Povestea lui Harap-Alb

    Povestea lui Harap-Alb
                                                -basm cult-
  Basmul este o specie literara a genului epic, in proza, mai rar in versuri in care sunt povestite intamplari fantastice la care iau parte personaje inzestrate cu puteri supranaturale(zmei,zane,capcauni etc.) tema fiind lupta dintre bine si rau.  In ansamblu, basmul se caracterizeaza prin fabulatia senina fara mare tensiune si adancime, prin formule narative, tipar narativ, personaje, continut si mai ales prin finalul nuntial sau glorificator al vitejiei si al binelui.  Tiparul narativ al basmului se constituie din urmatoarele situatii:1: situatia initiala: reprezentata de viata linistita a unei familii de imparat sau de oameni simpli—( Doi frati,craiul si Imparatul Verde locuiau la capete opuse ale pamantului, primul avea 3 baieti si al doilea 3 fete)2: o lipsa care creaza un dezechilibru, situatia initiala suferind o pierdere—(Imparatul Verde nu avea mostenitori pe linie masculina)3: actiunea presupune refacerea armoniei initiale:a) aparitia unui erou care va salva situatia restabilind echilibrul initial b) calatoria pe care acesta o face, de multe ori pe un alt taram sau pe lumea cealalta, sub indrumarea unei calauzec) personajele care apar in basm au fost clasificate prin raportare la erou:-raufacatorii (rolul lor este de a dauna eroului, de a tulbura linistea) : Spanul-personajele donatorii ( personaje pe care eroul le intalneste si care ii ofera acestuia un obiect cu puteri miraculoase ce il va ajuta sa depaseasca o situatie de impas): Craiul, regina furnicilor, regina albinelor-personajele ajutatoare (personaje care se pun la dispozitia eroului) : calul nazdravan, Sf. Duminica, Gerila, Setila, Flamanzila, Pasari-Lati-Lungila4: punctul culminant este prezentat de lupta dintre erou si adversar, lupta ce se incheie totdeauna cu victoria binelui5: deznodamantul reface echilibrul initial, eroul fiind recompensat iar adversarul infrant sau demascat6: tot ca o caracteristica a basmului sunt formulele initiale ("A fost odata ca niciodata") mediene( "si mersera ei mersera") si finale ("s-am incalecat pe o sa…")7: mai intalnim in basme motive si simboluri:-motivul imparatului fara urmas- motivul mezinului-motivul calatoriei-motivul podului-motivul interdictiei ( apare sub forma de sfat)-motivul incalcarii interdictiei-motivul probelor-motivul probelor depasite-motivul travestirii( Sf. Duminica intr-o cersetoare ; Craiul – cu blana de urs)-motivul apei vi si apei moarte (eroul nostru moare in final pentru ca e o moarte necesara; se dezleaga de juramantul facut pe palos spanului ca il va sluji pana cand va muri si iar va invia; isi recapata statutul de fiu de crai si il pierde pe cel de sluga)-cifrele magice ( 3, 7, 9)-personaje arhetipale( Sf. Duminica)  Spre deosebire de basmul popular, basmul cult poarta amprenta originalitaii autorului.  "Povestea lui Harap-Alb" respecta tiparul mentionat mai sus, eroul intrand in contact atat cu raufacatorul (Spanul) cat si cu donatorii( Craiul, furnicile, albinele) dar si cu personajele ajutatoare.   Sfarsitul este ca al tuturor basmelor :-nunta lui Harap-Alb cu fata imparatului Rosu   In afara de schema narativa, "Povestea lui Harap-Alb" prezinta si alte asemanari cu prototipul basmului popular:-existenta unui mezin care i se substituie lui Fat-Frumos-prezenta fabulosului, a raufacatorului, a donatorului, si a ajutoarelor-confruntarea dintre bine si rau incheiat cu victoria binelui.  Exista insa si multe deosebiri care dezvaluie caracterul de basm cult al operei:-fabulosul ...