Solutii apoase

SOLU?II APOASE

Solu?iile sunt amestecuri omogene de doua sau mai multe substante pure. ?n solu?iile apoase, apa este
considerata ?n mod obi?nuit ca fiind solventul cel mai bun. Solu?iile apoase se ?mpart ?n trei categorii:
solu?ii apoase acide, solu?ii apoase bazice ?i solu?ii apoase de sare.
Exemple de acizi: HCl –acid clorhidric
H2SO4 –acid sulfuric
CH3COOH –acid acetic
H3PO4 –acid fosforic
Proprieta?ile unei solu?ii apoase acide
are gust acru;
reac?ioneaz? cu metale, ca zincul ?i magneziul, cu degajare de hidrogen;
coloratul turnesol devine ro?u atunci c?nd este introdus ?ntr-o solu?ie acid?;
conduce electricitatea;
Exemple de baze:
NaOH –hidroxid de sodiu
KOH –hidroxid de potasiu
NH4OH –hidroxid de amoniu
Ca(OH)2 –hidroxid de calciu
Ba(OH)2 –hidroxid de bariu
Proprieta?ile unei solu?ii apoase bazice
are gust le?ietic, este lunecoas? la pip?it;
colorantul turnesol devine albastru c?nd este ad?ugat la o solu?ie bazic?;
reac?ioneaz? cu o solu?ie acid?, distrug?nd sau neutraliz?nd propriet??ile caracteristice ale unui acid
conduce electricitatea
Reac?ia dintre un acid ?i o baz? este una din cele mai vechi reac?ii chimice cunoscute omului. Putem scrie o ecua?ie general? pentru aceast? reac?ie:
Acid+Baz?=Ap?+Sare
C?nd se ?nc?lze?te solu?ia, apa poate fi ?ndep?rtat?. Cristalizeaz? din solu?ie un compus, numit sare. Iat? c?teva ecua?ii care arat? formarea unei s?ri:
HCl(aq)+NaOH(aq)=H2O+NaCl(aq)
H2SO4(aq)+KOH(aq)=H2O+KHSO4(aq)
H2SO4(aq)+2KOH(aq)=2H2O+K2SO4(aq)
CH3COOH+NH4OH(aq)=H2O+(NH4)(C2H3O2)(aq)
Exemple de s?ruri:
NaCl –clorur? de sodiu
KHSO4 –sulfat acid de potasiu
K2SO4 –sulfat de potasiu
(NH4)(CH3COOH) –acetat de amoniu
AgNO3 –azotat de argint
CaCl2 –clorur? de calciu
Acidul sulfuric H2SO4, reac?ioneaz? cu o baz? de tipul KOH ?i formeaz? dou? s?ruri diferite. Sarea normal? K2SO4, se formeaz? atunci c?nd 2 moli de baz? reac?ioneaz? cu un mol de acid. Sarea acid? se formeaz? atunci c?nd un mol de baz? reac?ioneaz? cu un mol de acid . KHSO4 ?i K2SO4 sunt solide cristaline albe. Ca ?i NaCl cristalin?, aceste s?ruri au o structur? ionic? ?n stare solid?.
?nt?lnim deseori ?i acas? o serie de acizi ?i baze:sucul de l?m?ie ??i datoreaz? gustul s?u acru acidului
citric;vinul con?ine acid tartric;o?etul con?ine acid acetic;praful de copt con?ine carbonat acid de sodiu,
iar amoniacul apos con?ine hidroxid de amoniu.
Defini?ii opera?ionale ale acizilor ?i bazelor
Electroli?ii sunt substan?e care se dizolv? ?n ap? ?i formeaz? solu?ii care conduc electricitatea. Clasifi-
carea electroli?ilor ca acizi, baze ?i s?ruri se bazeaz? pe proprit??ile observabile ale solu?iilor.
Arrhenius a definit baza ?i acidul astfel:un acid este o substan?? care se dizolv? ?n ap? form?nd ionul de hidrogen, H+;o baz? este o substan?? care formeaz? ionul hidroxil, OH-.
C?nd un acid ca HCl se dizolv? ?n ap?, el se ionizeaz? aproape complet. Arrhenius a numit acizii care se comport? ?n acest fel, acizi tari. El a reprezentat reac?ia chimic? sub forma echilibrului :
HCl=H++Cl- K are valoare mare
C?nd acidul acetic se dizolv? ?n ap?, numai o mic? frac?ie de molecule se ionizeaz?. Un astfel de acid este denumit acid slab. Reac?ia de echilibru poate fi scris? sub forma:
CH3COOH=H++CH3COO K are valoare mic?
Cuvintele tare ?i slab folosite ?n acest sens sunt uneori confuze. Ele nu se refer? la concentra?ia ini?ial? a electroli?ilor, ci la gradul de ionizare.
Compara?ie ?ntre acizii tari ?i acizii slabi
ACID TARE ACID SLAB [H+] aproximat...