………………16 3. VECTORI 3.1 Vectori …………………………………………………………… 24 3.2 Vectori ordonati …………………………………………………. 25 3.3 Vectori alocati dinamic ………………………………………….. 27 3.4 Aplicatie: Componente conexe ………………………………….. 29 3.5 Vectori multidimensionali ……………………………………… 31 3.6 Vectori de biti …………………………………………………… 32 4. LISTE CU LEGÃTURI 4.1 Liste înlãntuite ………………………………………………….. 35 4.2 Colectii de liste …………………………………………………. 39 4.3 Liste înlãntuite ordonate ………………………………………… 42 4.4 Variante de liste înlãntuite ………………………………………. 44 4.5 Liste dublu-înlãntuite ……………………………………………. 47 4.6 Comparatie între vectori si liste ………………………………… 48 4.7 Combinatii de liste si vectori ……………………………………. 51 4.8 Tipul abstract listã (secventã) ………………………………….. . 54 4.9 Liste Skip ………………………………………………………... 56 4.10 Liste neliniare ………………………………………………….. 59 5. MULTIMI SI DICTIONARE 5.1 Tipul abstract “Multime” ………………………………………… 62 5.2 Aplicatie: Acoperire optimã cu multimi …………………………. 63 5.3 Tipul “Colectie de multimi disjuncte” …………………………… 64 5.4 Tipul abstract “Dictionar” ……………………………………….. 66 5.5 Implementare dictionar prin tabel de dispersie ………………….. 68 5.6 Aplicatie: Compresia LZW ……………………………………… 71 6. STIVE SI COZI 6.1 Liste stivã ……………………………………………………… .. .75 6.2 Aplicatie: Evaluare expresii ……………………………………. .. 77 6.3 Eliminarea recursivitãtii folosind o stivã ………………………. .. 82 6.4 Liste coadã ……………………………………………………… ..84 6.5 Tipul “Coadã cu prioritãti” ……………………………………. . . 89 6.6 Vectori heap ………………………………………………….… . 91 1 ------------------------------------------------------------------------- Florian Moraru: Structuri de Date 7. ARBORI 7.1 Structuri arborescente …………………………………………. . 96 7.2 Arbori binari neordonati ……………………………………….. . 97 7.3 Traversarea arborilor binari ………………………………………99 7.4 Arbori binari pentru expresii …………………………………… 104 7.5 Arbori Huffman ……………………………………………….. 106 7.6 Arbori multicãi ………………………………………………… 110 7.7 Alte structuri de arbore ……………………………………….. 115 8. ARBORI DE CAUTARE 8.1 Arbori binari de cãutare ……………………………………….. 121 8.2 Arbori binari echilibrati ……………………………………….. 124 8.3 Arbori Splay si Treap …………………………………………. 127 8.4 Arbori AVL …………………………………………………… 131 8.5 Arbori RB si AA ……………………………………………… 136 8.6 Arbori 2-3 …………..…………………………………………. 138 9. STRUCTURI DE GRAF 9.1 Grafuri ca structuri de date ……………………………………. 142 9.2 Reprezentarea grafurilor prin alte structuri …………………… 143 9.3 Metode de explorare a grafurilor ……………………………… 147 9.4 Sortare topologicã …………………………………………….. 150 9.5 Aplicatii ale explorãrii în adâncime ………………………….. 152 9.6 Drumuri minime în grafuri …………………………………… 157 9.7 Arbori de acoperire de cost minim……………………………. 160 9.8 Grafuri virtuale ……………………………………………….. 164 10. STRUCTURI DE DATE EXTERNE 10.1 Specificul datelor pe suport extern ………………………….. 170 10.2 Sortare externã ……………………………………………… 171 10.3 Indexarea datelor ……………………………………………… 172 10.4 Arbori B …………………………………………………….… 173 11. STRUCTURI DE DATE ÎN LIMBAJUL C++ 11.1 Avantajele utilizãrii limbajului C++ ……………………….. 179 11.2 Clase si obiecte în C++ …………………………………….. 180 11.3 Clase sablon (“template”) în C++ ………………………….. 186 11.4 Clase container din biblioteca STL ………………………… 189 11.5 Utilizarea claselor STL în aplicatii …………………………. 192 11.6 Definirea de noi clase container ……………………………... Arborii, structuri, liniare, liste, simple, duble |
|
Programare WEB Numar pagini: 197
|
Curs Baze de date |
|
CUPRINS pag
0. Introducere Aplicaţii tradiţionale bazate pe fişiere; limitări 3 1. Sisteme de Gestiune ale Bazelor de Date (SGBD) 1. 1. Istoric,comentarii 5 1. 2. Definirea sistemelor de gestiune a bazelor de date relaţionale 6 1. 3. Regulile luiCodd 7 1. 4. Criterii minimale de definire a unui SGBDR 10 1. 5. Abstractizarea datelor 12 1. 6. Scheme, corespondenţe şi instanţe 14 1. 7. Independenţa datelor 15 1. 8. Principalele componente ale unui SGBD 15 1. 9. Obiectivele unui SGBD 18 1.10.Funcţiunile unui SGBD 20 2. Modele de descriere a datelor şi modelarea conceptuală 2.1. Generalităţi, enumerări 25 2.2. Modelare E-R 2.2.1.Concepte de bază 27 2.2.2.Restricţii structurale 31 2.2.3. Chei 34 2.3. Modelul EE-R 2.3.1. Problemele modelului E-R 35 2.3.2. Superclase şi subclase ale tipurilor de entitate 36 2.3.3. Specializarea 37 2.3.4. Generalizarea 38 2.3.5. Condiţii impuse specializării şi generalizării 38 3. Algebra relaţionala 3.1. Structura relaţionala a datelor 3.1.1. Domeniu 38 3.1.2. Relaţie 39 3.1.3. Atribut 40 3.1.4. Operatorii modelului relaţional 41 3.2. Algebra relaţională şi extensiile sale 41 4. Limbaje de interogare comerciale (modelul relaţional) - SQL 4.1. Istoric, obiective 49 4.2. Clauze şi operatori SQL 4.2.1.Clauzele SELECT, FROM şi WHERE 50 4.2.2.Ordonarea tuplelor (clauza ORDER BY 55 4.2.3.Gruparea rezultatelor (clauza GROUP BY 56 4.2.4.Interogări pe mai multe tabele 58 4.2.5.Subinterogări 59 4.2.6.Operatorii ANY şi ALL 62 4.2.7.Operatorul EXISTS 64 5. Normalizarea 5.1.Redundanţa informaţiilor şi anomalii de actualizare 66 5.2.Dependenţe funcţionale 69 5.3.Forme normale 5.3.1.Prima formă normală 72 5.3.2.A doua formă normală 74 5.3.3.A treia forma normală 76 5.3.4.Forma normală Boyce-Codd 76 6. Ghid de proiectare al bazelor de date relaţionale 6.1. Metodologia 6.1.1. Metodologia proiectării bazelor de date 80 6.1.2. Prezentarea metodologiei 80 6.1.3. Crearea modelului logic 82 6.2. Proiectarea logică a bazei de date – Exemplu 98 6.3. Utilizarea metodologiei de proiectare a bazelor de date relaţionale 101 6.3.1. Anexa. Documentarea tipurilor de entităţi în view-urile Locatari şi Cheltuieli 118 6.3.2. Anexa. Documentarea atributelor 119 6.3.3. Anexa. Documentarea tipurilor de relaţii din view-urile “Locatari” şi “Cheltuieli 120 6.3.4. Anexa. Documentarea domeniilor atributelor 121 6.3.5. Anexa Descrierea relaţiilor din view-urile “Locatari” şi “Cheltuieli 121 6.3.6. Anexa. Regulile date de întreprindere în cazul modelului “Locatari” şi “Cheltuieli 122 6.3.7. Anexa. Modelul global de date al sistemului Asociaţia de Locatari 122 7. Baze de date distribuite 7.1.Generaliăţi 124 7.2.Arhitectura unui SGBD distribuit 126 7.3.Proiectarea unei baze de date relaţionale distribuite 129 7.4.Alocarea datelor 130 7.5.Transparenţe în SGBDD 133 8. Securitate şi integritate 8.1. Integritate 142 8.2. Securitate 146 9. Tranzacţii şi concurenţă. 9.1.Tranzacţii 151 9.2. Proprietăţile tranzacţiilor 152 9.3. Controlul concurenţei 152 9.4. Tehnici optimiste 158 9.5. Controlul recuperării 159 Test de autoevaluare 162 . Baze de date |
|
Baze de date Numar pagini: 161
|
Java |
|
1. Introducere în limbajul de programare Java 1
1.1. Ce este Java? 1 1.2. Limbajul de programare Java 1 1.3. Java : un limbaj compilat şi interpretat 3 1.4. Istoria limbajului Java 3 1.5. Mediul Java 4 1.6. Crearea unei aplicaţii simple 4 1.7. Crearea unui applet 5 2. Programarea Orientată pe Obiecte şi Java 7 2.1. Obiecte şi clase 7 2.2. Atribute şi comportamente 8 2.2.1. Atribute 8 2.2.2. Comportament 9 2.3. Principiile OOP 9 3. Elementele de bază ale limbajului de programare Java 11 3.1. Structura lexicală a limbajului 11 3.1.1. Setul de caractere 11 3.1.2. Cuvinte cheie 11 3.1.3. Identificatori 11 3.1.4. Constante 11 3.1.5. Separatori 13 3.1.6. Operatori 13 3.1.7. Comentarii 17 3.2. Tipuri de date 17 3.3. Variabile 18 3.4. Instrucţiuni 20 3.4.1. Instrucţiunea vidă 20 3.4.2. Instrucţiuni de decizie 20 3.4.3. Instrucţiuni repetitive 24 3.5. Tablouri (vectori) 28 3.5.1. Tablouri (vectori) unidimensionale 28 3.5.2. Tablouri (vectori) cu mai multe dimensiuni 30 3.5.3. Dimensiunea unui vector 30 3.5.4. Tablouri cu dimensiuni variabile 32 3.6. Şiruri de caractere 32 4. Clase şi obiecte în Java 34 4.1. Referinţe 34 4.2. Obiecte 35 4.2.1. Noţiuni generale 35 4.2.2. Operatorul de atribuire = 36 4.2.3. Operatorul de egalitate == 37 4.3. Clase 38 4.3.1. Definirea claselor 38 4.3.2. Variabile membru 40 4.3.3. Metode 42 4.3.3.1 Definirea metodelor 42 4.3.3.2 Modificatorii metodelor 42 4.3.3.3 Tipul returnat de o metodă 43 4.3.3.4 Parametrii unei metode 44 4.3.4. Constructorii unei clase 45 4.3.5. Obiectul this 47 4.3.6. Supraîncărcarea şi supradefinirea metodelor 49 4.3.7. Modificatori de acces pentru membrii unei clase 50 4.3.8. Membrii instanţă şi membrii clasă 51 4.3.9. Argumente în linia de comandă 53 4.4. Moştenirea 56 4.4.1. Principiul moştenirii 56 4.4.2. Interfeţe 60 4.5. Probleme 63 5. Pachete 70 5.1. Importul unui pachet, al unei clase sau a unei interfeţe 71 5.2. Crearea unui pachet 72 6. Excepţii 77 6.1. Aspecte generale 77 6.2. Instrucţiunea try 78 6.3. Crearea unei excepţii 80 7. INTRĂRI ŞI IEŞIRI 83 7.1. Clasificarea fluxurilor 84 7.2. Ierarhia claselor pentru lucru cu fluxuri 85 7.2.1. Fluxuri de caractere 85 7.2.2. Fluxuri de octeţi 86 7.3. Superclasele de intrare / ieşire 87 7.4. Crearea unui flux 87 7.5. Citirea datelor de la tastatură 88 7.5.1. Obiectul System.in 88 7.5.2. Clasa InputStreamReader 89 7.5.3. Clasa BufferedReader 90 7.6. Citirea şi scrierea datelor din fişier 91 7.6.1. Clasele FileReader şi FileWriter 91 8. APPLET-URI 92 8.1. Ce este un applet? 92 8.2. Funcţiile unui applet 94 8.3. Structura generală a unui applet 94 8.4. HTML 95 8.5. Exemple 97 9. Interfeţe grafice 103 9.1. Ce este o interfaţă grafică? 103 9.2. Primele aplicaţii Swing 105 9.2.1. Exemple 105 9.2.2. Comentarea exemplelor 106 9.2.2.1 Alegerea naturii interfeţei 106 9.2.2.2 Setarea container-ului principal (din vârful ierarhiei) 107 9.2.2.3 Manipularea evenimentelor 107 9.3. Containere principale 107 9.3.1. Clasa JFrame 108 9.3.2. Ferestre secundare şi clasa JDialog 110 9.3.3. Clasa JWindow 113 9.3.4. Clasa JApplet 114 9.4. Containere intermediare 115 9.5. Folosirea gestionarilor de poziţionare (Layout Manager) 118 9.5.1. Setarea poziţionării (Layout Manager–ului) 119 9.5.1.1 BorderLayout 119 9.5.1.2 BoxLayout 120 9.5.1.3 CardLayout 121 9.5.1.4 FlowLayout 123 9.5.1.5 GridLayout 124 9.5.1.6 GridBagLayout 125 9.6. Tratarea evenimentelor 128 9.6.1. Exemplu de tratare a unui eveniment 130 9.7. Folosirea componentelor 132 9.7.1. Clasa JLabel 132 9.7.2. Clasa JButton 133 9.7.3. Clasa JTextField 133 9.7.4. Clasa JTextArea 133 9.7.5. Clasa JCheckBox 133 9.7.6. Clasa JRadioButton 133 9.7.7. Clasa JComboBox 134 9.7.8. Clasa JList 134 9.7.9. Clasa JScrollBar 134 . Java limbajul de programare java |
|
Arhitectura calculatoarelor Numar pagini: 139
|
Principiile contabile |
|
Cuprins
Planul lucrării.....................................................................................................................2 Introducere..........................................................................................................................3 Capitolul 1. Principiile contabile şi rolul lor în cadrul paradigmei contabilităţii în partidă dublă……………………………………………………………....4 1.1. Aria de definiţie şi aplicabilitate a temei. Termeni şi concepte-cheie...........................4 1.2. Axiomatizarea contabilităţii financiare………………………………………………..5 1.3. Principiile contabile, parte esenţială a dispozitivului contabil………………………...6 Capitolul 2. Principiile contabile prevăzute de reglementările contabile româneşti armonizate cu normele europene……………………………………………14 2.1. Principiul prudenţei…………………………………………………………………..14 2.2. Principiul continuităţii activităţii……………………………………………………..14 2.3. Principiul permanenţei metodelor……………………………………………………16 2.4. Principiul independenţei exerciţiului…………………………………………………16 2.5. Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii…………………….16 2.6. Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere……………………………………16 2.7. Principiul necompensării……………………………………………………………..17 2.8. Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului………………………………17 2.9. Principiul pragului de semnificaţie……………………………………………………17 Capitolul 3. Principiile recunoscute implicit în contabilitatea românească………………20 3.1. Principiile înregistrării şi ţinerii contabilităţii…………………………………………20 3.2. Principiile partidei duble………………………………………………………………20 3.3. Principiile cuantificării (măsurării şi evaluării)……………………………………….20 3.4. Principiile observării………………………………………………………………….21 3.5. Principiile responsabilităţii……………………………………………………………22 Capitolul 4. Alte abordări privind principiile contabile…………………………………..24 4.1. Principiile Contabile General Acceptate (GAAP)…………………………………….24 4.2. Principiile prevăzute de Cadrul general al IASB……………………………………...25 4.3. Aplicarea principiilor contabilităţii financiare în contabilitatea de gestiune………….26 Capitolul 5. Studii de caz.....................................................................................................28 5.1. Principii prevăzute de OMFP 1752/2005.......................................................................28 Concluzii şi propuneri........................................................................................................42 Anexe....................................................................................................................................44 Bibliografie..........................................................................................................................55 . Contabilitate, bazele, contabilitatii |
|
Bazele Contabilitatii Numar pagini: 57
|
Atestat |
|
Cabluri de retea
Cuprins Argument ......................3 Capitolul I Cablul Coaxial ...............5 Capitolul II Cablul Twisted Pair ( Torsadat UTP/STP/FTP) ............... 16 Capitolul III Fibra Optica .................. 21 Capitolul IV Conectarea Cablurilor ......30 Concluzii .......................39 Protectia Muncii ............ 40 Anexe ........................43 Bibliografie ....................51. Atestat, cabluri, retea, argument, cablu, coaxial, twisted, pair, utp, stp, ftp, fibra, optica, conectare |
|
Tehnica de calcul Numar pagini: 50
|
Utilizarea aplicatiilor CAD |
|
CUPRINS
1. Introducere 4 2. Competenţe specifice. Obiective 6 3. Fişa de descriere a activităţii 7 4. Fişa de progres 8 5. Glosar (listă de termeni, cuvinte cheie) 10 6. Materiale de referinţă pentru profesor 11 Lecţia 1: Fişă conspect – Stabilirea mediului de lucru 12 Lecţia 2: Folie transparentă – Comenzi de desenare 16 Lecţia 2: Fişă conspect – Comenzi de desenare 17 Lecţia 3: Folie transparentă – Comenzi de editare 20 Lecţia 3: Fişă conspect – Comenzi de editare 21 Lecţia 4: Folie transparentă – Comenzi de cotare 26 Lecţia 4: Fişă conspect – Comenzi de cotare 27 Lecţia 5: Fişă conspect – Aplicaţii în geometrie 32 7. Materiale de referinţă pentru elevi 34 Exerciţii 35 Test de verificare 40 8. Sugestii metodologice. Soluţii la fişele de lucru 41 9. Bibliografie 43 . Cad |
|
Tehnica de calcul Numar pagini: 43
|
SQL |
|
5.1. Comanda SELECT
5.1.1. Atributele comenzii SELECT 5.1.2. Operatori aritmetici 5.1.3. Aliasuri de coloane 5.1.4. Operatorul de concatenare 5.1.5. Convertirea valorilor Null cu ajutorul funcţiei NVL 5.1.6. Prevenirea selectării înregistrărilor duplicate 5.1.7. Clauza ORDER BY 5.1.8. Clauza WHERE 5.1.9. Operatori relaţionali 5.1.10. Operatori SQL 5.1.11. Operatorii logici 5.1.12. Funcţii 5.1.13. Funcţii referitoare la o singură înregistrare 5.1.14. Functii referitoare la mai multe înregistrari 5.1.15 Pseudo-coloana ROWNUM 5.1.16. Clauza GROUP BY 5.1.17. Clauza HAVING 5.1.18. Regasirea datelor din doua sau mai multe tabele 5.1.19. Operatorii pentru mulţimi 5.1.20. Subinterogări şi operatorii ANY, ALL, EXISTS 5.1.21. Operaţii pe tabele ce conţin informaţii do structură arborescentă 5.2 Comanda INSERT 5.3. Comanda UPDATE 5.4. Comanda DELETE 5.5. Comanda TRUNCATE . Sql, comanda, select, aperatori, aritmetici, aliasuri, coloane, concatenare, convertire, valori, null, nvl, prevenire, inregistrari, duplicate, order by, where, clauza, relationali, logici, functii, rownum, group by, having, regasire, date, tabele, multimi, subinterogari, any, all, exists, structura, arborescenta, insert, update, delete, truncate |
|
Baze de date Numar pagini: 42
|
Gestionarea activelor curente |
|
P L A N U L:
