Istoria chimiei

ISTORIA CHIMIEI

Chimia este ?tiin?a care are ca obiect studierea substan?elor ?i a transform?rilor lor. Este definit? ?i ca ?tiin?? despre atomi (elemente chimice) ?i combina?iile lor, deoarece studiaz? procesele de transformare a substan?elor dintr-una ?n alta prin regruparea atomilor ?i modificarea leg?turilor dintre atomi. Chimia are str?nse leg?turi cu alte ?tiin?e, dintre care ?n primul r?nd cu fizica (limita dintre ele fiind relativ? ?i f?c?nd obiectul a dou? discipline, chimie fizic? ?i fizic? chimic?), precum ?i cu biologia (biochimia) ?i cu geologia (geochimia) etc. Domeniul chimiei se ?mparete ?n: chimia anorganic?, chimia organic? ?i chimia fizic?. Chimia anorganic? studiaz? propriet??ile fizice ?i chimice ale elementelor ?i combina?iilor lor (?n afar? de compu?ii carbonului, studia?i de chimia organic?),precum ?i legile generale ale combin?rii chimice. Chimia organic? studiaz? combina?iile carbonului cu c?teva elemente (hidrogen, oxigen, azot, sulf, halogeni etc.).
Denumirea de chimie organic? provine din concep?ia gre?it? care a dominat p?n? la ?nceputul sec.al XIX-lea, potrivit c?reia substan?ele organice nu ar putea proveni dec?t din organismele vii. Sintetizarea substan-?elor organice din substan?e minerale ( realizat? pentru prima oar? de Wohler ?n 1828 prin sintetizarea ureii din substan?e tipic anorganice) a spulberat aceast? concep?ie gre?it? ?i a dovedit ?nc? o dat? unitatea material?, indestructibil? a lumii. Chimia fizic? are ca obiect studierea, prin metode fizice, a legilor ?i feno-menelor chimice precum ?i a structurii combina?iilor chimice. S-au mai dezvoltat, pe baza acestor discipli-ne, numeroase alte ramuri, cum sunt: chimia analitic?, chimia combina?iilor compexe, chimia coloizilor, electrochimia, analiza fizico-chimic?, fotochimia, magnetochimia, radiochimia.
Primele cuno?tin?e empirice de chimie au ap?rut la popoarele cu o cultur? ?naintat? din antichitate (egipteni, fenicieni, chinezi ?.a.) ca urmare a dezvolt?rii unor ramuri ale produc?iei, ca metalurgia, fabrica-rea sticlei, a coloran?ilor, t?b?c?ria etc. ?n evul mediu, dezvoltarea chimiei, denumit? atunci alchimie, s-a caracterizat prin prelucrarea re?elelor pentru produc?ia me?te?ug?reasc?.
Sec. XIV-XVII se caracterizeaz? prin orientarea chimiei c?tre cercetarea produ?ilor naturali pentru aplica?ii practice ?n metalurgie, ?n produc?ia de coloran?i, de medicamente, ?n ceramic? etc. Se pun bazele trecerii la chimia ?tiin?ific? (sec.XVII-XVIII). ?n 1661 R. Boyle a stabilit baza ?tiin?ific? pentru definirea no?iunilor de element ?i combina?ie. “ Boyle a f?cut din chimie o ?tiin?? ”( Engels, “Dialectica naturii”). Apare prima teorie chimic?, a “flogisticului”, care, de?i gre?it?, a ridicat numeroase probleme de metodic? a cercet?rii. M.V. Lomonosov (1774) descoper? legea conserv?rii masei, care a permis transformarea chimiei ?ntr-o ?tiin?? cantitativ?.
?n dezvoltarea chimiei ca ?tiin??, un rol revolu?ionar l-au avut, la ?nceputul sec. al XIX-lea, introdu- cerea teoriei atomomoleculare ?i dezvoltarea bazelor ei teoretice ?i experimentale. Aceast? perioad? se caracterizeaz? prin fundamentarea legilor chimiei (J. Dalton, L.J. Proust), prin definirea no?iunii de mole-cul? ( A. Avogadro) ?i de substan?? chimic? (I. Berzelius);legate de descoperirea metalelor alcaline (prin electroliz?), de dezvoltarea metodelor de cercetare, ?n special a analizei, apar primele teorii asupra leg?turii chimice ?i se introduce no?iunea de valen?? (E.Frankland, 1852). Elaborarea teoriei structurii chimice(A.M. Butlerov, 1861) a avut o importan?? deosebit? ?n dezvoltar...