Echilibrul acido-bazic in organismul uman

Echilibrul acido-bazic
in organismul uman



Majoritatea proceselor metabolice din organism genereaz? direct sau indirect cantit??i apreciabile de ioni H+, ceea ce face ca ele s? fie considerate – ?n ansamblu – drept procese produc?toare de acizi. Dintre acestea fac parte, ?n primul r?nd, c?ile catabolice fundamentale ale principiilor imediate (glucide, lipide, proteine). Astfel:
Glicoliza , calea ini?ial? de degradare a glucozei din metabolismul glucidic, conduce la formarea de acid piruvic sau de acid lactic. Fiecare molecul? de glucoz? (cu 6C) conduce la c?te dou? molecule de acid piruvic sau lactic ?i fiecare din ace?ti acizi elibereaz? prin disocierea carboxilului lor ioni de hidrogen. Mai mult dec?t at?t, dac? degradarea glucozei este continuat? pe cale aerob? (prin antrenarea acidului piruvic la decarboxilare oxidativ? ?i apoi ciclul Krebs) are loc o producere suplimentar? de protoni, provenind din acidul carbonic format ?n cantitate apreciabil? pe seama decarboxil?rilor care au loc ?n cursul acestor porcese.
?n metabolismul lipidelor, degradarea trigliceridelor are ca rezultat – ?nc? de la prima etap? de desfacere hidrolitic? a acestora – eliberarea acizilor gra?i constitutivi. Ulterior, degradarea (?oxidativ? a acizilor gra?i duce la formarea corpilor cetonici ( acidul (- hidroxibutiric ?i acidul acetoacetic) precum ?i la cantit??i apreciabile de bioxid de carbon care – ca ?i ?n cazul precedent – genereaz? ioni H+ din acidul carbonic corespunz?tor.
?n cazul metabolismului proteic, formarea ureei – ultimul catabolit al proteinelor din organismul uman – este un proces generator de acizi:
2NH4+ + HCO3- ( H2N – C – NH2 + 2H2O + H+
((
O
De asemenea, degradarea oxidativ? a aminoacizilor, proveni?i din proteine, este ?i ea generatoare de acizi. Spre exemplu, din degradarea oxidativ? a metioninei se elibereaz? – ?n final –cantit??i aprecibile de protoni .
Hrana datorit? unor componen?i alimentari, reprezint? ?i ea o surs? de ioni H+ ?n organism. Spre exemplu, fosforul din alimente – ?n urma degrad?rilor hidrolitice ?i oxidative din organism – este transformat ?n acid fosforic ( sau anionul H2PO4- care disociaz? ca acid). Astfel, prin oxidarea complet? a fosfolipidului complex numit lecitin? rezult? cantit??i mari de protoni.
De?i ob?inerea de baze ?n organism are loc ?n mai mic? m?sur?, produsul final de oxidare ?n majoritatea degrad?rilor este baza anionic?, HCO3-, care se formeaz? ?n cantit??i apreciabile.
Pe de alt? parte, majoritatea alimentelor vegetale din hran? sunt considerate surse alcalinizante, tocmai pentru c? ?n urma degrad?rilor genereaz? baze anionice de felul bicarbonatului
?in?nd seama de cele men?ionate aici, se ?n?elege c? organismul este confruntat, ?n permanen??, cu numeroase tendin?e acidifiante ?i alcalinizante care-i amenin?? p?strarea constant? a pH-lui mediului intern . ?mpotriva acestor tendin?e organismul “se ap?r?” prin utilizarea sistemelor tampon ?i prin alte mecanisme fiziologice.
Parametrul mediului intern numit pH ( reprezint? logaritmul cu semn schimbat al concentra-?iei H+) este unul dintre parametrii biologici a c?rui valoare normal?, pentru organismul uman, este cuprins? ?ntre limite foarte apropiate: 7,35–7,42. Varia?ia foarte restr?ns? a valorii normale a pH-lui, ?n compara?ie cu varia?ia valorii altor parametrii ai homeostazei mediului intern, rezult? din faptul c? majoritatea enzimelor ce controleaz? metabolismul celular ...