Introducere ..................................................................................................................3 Capitolul I. Aspecte generale privind activele curente la întreprindere............5 1.1 Esenţa, conţinutul şi structura activelor circulante în sfera proceselor economice.........................................................................................................5 .1.1 Conţinutul activelor circulante........................................................5 1.1.2 Structura activelor circulante..........................................................6 1.1.2.1 Gestionarea mijloacelor băneşti............................................6 1.1.2.2 Gestionarea creanţelor...........................................................8 1.2 Clasificarea activelor circulante...........................................................10 1.3 Ciclul de exploatare..............................................................................11 Capitolul II. Gestiunea activelor curente.............................................................13 2.1 Stocuri şi gestiunea lor.........................................................................13 2.1.1 Metode de dimensionare a stocurilor............................................16 2.2 Surse de finanţare a activelor curente.....................................................19 2.3 Rotaţia activelor curente.........................................................................21 Capitolul III. Analiza economico – financiară la Î.S. C.I. „Inmacom Didactic”.....................................................................................................................23 3.1 Analiza generală a structurii activelor.....................................................23 3.2 Analiza generală a structurii surselor de finanţare a activelor................29 3.3 Analiza lichidităţii...................................................................................32 3.4 Analiza fluxurilor băneşti........................................................................34 3.5 Analiza rotaţiei activelor.........................................................................35 3.6 Analiza rentabilităţii................................................................................36 Concluzii.....................................................................................................................40 Bibliografie.................................................................................................................42 Anexe . Gestiune, active, mijloace banesti |
|
Bazele Contabilitatii Numar pagini: 40
|
Gestionarea activelor curente |
|
Capitolul I. Aspecte generale privind activele curente la intreprindere............5
1.1 Esenta, continutul si structura activelor circulante in sfera proceselor economice.........................................................................................................5 1. Continutul activelor circulante........................................................5 1. Structura activelor circulante..........................................................6 1. Gestionarea mijloacelor banesti............................................6 1. Gestionarea creantelor...........................................................8 2. Clasificarea activelor circulante...........................................................10 1. Ciclul de exploatare..............................................................................11 Capitolul II. Gestiunea activelor curente.............................................................13 Stocuri si gestiunea lor.........................................................................13 Metode de dimensionare a stocurilor............................................16 2.2 Surse de finantare a activelor curente.....................................................19 2.3 Rotatia activelor curente.........................................................................21 Capitolul III. Analiza economico – financiara la I.S. C.I. „Inmacom Didactic”.....................................................................................................................23 Analiza generala a structurii activelor.....................................................23 1. Analiza generala a structurii surselor de finantare a activelor................29 2. Analiza lichiditatii...................................................................................32 3. Analiza fluxurilor banesti........................................................................34 4. Analiza rotatiei activelor.........................................................................35 5. Analiza rentabilitatii................................................................................36 Concluzii.....................................................................................................................40 Bibliografie.................................................................................................................42 Anexe . Active curente |
|
Economia intreprinderii Numar pagini: 34
|
Proiect de an |
|
Descrierea functionarii si caracteristicilor
Cuprins 1. Tehnologia de fabricare a tranzistorului bipolar KT502Д 4 2. Procedee fizice în tranzistorul bipolar 5 2.1. Coeficienţii tranzistorului bipolar…………………………………………...6 3. Caracteristicile statice ale tranzistorului bipolar 8 3.1. Caracteristicile statice în conexiunea BC 8 3.2. Caracteristicile statice în conexiunea EC 10 4. Analiza schemelor echivalente ale tranzistorului bipolar 13 5. Parametrii H pentru tranzistorul bipolar 16 6. Funcţionarea tranzistorului bipolar la frecvenţe înalte 19 7. Funcţionarea tranzistorului bipolar în regim de comutaţie 21 8. Modelul matematic al tranzistorului bipolar 25 9. Parametrii de bază ai tranzistorului KT502Д 27 10. Exemplu de utilizare al tranzistorului KT502Д 29 Bibliografie 31 . Tranzistor, bipolar |
|
Electronica Analogica Numar pagini: 31
|
Sistemul respirator |
|
CUPRINS
I. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A PLAMANILOR SI CAILOR RESPIRATORII. pag. 1-8 II. PNEUMONII. GENERALITATI. pag.9-10 1. PNEUMONIA PNEUMOCOCICA. pag.11-18 A. ETIOPATOGENIE. pag.11 B. MORFOPATOGENIE pag.12-13 C. TABLOUL CLINIC pag.13-14 D. EXPLORAREA PARACLINICA pag.14-15 E. DIAGNOSTIC pag.15 F. EVOLUTIE.COMPLICATII pag.15-17 G. TRATAMENT pag.17-18 2. PNEUMONIA STAFILOGOCCICA pag.19-22 A. FTIOLOGIE pag.19 B. PATOGENIE pag.19-20 C. MORFOPATOLOGIE pag.20 D. TABLOU CLINIC pag.20 E. DIAGNOSTIC pag.21 F. EVOLUTIE SI COMPLICATII pag.21 G. TRATAMENT pag.21-22 3. PNEUMONII CU GERMENI GRAM NEGATIVI,GENERALITATI pag.23 a) PNEUMONIA CU KLEBSIELLA PNEUMONIAE pag.23-24 b) PNEUMONIA CU HAEMOPHILUS INFLUENZAE pag.25 c) PNEUMONIA CU PSFUDOMONAS AERUGINOSA pag.25-26 d) PNEUMONIA CU LEGIONELLA PNEUMOPHILA pag.26-27 4. PNEUMONII CU GERMENI ANAEROBI pag.27-29 III. INGRIJIRI IGIENO-DIETETICE pag.30 IV. ROLUL ASISTENTEI IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU AFECTIUNI PULMONARE pag.31-34. V. PREZENTARE DE CAZURI pag.35-41 + ANEXE VI. BIBLIOGRAFIE . Sistemul respirator, biologie, anatomie, referat, plamani, pneumonia, etiopatogenie, morfopatogenie, tabloul clinic, pneumonia cu klebsiella pneumoniae, pneumonia cu haemophilus influenzae, pneumonia cu psfudomonas aeruginosa, pneumonia cu legionella pneumophila |
|
Biologie Numar pagini: 26
|
DESCOPERA TEZAURUL JUDETULUI NEAMT |
|
Definirea problemei
Analiza de piata Analiza SWOT Stabilirea obiectivelor Calendarul campaniei 16 august 2010: Vizitarea Manastirii Tazlau, Manastirii Tarcau si a Manastirii Pangarati 17 august 2010: Vizitarea Manastirii Bisericani si a Manastirii Bistrita 18 august 2010: Vizitarea orasului Piatra Neamt 19 august 2010: Vizitarea Manastirii Durau si a Manastirii Varatec 20 august 2010: Vizitarea Manastirii Agapia si a Manastirii Sihastria 21 august 2010: Vizitarea Manastirii Secu si a Manastirii Neamt 22 august 2010: Festivalul International de Folclor “Ceahlaul” 23 august 2010: Vizitarea Cetatii Neamtului 24 august 2010: Cursuri de echitatie, calarie de agrement, plimbari de agrement cu trasura 25 august 2010: Masa traditionala Bugetul alocat campaniei Stabilirea publicului tinta Stabilirea temei centrale TEHNICI DE COMUNICARE CANALE DE COMUNICARE EVALUAREA CAMPANIEI DE RELATII PUBLICE Bibliografie . Stabilirea unei campanii, analiza de piata, calendarul campaniei, neamt, bugetul alocat, stabilirea publicului tinta, tehnici de promovare, tehnici de comunicare, evaluarea campaniei de relatii publice |
|
Relatii publice Numar pagini: 21
|
21.Emil Cioran (1911-1995) |
|
"S-a născut la Răşinari, unde tatăl său era preot. A făcut studiile liceale la Sibiu, apoi Facultatea de Filosofie şi Litere din Bucureşti. După o bursă de studii în Germania a fost un an de zile profesor la un liceu din Braşov. Din 1937, când obţine o bursă a statului francez pentru doctorat se stabileşte la Paris iar din 1947 scrie numai în limba franceză.
În România a colaborat la „Gândirea”, „Vremea”, „Revista de filosofie”, făcând parte dintre discipolii lui Nae Ionescu. A publicat cinci cărţi în ţară şi mai bine de zece în Franţa, unde devine unul din cei mai apreciaţi eseişti contemporani. Ca produs exclusiv al gândirii, filosofia nu a constituit pentru Cioran decât o preocupare accidentală. De la apariţia primei sale cărţi, Pe culmile disperării, în 1934, Cioran îşi va asuma pentru totdeauna rolul filosofului fără filosofie, a gânditorului care abandonează principiile în favoarea actului trăit cu deplinele sale semnificaţii. Originalitatea operei sale constă în faptul că a abordat filosofia din perspectiva unui „eu” ce nu avea nimic în comun cu cel al filosofilor de sistem – care utilizau un „eu” depersonalizat, generalizat – ci care se centrează în propria persoană, obsedată de moarte, de singurătate sau de timp, eul mizeriilor personale şi al „nimicurilor metafizice”......................." BIBLIOGRAFIE 1. Cioran, Emil, Amurgul gândurilor, Buc., Ed. Humanitas, 1991 2. Cioran, Emil, Cartea amăgirilor, Buc., Ed. Humanitas, 1991 3. Cioran, Emil, Lacrimi şi sfinţi, Buc., Ed. Humanitas, 1991 4. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 5. Gheorghe Vlăduţescu, Neconvenţional, despre filosofia românească, Buc., Ed. Paideia, 2002 . Emil, cioran, gandirea, vremea, revista de filosofie, nae ionescu, franta, pe culmile disperarii, eu, singuratate, apologia, spiritului, ratiunea, ontologic, omul, obsesia, perfectiune, dubla, epuizare, vitala, spirituala, schimbarea la fata a romaniei, ratacirea, suferinta, absoluta, capitularii, sinucidere, constiinta, sine, unicitatea, orgoliul, luciditatea, rascolirea, permanenta, a, sinelui, cearta, cu, divinitatea, scepticism, forma, mistica, extaz, erotic, vid, criza, religioasa, munca, blestem, literarura, stil, ion ianosi, gheorghe vladutescu |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
Expansiunea Romei intre 753-27 I.E.N. |
|
" Aproape acum 3000 de ani, oierii si-au construit case pe dealurile de langa Tibru. Aceste asezari au crescut treptat si astfel au ajuns sa formeze orasul Roma.
Istoria politica a Romei este marcata de trei perioade. In prima perioada 753-509 ien orasul s-a dezvoltat de la un sat la o cetate condusa de regi. Apoi romanii au trecut de la regi la Republica Romana in a doua perioada 509-27 ien. Urmand caderii republicii, Roma cade sub dominatia imparatilor si infloreste pentru alte cinci secole intre 27ien-476en............." PRIMUL RAZBOI PUNIC(264-241 I.E.N.) AL II-LEA RAZBOI PUNIC (218-201 I.E.N.) AL III-LEA RAZBOI PUNIC (149-146 I.E.N.) INVAZIA GRECIEI SI A MEDITERANEI ESTICE . Expansiune, roma, 753-27, i, e, n, tibru, istoria politica, trei perioade, 753-509, republica romana, 509-27, cade, cadere, primul, razboi, punic, al ii-lea, 264-241, 218-201, al iii-lea, 149-146, invazia, greciei, mediterana, estica, etrusci, gali, popoarele, celtice, nordul, italiei, latium, 335, liga latina, campania, marii, tireniene, 295, samnitii, capua, campanii, trei, 343, 290, pyrrhus, epirus, tarentul, 271, 266, cartagina, colonie, feniciana, africii, 800, puni, mercenari, messina, hiero ii, 242, hamilcar, barca, spania, hamilcar, hanibal, saguntum, trasimeno, 217, cannae, polybius, adunarea senatului, 214, 210, 209, ofensiva, publius, cornelius, scipio, hasdrubal, metaurus, zama, scipio, cato, marcus, illyriei, philip al v-lea de macedonia, cynoscephalae, thessaliei, titus quinctius flamininus, antiochus al iii-lea, antioch, syria, lucius aemilius pallus, 146, corint, sicilia, 241, sardinia, 237, mare nostrum, marea, mediterana |
|
Istorie Numar pagini: 5
|
Euclid |
|
Euclid
From Wikipedia, the free encyclopedia Jump to: navigation, search For other uses, see Euclid (disambiguation). Euclid (/ˈjuːklɪd/ EWK-lid; Ancient Greek: Εὐκλείδης Eukleidēs), fl. 300 BC, also known as Euclid of Alexandria, was a Greek mathematician, often referred to as the "Father of Geometry". He was active in Alexandria during the reign of Ptolemy I (323–283 BC). His Elements is one of the most influential works in the history of mathematics, serving as the main textbook for teaching mathematics (especially geometry) from the time of its publication until the late 19th or early 20th century.[1][2][3] In the Elements, Euclid deduced the principles of what is now called Euclidean geometry from a small set of axioms. Euclid also wrote works on perspective, conic sections, spherical geometry, number theory and rigor. "Euclid" is the anglicized version of the Greek name (Εὐκλείδης — Eukleídēs), meaning "Good Glory". Euclid - GEOMETRIA PLANA - PROPORTIILE - ARITMETICA - IRATIONALELE - SPATIUL - CORPURILE PLATONICE - LUCRARILE MINORE SAU PIERDUTE O traditie perpetuata fara intrerupere timp de patru secole pretinde ca primul matematician al epocii elenistice, Euclid, ar fi trait la inceputul secolului al III-lea. Nu exista insa nici un document autentic care sa sprijine aceasta parere general acceptata. Intr-adevar, prima referire explicita la Euclid apare abia intr-o prefata a lui Apollonios. In general vorbind, nu avem nici o dificultate in a face din Euclid un precursor al lui Arhimede. Cu toate acestea, unele pasaje din opera siracuzanului ne fac sa ne intrebam daca nu cumva Euclid a fost fie unul din precursorii imediati ai lui Arhimede, fie chiar unul dintre contemporanii acestuia. In orice caz, studiul matematicilor epocii alexandrine trebuie sa inceapa cu opera lui Euclid. GEOMETRIA PLANA. Acest ansambul foarte impunator cuprinde, in primul rand, Elementele, opera fundamentala in 13 carti, care a dominat matematica elementara pana in secolul trecut. Elementele pot fi subdivizate in cinci parti. Primele patru carti sunt consacrate geometriei plane, si anume, exclusiv studiului figurilor poligonale si circulare. In ele nu se face uz de notiunea de asemanare. Aceasta notiune este studiata in partea a doua, formata din Cartea a V-a, care trateaza, pe plan abstract, rapoartele si proportiile, si din Cartea a VI-a, care este o aplicare a cartii anterioare la geometria plana. Teoria numerelor intregi face obiectul partii a treia care cuprinde Cartile VII, VIII si IX. Cartea a X-a, cea mai extinsa dintre toate, este consacrata celor mai simple numere irationale algebrice. Partea a cincea si ultima trateaza geometria in spatiu si cuprinde Cartile XI, XII si XIII. La inceputul Cartii I, Euclid plaseaza definitiile, cinci “cerinte” sau postulate si “notiunile comune” in numar variabil in diferitele editii, dintre care cel mult cinci sunt considerate autentice. Dintre postulate, cel mai celebru este ultimul: “Daca o dreapta taind doua drepte formeaza unghiurile interne si de aceeasi parte mai mici decat doua unghiuri drepte, cele doua drepte prelungite la infinit se vor intalni in partea in care se afla unghiurile mai mici decat doua unghiuri drepte.” Acesta este celebrul postulat al lui Euclid pe care, in zilele noastre, preferam sa-l enuntam in forma pe care i-a dat-o J. Playfair, in secolul al XVIII-lea: “Printr-un punct al planului nu se poate duce decat o singura paralela la o dreapta data”. In secolul al III-lea i.e.n., el constituia conditia necesara pentru aplicarea rationamentului matematic in geometrie si a ramas ca atare pana in secolul al XVIII-lea e.n. Astazi stim ca sunt posibile multe geometrii elementare, insa pentru a formula si deci utiliza geometrii neeuclidiene trebuie sa poata fi folosite functiile circulare si functiile exponentiale. Grecii, care nu aveau la dispozitie decat algebra babiloneana, adaptata la geometrie prin intermediul tehnicii aplicatiilor ariilor, erau nevoiti sau sa admita postulatul lui Euclid, sau sa abandoneze orice cercetare in domeniul geometriei. Ceea ce este remarcabil este ca, confruntat cu aceasta necesitate imperioasa, Euclid nu s-a multumit cu o referire la evidenta, cu un apel la bunul-simt exprerimental, ci a simtit nevoia sa formuleze un postulat. Este prima marturie istorica a unei atitudini specific matematice. Continutul propriu-zis al primei carti, care incepe cu problema construirii triunghiului echilateral (de fapt, un postulat deghizat in problema) si se termina cu teorema despre patratul ipotenuzei (teorema zisa “a lui Pitagora”) este, in ansamblu, de data foarte veche. Cartea a II-a, foarte scurta, se ocupa cu bazele algebrei geometrice, instrument de lucru indispensabil al geometriei elene. Dupa ce se admite existenta sumei si a diferentei a doua segmente rectilinii, se studiaza relatiile dintre dreptunghiurile care au aceeasi inaltime si apoi patratele construite pe suma sau diferenta a doua segmente. Ea contine, in particular, intr-o terminologie azi uitata, o rezolvare a ecuatiilor de gradul al doilea. Aceasta ultima tema va fi reluata, intr-o forma mai generala, in Cartea a VI-a, in care “parabolele in elipsa” si “in hiperbola” – adica “aplicarea ariilor in lipsa” si “in exces” – echivaleaza cu un studiu complet al ecuatiei . Cartea a III-a, si ea tot foarte elementara, trateaza proprietatile cercului. In particular, in ea se stabileste – fapt remarcabil – notiunea de putere a unui punct in raport cu un cerc, fara sa se foloseasca similitudinea, prin metode de aplicare a ariilor, adica prin algebra geometrica. Studiul tangentei intr-un punct determina aparitia, pentru prima data in istorie, a notiunii capitale de unghi de contingenta. Cartea a IV-a, cu savoare pitagoreica, studiaza problema inscrierii poligoanelor regulate intr-un cerc, precum si problema circumscrierii poligoanelor. Ea nu trateaza insa decat triunghiul echilateral, patratul, pentagonul si hexagonul, pentru care problema poate fi rezolvata cu ajutorul riglei si compasului. In ea se reuseste turul de forta de a inscrie pentagonul in cerc, fara a face apel la asemanare; asemenea detalii sunt dintre cele care ne fac sa recunoastem mana unui mare artist. PROPORTIILE. Partea a doua a Elementelor este mult mai dificila. Cartea a V-a constituie una dintre culmile gandirii matematice si se poate afirma ca ea n-a fost realmente asimilata si depasita decat de abia vreo suta de ani. Ea trateaza notiunea de raport, care este inclusa in urmatoarele patru definitii abstracte: “[3] Raport este relatia dupa cantitate a doua marimi de acelasi fel. [4] Se zice ca marimile au un raport intre ele daca, inmultite, una poate intrece in marime pe cealalta. [5] Se zice ca marimile sunt in acelasi raport, intaia catre a doua si a treia catre a patra, daca multiplii egali ai celei dintai si ai celei de a treia, deodata, sau intrec in marime respectiv multiplii egali ai celei de a doua si ai celei de a patra, pentru oricare multiplu, sau sunt egali, sau mai mici, in ordinea considerata… [7] Iar daca dintre multiplii egali, multiplul celei dintai intrece in marime multiplul celei de a doua, dar multiplul celei de a treia nu intrece in marime multiplul celei de a patra, se zice ca intaia catre a doua are un raport mai mare decat a treia catre a patra.” Dintre aceste definitii, cea mai importanta este definitia [4]. Ea apare aici, in mod cu totul justificat, sub aspectul ei de definitie, insa in Cartile VI, X, XI si XII se admite, implicit, ca segmentele rectilinii, ariile plane, volumele si unghiurile rectilinii satisfac aceasta definitie. Arhimede este cel care a simtit ca este vorba aici de o cerinta, de un postulat, care ar trebui explicitat, deoarece unghiurile curbilinii, in particular, unghiul de contingenta, nu satisfac aceasta definitie. Definitiile [5] si [7], foarte abstracte, permit sa se formuleze teoria rapoartelor in toata generalitatea ei si intr-o forma de o suprema eleganta. Ea constituie echivalentul notiunii moderne de taietura introdusa in secolul trecut. Nimic nu ne autorizeaza, in afara, poate, de o scolie anonima, sa atribuim aceasta teorie inca lui Eudoxos. Cartea a VI-a este importanta, dar elementara. In ea se gasesc cazurile de asemanare a triunghiurilor, teorema numita impropriu, pana in zilele noastre, “a lui Tales”, proportionalitatea intre arcurile de cerc si unghiurile la centru sau unghiurile inscrise in cerc, rezolvarea generala a ecuatiilor de gradul al doilea prin procedee pur geometrice. In felul acesta, algebra geometrica este solid constituita, devenind un admirabil instrument de lucru pe care Arhimede si Apollonius vor sti sa-l foloseasca la maximum. ARITMETICA. Cartile de aritmetica constituie cel mai vechi tratat de teorie a numerelor care a ajuns pana la noi si totodata si cel mai riguros, daca avem in vedere perioada de pana la sfarsitul secolului al XIX-lea. In ele nu trebuie cautata o aritmetica practica, ci un ansamblu de studii teoretice asupra naturii numarului intreg. Cartea a VII-a dezvolta din nou, in primele propozitii, tema Cartii a V-a, teoria proportiilor, dar numai pentru cazul rapoartelor rationale si, in general vorbind, intr-o forma mai arhaica si mai putin riguroasa. Luata insa in ansamblu, Cartea studiaza intregul, pornind de la urmatoarele consideratii: fara nici o incercare de a demonstra afirmatia si fara nici un postulat explicit, se afirma ca numarul, fiind o marime, se bucura de proprietatile generale ale marimilor, si anume, in principal, de proprietatile de existenta, unicitate, comutativitate si asociativitate a sumei. Demonstratiile se vor baza pe aceste proprietati intuitive si pe caracterul discret al intregului. Acest caracter discret este exprimat prin doua axiome principale implicite: 1) unitatea este o masura (divizor) a oricarui numar si 2) inaintea unui numar dat exista doar o multime finita de numere intregi, cu alte cuvinte, orice multime de numere intregi poseda un cel mai mic element. Cea de-a doua axioma este esentiala pentru gasirea, cu ajutorul algoritmului lui Euclid, a celui mai mare divizor comun a doua numere. Acest algoritm, care este instrumentul de baza al teoriei elementare a numerelor, apare aici pentru prima data, in legatura cu simplificarea aproximativa a rapoartelor asa cum o practicau, in aceeasi epoca, Aristarh din Samos si Arhimede. El constituie si punctul de plecare al teoriei fractiilor continue, care vor incepe sa joace un rol de prim rang incepand din secolul al XVII-lea. Tot in Cartea a VII-a mai gasim o teorie a numerelor prime intre ele si a numerelor prime absolute, teorie care s-a pastrat pana azi in invatamantul elementar, intr-o forma aproape neschimbata. Urmeaza apoi o scurta teorie a celui mai mic multiplu comun. Cartea a VIII-a, mult mai omogena decat precedenta, este consacrata aproape in intregime numerelor intregi in progresie geometrica sau, intr-un alt limbaj, puterilor numere intregi ale fractiilor. Scopul ei este, in ultima analiza, sa stabileasca, intr-o forma generala, cazurile de rationalitate a radacinilor de ordinul n ale unui intreg sau ale unei fractii. Cartea a IX-a cuprinde, pe de o parte, propozitii vetuste despre par si impar, bazate pe rationamente foarte slabe, iar pe de alta parte, teoreme foarte subtile si foarte frumoase, cum este cea care stabileste existenta unei infinitati de numere prime absolute sau cea care construieste numerele perfecte euclidiene. IRATIONALELE. Cartea a X-a este cea mai ampla dintre toate: contine 114 propozitii! Lectura ei cere din partea matematicianului modern o pregatire solida si un curaj perseverent.. In schimb, studiul ei recompenseaza pe deplin efortul. Tema generala o constituie clasificarea scrupuloasa a primelor lungimi irationale, rezultate din metodele de aplicare (transformare) a ariilor, pornind de la o lungime luata drept unitate (ultimele cuvinte nu sunt insa pronuntate explicit). Un singur termen a supravietuit in limbajul nostru ca unica amintire a acestei oprere considerabile: cuvantul “binom”, dupa modelul caruia algebristii nostri au fasonat “trinomul” si “polinomul”. Unii au incercat sa atribuie aceasta carte lui Teetet, eroul Dialogului lui Platon. Dar daca mai multe dintre propozitiile cele mai simple pe care le contine pot fi atribuite secolului al IV-lea, cartea, in ansamblu, se prezinta totusi ca o opera de mare perseverenta, minutioasa, un pic greoaie, elaborata de un bun matematician. Autorul ei este o minte riguroasa, un matematician de profesie, care se inrudeste mai mult cu Apollonios decat cu Arhimede. Prima propozitie, care poate fi atribuita inca lui Eudoxos, formuleaza elementul de baza al metodelor de exhaustiune despre care vom vorbi mai tarziu. Iat-o: “Fiind date doua marimi neegale, daca din cea mai mare se scade una mai mare decat jumatatea ei, iar din cea ramasa una mai mare decat jumatatea ei, si aceasta se repeta continuu, va ramane o marime oarecare care va fi mai mica decat marimea cea mai mica considerata.” Urmatoarele trei propozitii folosesc algoritmul lui Euclid, fie pentru a gasi cea mai mare masura comuna, daca cele doua marimi sunt comensurabile, fie pentru a trage concluzia ca marimile sunt incomensurabile, daca algoritmul nu se sfarseste dupa un numar finit de pasi. Urmeaza apoi cateva propozitii generale despre marimi. Dupa aceasta parte, care este doar un fel de introducere, nu va mai fi vorba decat de segmente rectilinii. Masurile lor, pornind de la un segment unitate, ar fi reprezentate de noi prin expresii de forma , unde a si b sunt numere rationale. Euclid studiaza diferitele cazuri cand aceasta forma poate fi simplificata si deduce o clasificare a acestora. SPATIUL. O data cu Cartea a XI-a incepe geometria spatiului. Putinul care se cunoaste despre lucrarile lui Arhytas si Eudoxos lasa sa se creada ca aceasta carte rezuma cunostintele secolului al IV-lea in acest domeniu, cu cateva adaptari efectuate in secolul urmator. Dintre definitiile initiale, cele care se refera la sfera, con si cilindru fac apel la miscare. Generarea acestor corpuri se face prin rotirea, respectiv, a unui semicerc in jurul bazei, a unui triunghi dreptunghic in jurul uneia dintre laturile unghiului drept si a unui dreptunghi in jurul uneia dintre laturi. Astfel de consideratii cinematice, introduse aici, probabil, pentru a asigura continuitatea figurilor, erau evitate cu desavarsire in cartile de geometrie plana. Cele trei propozitii de la inceput, si anume: “Nu se poate ca o parte a unei linii drepte sa fie in planul de baza, iar o parte intr-unul mai ridicat”, “Daca doua drepte se taie, ele sunt intr-un plan, si orice triunghi este intr-un plan”, “Daca doua plane se taie, sectiunea lor comuna este o dreapta”, sunt demonstrate cu totul insuficient si de fapt sunt adevarate postulate. Insa cartea, in ansamblu – in care se studiaza notiunile de ortogonalitate si paralelism in cazul dreptelor si planelor, precum si volumele paralelipipedelor – este de inalta tinuta. Trebuie remarcata absenta totala a notiunii de orientare si a ideii inrudite de simetrie. Cartea a XII-a studiaza ariile cercurilor, precum si volumele piramidelor, conurilor, cilindrilor si sferelor. Aceste studii necesita folosirea procedeelor infinitezimale si, dupa marturia formala a lui Arhimede, ele vin de la Eudoxos. Propozitiile enuntate nu dau cvadratura acestor arii sau cubatura acestor solide, ei se multumesc sa dea numai rapoartele: “Cercurile sunt intre ele ca patratele diametrelor.” “Orice prisma avand baza triunghiulara se imparte in trei piramide egale intre ele avand baze triunghiulare.” “Sferele sunt intre ele in raportul cuburilor diametrelor.” Pentru a stabili echivalenta a doua volume, se arata ca primul nu este nici mai mic, nici mai mare decat cel de-al doilea. Tehnica demonstratiei se bazeaza pe ceea ce geometrii logicieni ai secolului al XVII-lea au numit exhaustiune, epuizare. Aceasta metoda, a carei utilizare este legitimata de prima propozitie a Cartii a X-a arata, in ultima analiza, ca diferenta dintre cele doua volume, daca ar exista, ar fi mai mica decat orice marime dinainte data. CORPURILE PLATONICE. Cartea a XIII-a, foarte frumoasa si foarte tehnica, este consacrata in intregime celor cinci poliedre regulate cunoscute de Platon. In secolul al II-lea i.e.n., Hipsicle a adaugat Elementelor o a XIV-a carte, care trateaza compararea dodecaedrului si icosaedrului inscrise intr-o aceeasi sfera. Dupa cum recunoaste autorul insusi in scrisoarea-prefata, tema aceasta fusese deja tratata de Aristeu si Apollonios. Bizantinii au mai adaugat o a XV-a carte, consacrata si ea tot corpurilor platonice. Ea este insa de un nivel foarte scazut. Una dintre cele doua parti care o compun pare sa fi fost scrisa in secolul al V-lea e.n., cealalta – intr-o epoca si mai recenta. LUCRARILE MINORE SAU PIERDUTE. Opera lui Euclid nu se limiteaza la Elemente. Catalogul scrierilor care ii sunt atribuite este mare. Unele dintre ele au ajuns pana la noi, altele au disparut complet sau partial. Dintre aceste scrieri cu caracter teoretic citam mai intai Datele, un fel de complement al Elementelor, dar cu o forma mai analitica. Lucrarea cuprinde 94 de propozitii. Primele stabilesc cateva proprietati ale marimilor proportionale sau “care au cresteri proportionale”, adica, in limbajul nostru, proprietatile functiilor liniare. Propozitiile urmatoare, cu caracter mai geometric, se refera la figurile asemenea, la aplicarea ariilor, adica la rezolvarea ecuatiilor de gradul al doilea, si la cerc. Lucrarea pastreaza inca un caracter foarte elementar. Nu acelasi lucru se poate afirma despre tratatul, astazi pierdut, despre porisme (Porismata). Pappus ne-a lasat o descriere destul de neclara. Pornind de la aceasta marturie, matematicienii moderni, in special Robert Simson si Chasles, au incercat reconstituiri care, ca toate lucrarile de acest gen, au un caracter foarte ipotetic. Se pare insa ca este destul de ferm stabilit ca in acest tratat pierdut, Euclid rezolva mai multe probleme care au oarecare afinitate cu geometria proiectiva si cu teoria transversalelor, asa cum le tratau matematicienii din prima jumatate a secolului trecut. In el figureaza, in particular, teorema lui Desargues cu privire la Triunghiurile omologice si teorema lui Pappus cu privire la hexagoanele inscrise intr-o conica degenerata in doua drepte. Incepand de pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, aceste doua propozitii joaca un rol esential in geometria proiectiva. Vom mai mentiona, ceva mai departe, alte doua tratate pierdute: Conica (Conicele) si De locis ad superficiam (Despre locuri pe suprafata). Postulatul lui Euclid sau axioma paralelelor, Teorma, Definitii, Tranzitivitatea relatiei de paralelism in spatiu Paralelism in spatiu Postulatul lui Euclid sau axioma paralelelor. Intr-un plan, printr-un punct exterior unei drepte trece o dreapta paralela cu ea si numai una. Teorema 1. Doua drepte paralele determina un plan. Definitie. O dreapta d poate sa nu aiba nici un punct comun cu planul α ( d ∩ α = Ø ). In acest caz, vom spune, ca dreapta este paralela cu planul α si notam: α || d sau d || α. 34721nss32ulz6y Teorema 2. O dreapta paralela cu o dreapta dintr-un plan α este paralela cu planul α ( sau continuta in el). Teorema 3. Daca o dreapta a este paralela cu un plan α, oricare plan β care contine aceasta dreapta si intersecteaza planul α, o face dupa o dreapta b paralela cu a. Teorema 4. Daca o dreapta a este paralela cu un plan α paralela la dreapta a dusa printr-un punct A, al planului α, este continuta in α. Lema de paralelism. Daca doua drepte paralele a si b sunt situate, respectiv in doua plane α si β care se intersecteaza dupa o dreapta c atunci c este paralela si cu a si b. sl721n4332ullz Teorema 5. Daca doua drepte distincte a si b sunt paralele cu a treia dreapta c, atunci dreptele a si b sunt paralele intre ele. (Tranzitivitatea relatiei de paralelism in spatiu). Teorema 6. Daca un plan contine doua drepte concurente paralele cu un alt plan, atunci cele doua plane sunt paralele. Teorema 7. Doua unghiuri cu laturile respectiv paralele sunt congruente ( cand sunt amando-ua ascutite sau amandoua obtuze) sau suplementare ( cand unul din ele este ascutit, iar celalalt obtuz. Daca unul este drept, celalalt este asemenea drept. Teorema 8. Daca un plan intersecteaza doua plane paralele, intersectiile sunt drepte paralele. Teorema 9. Doua plane distincte paralele cu al treilea plan sunt paralele intre ele. Teorema 10. Doua plane paralele determina pe doua drepte paralele, pe care le intersecteaza, segmente congruente. Teorema 11. (Teorema lui Thales in spatiu). Mai multe plane paralele determina pe doua drepte oarecare, care le intersecteaza pe acestea in segmente respectiv proportionale. . Euclid |
