Descompunerea termica a hidrocarburilor
| Numar pagini |
5 |
| Nume |
Descompunerea termica a hidrocarburilor |
| Subiect |
Chimie |
| Institutie |
Liceu |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
27-08-2010 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
0 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
Ca toate combinaţiile organice, hidrocarburile sunt stabile numai la tem¬peraturi relativ joase. Când sunt încălzite destul de sus, un timp destul de lung, ele se desfac în carbon şi hidrogen. Se ştie demult că această transformare nu se produce direct, ci printr-o serie de prefaceri intermediare, care dau naştere altor hidrocarburi, cu o stabilitate relativă mai mare la temperaturi înalte. Prin aceasta, descompunerea termică poate fi o sursă de noi hidrocar¬buri şi ea stă la baza unor importante procedee tehnice. Deşi reacţiile chimice sunt de acelaşi tip, se deosebesc de obicei, după temperatura la care are loc descompunerea unei hidrocarburi, reacţii de cracare sau de rupere (sub 650°) şi, reacţii de piroliză (peste această temperatură).............................
Extras din material:
DESCOMPUNEREA TERMIC? A HIDROCARBURILOR
Ca toate combina?iile organice, hidrocarburile sunt stabile numai la temperaturi relativ joase. C?nd sunt ?nc?lzite destul de sus, un timp destul de lung, ele se desfac ?n carbon ?i hidrogen. Se ?tie demult c? aceast? transformare nu se produce direct, ci printr-o serie de prefaceri intermediare, care dau na?tere altor hidrocarburi, cu o stabilitate relativ? mai mare la temperaturi ?nalte. Prin aceasta, descompunerea termic? poate fi o surs? de noi hidrocarburi ?i ea st? la baza unor importante procedee tehnice. De?i reac?iile chimice sunt de acela?i tip, se deosebesc de obicei, dup? temperatura la care are loc descompunerea unei hidrocarburi, reac?ii de cracare sau de rupere (sub 650°) ?i, reac?ii de piroliz? (peste aceast? temperatur?).
Reac?iile de descompunere termic? nu sunt niciodat? simple, a?a c? nu se ob?ine o singur? hidrocarbur? nou?, ci se formeaz? amestecuri mai mult sau mai pu?in complexe. Analiza acestor amestecuri este uneori grea. De aceea, nu se cunosc cu exactitate produ?ii de descompunere termic? dec?t la hidrocarburile simple. O alt? complica?ie provine din faptul c? hidrocarburile noi formate pot suferi, la r?ndul lor, alte transform?ri d?nd na?tere unor noi hidrocarburi, care bine?n?eles se g?sesc amestecate cu produ?ii primari de descompunere. De aceea, ?n cercetarea reac?iilor de descompunere termic?, trebuie s? se fac? deosebire ?ntre produ?ii primari, proveni?i direct din hidrocarburile ini?iale, si produ?ii secundari, rezulta?i din descompunerea produ?ilor primari.
Descompunerea termic? se poate studia fie printr-o metod? static?, ?nc?lzind la o anumit? temperatur? hidrocarbura ?nchis? ?ntr-un recipient ?i analiz?nd apoi produ?ii rezulta?i, fie printr-o metod? dinamic?, trec?nd hidrocarbura printr-un tub ?nc?lzit la temperatura voit?, a?a ?nc?t ac?iunea c?ldurii s? se exercite un timp determinat, de obicei scurt, care depinde de viteza de trecere prin tub. Produ?ii de reac?ie sunt astfel sco?i de sub influen?a c?ldurii ?i formarea produ?ilor secundari este ?mpiedicat? sau ?nt?rziat? mult.
Factorii care influen?eaz? descompunerea termic? sunt, ?n primul r?nd, temperatura ?i durata de ?nc?lzire. ?ntre ei exist? o corela?ie. Cu c?t timpul de ?nc?lzire este mai scurt, cu at?t temperatura trebuie s? fie mai ?nalt?, pentru a ob?ine acela?i grad de descompunere. Timpurile lungi favorizeaz?, pe de alt? parte, reac?iile secundare. Un alt factor important este presiunea, care influen?eaz? ?ns? mai pu?in reac?iile de rupere (monomoleculare) ale moleculelor, c?t mai ales sintezele (bimoleculare). Suprafa?a recipientului sau tubului poate de asemenea juca un rol ?nsemnat: ferul ?i mai ales nichelul accelereaz? descompunerea cu carbonizare ?naintat? ?i formare de hidrogen ?i de metan. Aceste metale dau na?tere la reac?ii heterogene de suprafa??, au deci un rol catalitic. Sticla, cuar?ul ?i, dintre metale, cromul sau o?elurile bogate ?n crom nu au asemenea ac?iuni de suprafa??. ?n vase sau tuburi f?cute din aceste materiale au loc reac?ii omo-gene de piroliz?, singurele care intereseaz? ?n cele ce urmeaz?.
Vom ar?ta, pe scurt, produ?ii care s-au ob?inut la descompunerea termic? a principalelor clase de hidrocarburi.
Metanul are o comportare mult deosebit? de a celorlalte hidrocarburi, datorit? faptului c? are un singur atom de carbon ?n molecul?. El se distinge printr-o mare stabilitate, care ?ntrece pe a tuturor hidrocarburilor (afar? de acetilen?). C?nd nu sunt de fa?? catalizatori (?n faz? omogen?), metanul este stabil p?n? la cca. 900° (?n prezen?? de catalizato...
Materiale similare
| Nume: |
Realizarea industriala a fabricarii proteinelor prin biosinteza |
| Extras din material: |
...anilor superiori.
4. Separarea si purificare biomasei
Pentru separarea biomasei din mediul de fermentatia se folosesc baterii separatoare centrifugale, care in ultimul timp sunt prevazute cu dipozitive automate de reglare.
In cazul bacteriilor , datorita dimensiunilor mici ale celulelor, operatia de centrifugare este precedata de o coagulare a celulelor existente in suspensie, prin tratarea cu acizi. Celulele recoltate se prezinta sub forma unei suspensii in apa numita crema cu levu... |
| Nume: |
Hidrocarburi alifatice |
| Extras din material: |
...CH2Cl2 + Cl2 h? > CHCl3 + HCl
clorura de metilen clorura de metin
(triclormetan, cloroform)
CHCl3 + Cl2 h? > CCl4 + HCl
cloroform tetraclorura de carbon
b) Nitrarea (cu HNO3)
Mecanism de reactie: substitutie radicalica SR
CH4 + HONO2 - t?C > CH3 NO2 +H2O
metan nitrometan
c) Sulfoclorurarea (+ SO2 + Cl2) SR
CH4 + SO2 +Cl2 > CH3 SO2Cl + ... |
| Nume: |
Poloarea mediului |
| Extras din material: |
...esiuni, concentratiile de impuritate cresc datorita spatiului limitat in care are loc raspandirea lor si posibilitatiide a aparea inversia termica cu plafon.
Variatia normala a temperaturii
Altitudinea dupa altitudine
Temperatura
Aparitia stratului de inversie
termica care capteaza poluantii
Strat de inversie
termica
Dupa cum se stie masele de aer cald au o miscare ascendenta, iar... |
| Nume: |
Petrolul – sursa importanta de energie si materii prime organice |
| Extras din material: |
...e atomi de carbon (C21 C30).
Parafina este o masa semiopaca, insolubila in apa ai alcooli, solubila in benzen, sulfura de carbon etc. Calitatile parafinei (parafina pentru chibrituri, parafina moale, parafina semitare si parafina tare) sunt determinate de punctul de congelare, continutul in uleiuri, dar si de culoare si miros. In functie de aceste calitati, parafina se intrebuinteaza in cantitati mari la fabricarea lumanarilor, pentru impermeabilizarea tesaturilor si a hartiei, ca adaos l... |
| Nume: |
Detergenti .Sapunuri. Substante tensio-active |
| Extras din material: |
...Detergentii amfolitici:
Sunt folositi in igiena personala, si in curatenia casei datorita spumei, blandetei si stabilitatii.Ei pot fi anionici, cationic sau neionici ,in functie de pH-ul (aciditatea sau bazicitatea) apei.Ex: sapunuri lichide,sapunuri
Sapunurile
Sunt saruri solubile in apa ale acizilor grasi.Sapun-urile sunt facute din grasimi si uleiuri sau din acizi lor grasi, tratati cu substante chimice cu bazicitate ridicata.
Fabricare
Saponificarea grasimilor si uleiurilor est... |
| Nume: |
Petrolul |
| Extras din material: |
... Mijlociu, care de?ine aproximativ 65% din rezervele mondiale cunoscute. La sf?r?itul anilor 1980, Iranul, Irakul, Kuweitul ?i Emiratele Arabe Unite de?ineau rezervele petrolierecare urmau s? ajung? peste 100 de ani, la un nivel a produc?iei al anului 1988.
La ?nceputul anului 1989, rezervele Arabiei Saudite, aproximativ 25% din rezervele mondiale totale, erau estimate a ajunge vremea de 90 de ani la nivelul produc?iei anului 1988. Descoperirea unor noi terenuri petroliere vaste ?n Arabia Saudi... |
| Nume: |
Energia nucleara |
| Extras din material: |
...e (teoretic) inepuizabil?, cu conditia ca omul s? nu gr?beasc? procesele de desertificare ale planetei. Din biomas? se pot optine combustibili (alcool, gaz metan, etc.), put?ndu-se folosi ca biomas? deseuri de lemn, trestie de zah?r, deseuri de cereale, etc. Pentru a putea vorbi ins? practic de biomas? ar trebui cultivate plante la care productia la hectar s? fie enorm? (de ordinul 30-40 tone) iar continutul caloric s? fie de o... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Descompunerea termica a hidrocarburilor"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu