Surse de poluare cu praf, cenuşă şi fum

Surse de poluare cu praf, cenu?? ?i fum


Exist?, ?n principal, doua grupe de surse generatoare de praf, cenu?? ?i fum, ?n atmosfera:

a - surse artificiale
b - surse naturale.

a) Sursele artificiale generatoare de praf, cenu?? ?i fum cuprind, ?n general, toate activit??ile omene?ti bazate pe arderea combustibililor lichizi, solizi sau gazo?i.
Sursele artificiale pot fi grupate ?n doua mari categorii:
a.10 - surse bazate pe arderea combustibililor ?n scop industrial;
a.20 - surse bazate pe arderea combustibililor ?n scop domestic.

a.10. ?n tabelul 1 se prezint? unele surse industriale de poluare cu praf, fum ?i cenu?? iar ?n tabelul 2, produc?ia specific? de fum ?i praf pe industrii.


Surse industriale de poluare cu praf, fum ?i cenu??

IndustriaSursa de poluareProdusul poluantO?el?rii.Furnale, ma?ini de sintetizare.Oxizi de fier, fier, fum.Turn?torii de font?.Furnale, instala?ii de dezbatere.Oxid de fier, praf, fum, fumuri de ulei.Metalurgia neferoas?.Furnale ?i topitorii.Fum, fumuri de ulei ?i metale.Rafin?rii de petrol.Regeneratori de catalizatori, incineratori de n?moluri.Praf de catalizator, cenu?? de n?mol.Fabrici de h?rtie.Cuptoare de recuperare a chimicalelor ?i de calcar.Prafuri de chimicale.Sticl? ?i fibre de sticl?.Manipularea materiilor prime, cuptoare de sticl?, tragerea firelor.Praf de materii prime, cea?? de acid sulfuric, oxizi alcalini, aerosoli de r??ini.Tabel 1


Produc?ia de fum ?i praf ?n industrii

IndustriaEmisia de fum ?i prafSiderurgie10 kg / ton? metalFonterii15-25 kg / ton? metalProcesarea aluminiului450 kg / ton? metalTopitorii de bronz ?i alam?12 kg / ton? metalTabel 2

O important? surs? industrial?, ?n special de praf, o reprezint? industria materialelor de construc?ie, care are la baz? prelucrarea unor roci naturale (silica?i, argile, calcar, magnezit, ghips etc.).
Din cadrul larg al industriei materialelor de construc?ii se deta?eaz?, sub aspectul impactului exercitat asupra mediului ambiant, industria cimentului. Materialele de baz?, care intra ?n fabricarea cimentului, sunt piatra calcaroasa amestecat? cu magme sau cu argile. Sunt cunoscute ?i aplicate doua procedee de fabricare:

procedeul uscat, ?n care materiile prime sunt deshidratate, f?r?mi?ate ?n mori speciale ?i trecute apoi ?n cuptoare rotative lungi, unde sunt tratate la temperaturi ?nalte;

- procedeul umed, ?n care materiile prime se amesteci cu ap?, apoi ?n stare umed? se macin? ?n mori speciale, dup? care, partea rezultat? este trecut? la r?ndul ei ?n cuptoare rotative, unde procesul este acela?i ca la procedeul uscat;

Temperaturile din cuptoare determin? mai ?nt?i f?r?mi?area materialului, cu formare de clincher iar apoi, prin m?cinare, se ob?in particule foarte fine, care constituie cimentul propriu-zis. Procesele tehnologice descrise produc cantit??i mari de praf, ?n toate verigile lan?ului tehnologic: usc?toare, mori de materii prime, cuptoare, procese intermediare. Din usc?toare se elimina ?n atmosfer? aproximativ 10% din cantitatea introdus?, ?n mori, 1-3% din cantitatea prelucrat?, ?n cuptoarele rotative, 10%, iar ?n procesele intermediare, intre 2 ?i 4%. ?n total se pierde intre 20 ?i 25% din materia prim? prelucrat? la procedeul uscat ?i 1045% la procedeul umed. Praful rezultat din industria cimentului este ?mpr??tiat p?n? la distan?a de peste 3 km fa?? de surs?, concentra?ia acestuia ?n apropierea surselor, variind intre 500 ?i 2 000 t/km2/an. Fumul constituie partea invizibili a substan?elor ce se elimin? prin co?urile ?ntreprinderilo...