|
Matematica Numar pagini: 7
|
6. Filosofia paşoptiştilor |
|
"
Deşi idealurile luministe au continuat să călăuzească ideile intelectualităţii române în tot sec. XIX, începând cu deceniul al treilea cultura română intră într-o nouă fază a dezvoltării sale, marcată de evenimente şi procese calitative care vor conduce la pre¬gătirea şi declanşarea revoluţiei de la 1848. Crescută la şcolile înfiinţate de Gh. Lazăr şi Gh. Asachi, în atmosferă de redeşteptare naţională, am¬plificată de revoluţia de la 1821, noua generaţie se lansează cu înfrigurare în construcţia cultural-ideologică. Grăbită sub imperativele şi contradic¬ţiile societăţii româneşti să dezvolte spiritul modern şi să făurească o cul¬tură nouă, această generaţie a procedat cu înţelepciune şi măsură la durarea faptelor culturale şi, prin ele, la instaurarea unor direcţii novatoare în cultura şi gândirea filosofică românească. Sub influenţa ideilor iluministe şi prin participarea, în timp, a chiar unora dintre iluminişti, generaţia care a pregătit ideologic revoluţia de la 1848 realizează o conştiinţă superioară despre organizarea şi mijloacele dezvoltării culturii. Elevii lui Gh. Lazăr şi Gh. Asachi, unii dintre ei cu studii la universităţile din Germania sau Franţa, au înţeles că dezvoltarea şi răspândirea valorilor spirituale pot căpăta o însemnătate naţională numai în condiţiile existenţei unei prese româneşti, care să pătrundă în mediile sociale cele mai diverse............." BIBLIOGRAFIE 1. *** Antologie de filosofie românească, Vol. I, Buc., Ed. Minerva, 1988 2. *** Istoria filosofiei româneşti, Buc., Ed. Academiei, Vol. I, ediţia a II-a, 1985 3. Ion Ianoşi, O istorie a filosofiei româneşti, Cluj, Biblioteca Apostrof, 1996 4. Gh. Al. Cazan, Istoria filosofiei româneşti, E.D.P., 1984 . Filosofia, pasoptisti, 1848, gh, lazar, gh, asachi, intelepciune, masura, curierul romanesc literat, filozof, razboinic, asudatorul, plugar, gazeta de transilvania, dacia literara, i, heliade radulescu, m, kogalniceanu, ghica, p, bals, v, alecsandri, foaie stiintifica si literara, balcescu, august treboniu-laurian, magazin istoric pentru dacia, c, tell, societatea medico-istorica naturale in principatul moldovei, fratia, filosofia sociala, puterea armata si arta militara de la intemeierea principatului valahiei pana acum, despre starea sociala a muncitorilor plugari în principatele romane in deosebite timpuri, trecutul si prezentul, filosofia sociala, reforma sociala la romani, mersul revolutiei in istoria romanilor, manualul hunului roman, manuel republicam de l\'homme et du citoyen, charles renouvier, aime-martin, cantu, mazzini, dumnezeu, libertate, dreptate, egalitate, poezii, traditii, populare, legile, actele, oficiale, cronicile, inscriptii, izvoare |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 6
|
Ernest Miller Hemingway |
|
Ernest Miller Hemingway was born on July 21, 1899, in Oak Park,
Illinois. His father was the owner of a prosperous real estate business. His father, Dr. Hemingway, imparted to Ernest the importance of appearances, especially in public. Dr. Hemingway invented surgical forceps for which he would not accept money. He believed that one should not profit from something important for the good of mankind. Ernest's father, a man of high ideals, was very strict and censored the books he allowed his children to read. He forbad Ernest's sister from studying ballet for it was coeducational, and dancing together led to "hell and damnation". . Ernest, miller, hemingway |
|
Engleza Numar pagini: 6
|
Atentie la alimentele toxice |
|
- Sa ne fie frica de ce mancam?
Ghidul produselor toxice din alimentatia de zi cu zi "E"-urile MARGARINA ZAHARUL Inlocuitorii naturali ai zaharului Antidoturi naturale pentru zahar + poze. Alimentele, toxice, zaharul, alb, margarina, amelioratori, aroma, coloranti, sintetici, aromele, sintetice, identic naturale, chimice, organismul, ghidul, produselor, toxice, e-urile, e211, e621, mezelurile, sucurile, aditivi, alimentari, cancer, boli, piele, sistemul, nervos, tulburari, digestive, indigestie, voma, colici, inlocuitori, calciu, caria, dentara, obezitatea, reumatismul, anemia, astenia, degenerescenta, osoasa, scleroza, glicemiei, antidoturi |
|
Chimie Numar pagini: 6
|
3. Reflecţii de tip filosofic în primele scrieri ale literaturii culte române |
|
" Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie constituie cel mai vechi monument literar românesc cunoscut în epoca feudală, cu un conţinut esenţialmente politic şi moral, deşi totul se proiectează pe un fundal religios. Învăţăturile… se înscriu printre lucrările în care se teoretizează politica domnească autoritară şi centralizatoare, lucrări oboşnuite pentru acel timp, aşa cum au fost Il Principe, a lui Miachiavelli, scrisă în 1513, adică pe timpul domniei luii Neagoe în Ţara Românească (1512-1521) sau lucrarea lui Peresvetov care, la mijlocul sec. XVI, a scris Învăţături adresate lui Ivan cel Groaznic al Rusiei, atribuite însă lui Petru Rareş, domnul Moldovei.
Scrisă în limba slavonă, această lucrare este reprezentativă pentru filosofia şi cultura religioasă medievală creştină de nuanţă bizantino-slavă, în care sunt prezente importante elemente ale stoicismului. A trăi conform raţiunii, a fi înţelept, adomina afestele şi pasiunile, a avea o atitudine fermă în faţa vicisitudinilor vieţii, sunt imperative morale susţinute de Neagoe pentru modul de viaţă al conducătorilor, care-l apropie de marele împărat Marc Aureliu..........." BIBLIOGRAFIE 1. Basarab, Neagoe, Învăţăturile către Theodosie, Buc., Ed. Minerva, 1970 . Reflectii, tip, filosofic, primele, scrieri, literatura, culta, romana, invataturile lui neagoe basarab catre fiul sau theodosie, il principe, miachiavelli, neagoe, tara romaneasca, ivan cel groaznic, petru rares, slavona, dumnezeu, omul, politic, lume, viata, dualista, conceptia, mintea, gandire, guvernari, centralizate, nicolaus olahus, huniazilor, hungaria, grigore ureche, letopisetul tarii moldovei, miron costin, letopisetul tarii moldovei de la aaron voda incoace, de unde este parasitu de ureche vornicu?, viata lumii, nicolae milescu, biblia, despre ratiunea dominanta, josephus flavius, constantin cantacuzino stolnicul, basarab, neagoe, invataturile catre theodosie |
|
Istoria filosofiei româneşti Numar pagini: 5
|
Napoleon |
|
Napoleon Bonaparte (1769 - 1821)
"A fost imparatul Frantei, a consolidat si a initializat multe reforme ale Revolutiei Franceze. Unul dintre cei mai buni conducatori militari ai tuturor timpurilor, a cucerit o mare parte din teritoriul Europei si s-a ocupat de modernizarea natiunii pe care o conducea." Primele campanii Guvernarea Napoleoniana in Franta Razboaiele de cucerire Guvernarea Napoleoniana in Europa Declinul lui Napoleon . Napolean, bonaparte, 1769, 1821, franta, imparat, reforme, revolutia franceza, conducator, militar, cucerit, europa, modernizare, natiune, primele campanii, guvernarea, napoleoniana, razboiele, cucerire, declinul, 15 august 1769, ajaccio, corsica, napoleone, carlo, charles, buonaparte, letizie, ramolino, louis, xvi, brienne, scoala militara, paris, garda nationala corsicana, toulonu, josephine, beauharnais, de, 1796, tratatul, campo, formio, republica, cisalpina, regatul italiei, 1798, egipt, turcia, horatio, nelson, siria, abu qir, austria, rusia, coalitii, 10-9 noiembrie 1799, lovitura, consulatul napoleonian, puteri, constitutia, 1800, marenga, rin, granita, legea franceza, codului, dictatoriale, aprilie, 1803, britania, austro-ruse, austerlitz, 2 decembrie, 1805, 1806, joseph, louis, confederatia rinului, prusiei, jena, auerstadt, armata, rusa, friedland, tilist, iulie, 1807, alianta, tarul, alexandru i, regatul, westphalia, jerom, ducatul, warson, sistemul continental, 1807, portugalia, 1808, rege, spaniei, joachim, murat, razboiul, peninsular, 1809, wagram, provinciile, illyriane, sloveniei, croatiei, bosniei, hertegovinei, serbiei, muntenegrului, statele papale, divortat, arhiducesa, de, habsburg, marie, luise, 1811, iobagia, feudalismul, 1812, invazia, moscovei, 1814, abdicat, insula, elba, exilat, 1815, promulgat, noua, constitutie, 1815, din, belgia, waterloo, 18, iunie, campania |
|
Istorie Numar pagini: 4
|
De la monarhia constitutionala la dictatura iacobina |
|
DECLARATIA DREPURILOR OMULUI SI CETATEANULUI
CONSTITUTIA DIN 1791 GUVERNAREA GIRONDINA GRUPAREA IACOBINA DIRECTORATUL . Monarhie, constitutionala, dictatura iacobina, declaratia, drepturilor, omului, si, cetateanului, constitutia, din, 1791, guvernarea, girodina, gruparea, iacobina, directoratul, 26, august, 1789, adunarea, constituanta, libertatea, proprietatea, rezistenta, presiune, legea, egali, suveranitatea, natiune, proprietatea, sacra, inviolabila, desfintarea, cenzurii, libertatea, presei, refuzul, regelui, sanctiona, decretele, august, miscare, mase, versailles, ludovic, xvi, paris, clerul, episcopii, alesi, franta, principiului, separarii, puterilor, in, stat, puterea, executiva, puterea, legislativa, 83, departamente, comune, cantoane, cluburi, revolutionare, 1791, austria, prusia, 11 august, 1792, comuna, insurectionala, din, paris, 21, septembrie, 1792, republica, 20 sept, 1792, valmy, tarile de jos, belgia, brissot, calendarul republican, ghilotinat, vendeea, danton, robespierre, just, saint, comitetul, salvarii, publice, guvern, comitetul sigurantei generale, politie, tribunalele, revolutionare, reprezentantii, in, misiune, psihoza, tradarii, revolutiei, instaurarea, terorii, sept, 1793, condamnat, moarte, plan, extern, iunie, 1794, coalitia, straina, moderatilor, radicalilor, fericirea, generala, votul, thermidoriana, guvernarea, universal |
|
Istorie Numar pagini: 3
|
Nazismul |
| "La început a fost Adolf Hitler. Adolf era un copil cinstit care nu avea o viata foarte interesantã. Tatãl sãu care era functionar la granita dintre Austria si Germania era un om foarte aspru si dominant. La vârsta de 14 ani lui Adolf i-a murit tatãl, si de atunci au inceput sã se observe semnele de urã si viciozitate pe care avea sã le manifeste mai târziu. Când avea 19 ani, Adolf a plecat la Viena, unde, visând sa devina pictor, a vrut sã intre la o scoalã de arta dar a fost respins. În anii petrecuti în Viena, Hitler dezvoltã un puternic sentiment de urã pentru evrei si dupa spusele lui, tot acolo îsi formeazã si teoriile privind rasa supremã.". Adolf, hitler, nazism, austria, germania, viena, pictor, scoala, arta, respins, evrei, ura, teorii, rasa, suprema, primul razboi, mondial, europa, armata, curier, munchen, partidul, german, muncii, 1919, pivnitã, bere, orator, ein kampf, cartea, autobiograficã, propagandei, revolutionarii, marxisti, 24 februarie, 1920, comunisti, lozinci, swastika, partidul national socialist al muncitorilor din germania, partidul nazist, 1920, rusia, 1921, berlin, fuhrer, 1923, beer hall putsch, bavaria, inchisoare, 1933, organizatia, tineretul hitlerist, reich, polonezi, crestini, minoritati, etnice, religioase, japonia, africa |
|
Istorie Numar pagini: 3
|
Modele la adolescenti |
| Adolescenţa (Latin adolescentia, de la adolescere) este perioada de tranziţie biologică, psihologică şi socială de la pubertate la maturitate. Intervalul de vârstă la care are loc această tranziţie este uşor diferit de la un individ la altul şi depinde de mai mulţi factori: sex (în general fetele intră în adolescenţă înaintea băieţilor), cadrul socio-cultural etc. Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte adolescenţa ca fiind perioada dintre 10 şi 19 ani, dar în numeroase ţări occidentale se consideră că adolescenţa începe între 11 şi 13 ani la fete, 12-14 ani la băieţi, şi se termină în jurul vârstei de 19-21 de ani la ambele sexe.. Adolescenta, comportamentul, influenta anturajului, sentimentele si emotiile, consilierea tinerilor, autocunoastere |
|
Pedagogie Modul I Numar pagini: 3
|
Modele la adolescenti |
| Adolescenţa (Latin adolescentia, de la adolescere) este perioada de tranziţie biologică, psihologică şi socială de la pubertate la maturitate. Intervalul de vârstă la care are loc această tranziţie este uşor diferit de la un individ la altul şi depinde de mai mulţi factori: sex (în general fetele intră în adolescenţă înaintea băieţilor), cadrul socio-cultural etc. Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte adolescenţa ca fiind perioada dintre 10 şi 19 ani, dar în numeroase ţări occidentale se consideră că adolescenţa începe între 11 şi 13 ani la fete, 12-14 ani la băieţi, şi se termină în jurul vârstei de 19-21 de ani la ambele sexe.. Adolescenta, comportamentul, influenta anturajului, sentimentele si emotiile, consilierea tinerilor, autocunoastere |
|
Pedagogie Modul I Numar pagini: 3
|
Evul Mediu |
| "In conditii favorabile pe plan international, fara de amestecul ungar si amenintarea tatarilor, in secolul XIV au luat nastere la sud si est de Carpati, statele romanesti de sine statatoare, Valahia Maior (Muntenia) si Valahia Minor (Moldova). Acest lucru a deschis calea unei vieti politice a provinciilor romanesti, care va fi ilustrata de-a lungul istoriei prin mari valori create intr-una sau intr-alta dintre acestea si unei afirmari internationale. ". Plan, international, evul, mediu, unguri, tatari, sec, xiv, sud, est, carpati, state, romanesti, valahia maior, muntenia, valahia minor, moldova, vieti, politice, provincii, istorie, valori, afirmari, deplasari, permanente, populatiei, conditii, politice, socio, legaturile, economice, politice, culturale, unitatii, etnice, transilvania, romaneasca, tara, independent, stat, unitar, domnitorii, mircea cel batran, secolul, xiv, conducatori, apararea, aliante, schimbarea, alexandru cel bun, iancu de hunedoara, stefan cel mare, ioan voda cel cumplit, mihai viteazul, asigurarea, militare, cooperarii, dacii, mihai viteazul, domn al munteniei, transilvaniei si moldovei, calugareni, pace, bizantul, dominatia, otomana, ridicarea, rusiei, avangarda, crestinatatii, ortodoxe, scut, bisericii, rasaritene, literaturii, bisericesti, carti, bisericesti, neagoe basarab, matei basarab, vasile lupu, constantin brancoveanu, traditiei, bizantine, cancelariile, operele, arta, picturile, arhitectura, originalitate, medievale, imperiului rus, imperiului austriac, poarta otomana, regimul fanariot, autonomie, politica, reformatoare, stapanirea, habsburgica, structurilor, feudale, dezintegrarea, xviii, productie, capitaliste, scoala ardeleana, marea, rascoala, taranilor, modernizare, 1784, 1821, tudor vladimirescu, xix, transilvaneni |
|
Istorie Numar pagini: 2
|
Life Of Rodin |
|
Auguste Rodin was born November 12, 1840 in Paris and attended the Ecole des Arts Decoratifs in Paris at age 14. Rodin had a special gift for modeling human figures and faces; therefore sculpting humans is all he did. Decorators and commercial sculptors exploited Rodin at a very young age. It was some 20 years before he could sculpt for himself, under the commercial sculptor Albert Carrier-Belleuse. (Auguste, 19)
Rodin sculpted ornamental figures for several major buildings in Brussels, such as the Bourse and the Palais des Academies. He then worked on the monument to Jean-Francois Loos, the former mayor of Antwerp. Rodin did not start this monument, but he work on it. Rodin acquired a sufficient amount of money to travel to Italy, which was an important step in his career. In 1877 he returned to Paris with his first major sculpture, The Age of Bronze. This piece of work showed a young man coming out of misery and depression to a state of heightened awareness. Critics and fellow artists thought and also accused Rodin of making this piece from a plaster cast taken directly from a living person. This deeply hurt Rodin. (Auguste, 19) In 1880, Rodin was contracted by the French government to make a door for the projected Musee des Arts Decortifs. Rodin worked endlessly on the sketches for the bronze door, now titled The Gates of Hell. In 1883 Rodin met Camille, this is when he had reached his “decisive stage” in preparations for The Gates of Hell. This aspect of Rodin’s work and ideas has to be borne in mind considering the beginning of his relationship with Camille Claude. (Auguste, 21-22) . Rodin |
|
Engleza Numar pagini: 2
|