Petrolul - sursa naturala de hidrocarburi

PETROLUL-
surs? natural? de hidrocarburi


Planul referatului:
1. Compozi?ia petrolului. Clasific?ri. Propriet??i.
2. Formarea petrolului. Teoria organic? ?i anorganic?.
3. Petrolul ?i utiliz?rile acestuia paralel cu evolu?ia evenimentelor istorice (secolele industriale) ?i necesit??ile omenirii.
C?rbunele raportat la petrol;
?i?eiul. Date statisticereferitoare la acest combustibil.
4. Importan?a ?i utiliz?rile petrolului.

?n limba latin?, echivalentul pentru petrol- 'Petrolum' semnific? ulei de piatr?; naft? (?n greac?- 'naphtha'); ?i?ei- substan?? mineral? lichid? lichid? sau v?scoas?, combustibil?, constituit? dintr-un amestec de hidrocarburi solide, lichide sau gazoase din clasa metonic? (parafinic?), naftenic? ?i aromatic? cu un mic adaos de al?i compu?i organici:
de sulf (0,1 - 6%)
de oxigen (p?n? la 5 %), azot ?.a.
?n medie petrolul con?ine 85% C, 12-14% H, restul revine N, O, S, V, Co, Cu, P, K, I, Fe ?.a. Petrolul este uleios, florescent, de culoare brun? ?nchis? sau neagr? cu nuan?e verzui sau galben verzui. Exist? ?i petrol galben- deschis, str?veziu, petrol 'alb' ce se g?se?te ?n Baku ?i Pensylvania. Petrolul cu apa formeaz? emulsii stabile. Dup? densitate se deosebesc:
Petr. u?oare (densitatea 730-900 kg/m*3*);
Petr. grele (densitatea 900-1040 kg/m *3*).
Puterea caloric? a petrolului este ?ntre 10000 ?i 11000 cal./kg. ?n func?ie de hidrocarburile predominante (peste 50%) se deosebesc:
Petrol metanic (parafinic);
Petrol naftenic (cicloparafinic);
Petrol aromatic.
Exist? ?i petrol mixt, de exemplu petrol nafteno- metanic (25% hidrocarburi naftenice ?i peste 50% metanice).
?n natur? petrolul se acumuleaz? ?n roci poroase str?b?tute de pisuri, numite roci- colectoare sau roci- magazii. Acestea pot fi gresii, nisipuri, calcare, dolomite, ?.a. De obicei ?n rocile- magazii petrolull se g?se?te ?n asocia?ie cu cu gazele naturale. Geneza petrolului nu este definitiv stabilit?. Exist? dou? teorii: organic? ?i anorganic?.
Pe fundul m?rilor se amestec? ?i putrezesc organizme animale ?i r?m??i?e vegetale, ?n a c?ror structur? intr? carbonul ?i hidrogenul: diatomee, protozoare, radiolari, alge unicelulare, saprofite, plancton etc.Ferite de contactul cu aerul, sub straturi de sedimente nisipoase, materiile organice se acumuleaz?, se ?ncing ?i se descompun. Datorit? microbilor anaerobi, ele fermenteaz? ?i se transform? ?ncet, d?nd na?tere unor mase v?scose sau gazoase de hidrocarburi, pe care le numim cu un singur cuv?nt- petrol. At?t petrolul c?t ?i gazele de sond?, care se formeaz? ?n pungile ascunse sau deasupra vechilor depozite marine, au rezultat printr-un proces de bituminizare a materiei organice, care a format depozite numite sapropel (amestec de hidrocarburi solide, lichide, gazoase) sub ac?iunea unor bacterii ca Bacterium aliphaticum si Methanomas methanica. Hidrocarburile solide sau v?scose (bitumen, asfalt) s-au format din petrol, care ?i-a pierdut hidrocarburile gazoase. Lor li se adaug? ?isturile bituminoase, care sunt argile sau marne bogate, ?mbinate de materie organic?. Acestea din urm? reprezint? o important? rezerv? strategic? de energie a industriei. Prin urmare, conform primei teorii, petrolul se formeaz? din substan?a organic? dispersat? ?n rocile sedimentare depuse pe fundul bazinelor acvatice (m?ri, oceane, lacuri, lagune) ?n condi?ii anaerobe. Astfel de roci se numesc roci- mam?. La cufundarea rocilor- mam? ?n interiorul scoar?ei terestre la ad?ncimi de peste 1 km, ?n urma ac?iunii proceselor tectonice se creeaz? anumite condi?ii termod...