Frumosul, completare texte
| Numar pagini |
5 |
| Nume |
Frumosul, completare texte |
| Subiect |
Estetică |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Facultatea de Filosofie |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
16-06-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
2 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
Liviu Rusu, Frumosul sinonim cu valoarea estetică
Genurile frumosului
Ion Ianoşi, Frumosul - concretul semnificativ
Extras din material:
6. Liviu Rusu, Frumosul sinonim cu valoarea estetic?
Convingerea noastr? este c? at?t tendin?a de a restr?nge sfera frumosului, c?t mai ales tendin?a de a elimina acest concept din domeniul esteticii, sunt ne?ntemeiate. Dup? p?rerea noastr?, frumosul este pur ?i simplu fenomenul estetic de baz?, el formeaz? obiectul esteticii. Revenim deci la vechea idee, c? estetica este ?tiin?a frumosului. Iar aceast? no?iunea implic? cu aceea?i ?ndrept??ire at?t frumosul artistic, c?t ?i frumosul natural.
De asemenea, suntem de p?rere c? orice fenomen estetic implic? o valoare, ceea ce ?nseamn? c? ?n cadrele esteticii, no?iunea de frumos este sinonim? cu no?iunea de valoare estetic?.
De aici rezult? c? toate problemele esteticii sunt, ?n fond, probleme par?iale ale valorii fundamentale care este frumosul. Dac? de exemplu, se vorbe?te despre a?a-zisele categorii estetice, acestea, de fapt, nu sunt altceva dec?t diferite categorii ale frumosului. Iat? pentru ce credem c? este gre?it s? se vorbeasc? despre falimentul frumosului.
6.1. Genurile frumosului
Esteticul, dup? p?rerea noastr?, se identific? cu ceea ce numim estetice?te frumos. Din acest motiv am analizat pe larg problema frumosului, c?ut?nd, mai ?nt?i, semnifica?ia lui ?n raport cu celelalte valori, pentru a trece la analiza am?nun?it? a lui. Cu acest prilej, am constatat c? frumosul este de natur? dialectic?, c? el este o sintez? rezultat? din tensiunea unor factori antitetici ?i c? el ascunde o logic? inerent?. Acesta a fost rezultatul la care am ajuns ?n capitolul precedent.
Dac? pe de o parte, avem de-a face cu mai multe categorii estetice, iar pe de alt? parte, am v?zut c? frumosul este fenomenul estetic de baz?, este clar c? diferitele categorii estetice nu sunt dec?t forme variate ale frumosului. Toate categoriile estetice sunt frumoase, fiindc? toate ne fac pl?cere, toate ne invit? la contempla?ie, prin toate se dezv?luie esen?ialit??ile ad?nci ale existen?ei, ?i toate duc la un acord ?ntre subiect ?i obiect. ?ns?, bine?n?eles, toate aceste categorii ale frumosului ??i au pecetea ?i semnifica?ia lor specific?. Mai departe trebuie s? constat?m: frumosul fiind de natur? dialectic?, varietatea formelor ?n care se prezint? el se datoresc acestui fapt esen?ial. Dac? frumosul este sinteza dintre anumi?i factori antitetici ?n plin? tensiune, atunci formele variate ale lui nu pot avea alt? explica?ie dec?t aceea c? tensiunea amintit? poate avea grade variate ?i c?, prin urmare, sinteza rezultat? va avea ?i ea forme variate ?n plin? concordan?? cu tensiunea de la baza ei.
Privind lucrurile ?n felul acesta, ?ntregul domeniu al esteticii se prezint? mai unitar ?i mai logic. Vom vedea, ?n cele ce urmeaz?, c? formele variate ale frumosului nu mai apar drept categorii de sine st?t?toare, izolate unele de altele ?i mai mult sau mai pu?in ?nt?mpl?toare ci ca forme variate ale jocului dialectic. Acest joc ??i are normele lui, din care motiv a?a-zisele categorii ale frumosului apar ca necesitate, ?n mod logic, ?n conformitate cu normele amintite. Din acela?i motiv ele sunt ?nrudite din surs?, a?a ?nc?t nu se prezint?, ?n fond, ca f?ga?uri rigide ?i izolate, ci ca sinteze variate care prin r?d?cinile lor ascunse sunt ?ntr-o continu? osmoz? ?ntre ele.
Acela?i lucru trebuie s?-l punem ?i ?n leg?tur? cu problema tipurilor, a stilurilor ?i a genurilor. Este o profund? eroare s? se cread? c? aceste concepte ar reprezenta con?inuturi ce nu au nimic de-a face cu tradi?ionalele categorii estetice. Este ?ndr-adev?r surprinz?tor cum uneori toate aceste concepte se trateaz? ?n acelea?i lucr?ri la u...
Materiale similare
| Nume: |
Frumosul - Generalitati |
| Extras din material: |
...lui, ci ceea ce lumineaz? simetria, adic? forma intern?, sufletul. Pentru Plotin, frumosul nu depinde de simetrie ?i pentru c?, dac? ar fi a?a, atunci ar rezulta c? frumoase sunt doar obiectele complexe. Or, arat? el, frumosul este prezent ?i-n lucruri simple, precum culoarea, un sunet izolat, fulgerul, aurul sau soarele. De asemenea, dac? frumosul ar depinde de propor?ii, atunci fa?a ar fi ?ntotdeauna frumoas? la cei mai mul?i oameni. Frumoas? ?ns? este expresia, iar expresia nu-i neap?rat prod... |
| Nume: |
Frumosul |
| Extras din material: |
... o veselie nesf?r?it?, care ne provoac? r?sul. Ur?tul se elibereaz? ?n acest proces de natura sa hibrid?, egosist?. ??i recunoa?te neputin?a ?i devine comic. Tot ceea ce este comic include ?n sine un moment ce se comport? negativ fa?? de idealul simplu ?i pur, dar aceast? nega?ie devine ?n el aparen?? ?i este anulat?. Idealul pozitiv poate fi recunoscut ?n comic pentru c? ?i ?n m?sura ?n care aspectul s?u negativ se estompeaz?.
Considerarea ur?tului este astfel precis limitat? prin ?nse?i esen... |
| Nume: |
Judecata de valoare estetică |
| Extras din material: |
...Pentru a g?si acel ceva la care se refer? judecata trebuie s? se ajung? la experien?a estetic? corespunz?toare, ?i ?ndeosebi la acea faz? a ei ?n care, pe de-o parte se ajunge la dezv?luirea obiectului valoros estetic ?i, pe de alt? parte se efectueaz? nemijlocit evaluarea obiectului, care ??i extrage fundamentarea concret? din datele cuprinse ?n el nemijlocit.
5. De ?ndat? ce s-a constituit, tr?irea estetic? ajunge ?n faza ei culminant?, ?n care se s?v?r?e?te nu numai ,,resim?irea" acestor ca... |
| Nume: |
Hegel, Estetica este filosofia artei |
| Extras din material: |
...el de cercetare ar prezenta prea pu?in interes. [...]
?n ce prive?te obiec?ia c? operele artelor frumoase s-ar sustrage trat?rii ?tiin?ifice prin g?ndire fiindc? ele ?i-ar avea originea ?n imagina?ia lipsit? de reguli ?i ?n elementul afectiv ?i fiindc? ele, ?n num?r ?i diversitate de necuprins cu vederea, ?i-ar manifesta efectele numai asupra senza?iei ?i imagina?iei, aceast? obiec?ie ?i ?ncurc?tur? produs? de ea par a mai avea ?i acum greutate. Deoarece, frumosul artei se ?nf??i?eaz? de fapt,... |
| Nume: |
N. Hartmann, Structura sublimului estetic |
| Extras din material: |
...rge drept confirmare la contrariile lor. Fa?? de grav ?i de solemn, contrariile sunt banalul ?i cotidianul, - nicidecum doar u?orul ?i superficialul; fa?? de unitar ?i de des?v?r?it, hibridul ?i nedes?v?r?itul; fa?? de misterios ?i t?cut, vulgarul ?i platul.
Urm?toarele dou? puncte, 4 ?i 5, alc?tuiesc aproximativ sublimul ?n sensul kantian. Contrariul comun al lor este familiarul ?i obi?nuitul, lucrul cu care ?tim s? ne descurc?m.
ad. 4: Superioritatea moral? este ?nrudit? cu des?v?r?irea (?... |
| Nume: |
Nicolai Hartmann, Estetica este un mod de cunoaştere |
| Extras din material: |
...izat? cu mijloacele cunoa?terii. St? ?n esen?a ei ca ea s? r?m?n? ascuns? ?i s? fie sim?it? doar ca prezen?? ?i constr?ngere, dar s? nu fie sesizat? obiectiv.
Nici artistul creator nu o surprinde. El creeaz?, fire?te, potrivit ei, dar nu o dezv?luie, ?i de aceea nici nu o exprim?. El nici nu o poate exprima, c?ci nici el nu posed? o cuno?tin?? despre ea. Mai pu?in ?nc? o posed? cel care contempl? ?i intuie?te. El este desigur st?p?nit de ea, dar numai ca de un mister pe care nu ?l poate limpez... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Frumosul- completare texte"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu