Cursul VII
| Numar pagini |
8 |
| Nume |
Cursul VII |
| Subiect |
Arhitectura calculatoarelor |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Facultatea de Automatica, Calculatoare, Electronica |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
30-04-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
5 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
pdf |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , |
Format: pdf
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
Cuprinde continuarea cursului VI:
2.5. Instrucţiuni aritmetice si logice
2.5.1 Operaţii logice
2.5.2 Operaţii de rotire şi deplasare la nivel de bit
2.5.3 Operaţii aritmetice
2.6 Comunicaţia dintre calculatoare şi dispozitivele periferice
2.6.1 Controlere
2.6.2 Comunicaţia între unitatea centrală şi controlere
2.6.3 Comunicaţie serială şi paralelă
Extras din material:
CURS 7 AC 2006/2007
1/8
ARHITECTURA CALCULATOARELOR 2006/2007
CURSUL 7
2.5. Instruc?iuni aritmetice si logice
A?a cum am ar?tat mai devreme, grupul opera?ilor aritmetice si logice con?ine instruc?iuni
care solicit? opera?ii aritmetice, logice sau de deplasare. ?n acest subcapitol vom studia mai
?n am?nunt aceste opera?ii.
2.5.1 Opera?ii logice
?n subcapitolul 1 am prezentat opera?iile logice AND (?I), OR (SAU) si XOR (SAU
EXCLUSIV) ca pe ni?te opera?ii care combina 2 intr?ri de un bit pentru a produce o ie?ire pe
un bit. Aceste opera?ii pot fi extinse la opera?ii care combina 2 ?iruri de bi?i pentru a produce
o ie?ire de forma unui ?ir de bi?i, aplic?nd opera?ia elementara bit cu bit. De exemplu
efectuarea unui AND intre cuvintele binare 10011010 si 11001001 produce ca rezultat :
10011010
AND 11001001
10001000
unde rezultatul s-a ob?inut scriind la baza fiec?rei coloane rezultatul opera?iei AND ?ntre cei
doi bi?i din coloan?. Similar, opera?iile OR ?i XOR ?ntre acelea?i ?iruri de bi?i vor produce
rezultatele:
10011010 10011010
OR 11001001 XOR 11001001
11011011 01010011
Opera?ia AND este utilizat? ?n principal pentru plasarea de bi?i 0 ?ntr-o zon? a unui cuv?nt
binar f?r? a modifica restul. S? vedem, de exemplu, ce se ?nt?mpl? dac? octetul 00001111 este
primul operand al opera?iei AND. F?r? s? cunoa?tem con?inutul celui de-al doilea operand,
vom putea trage concluzia c? cei mai semnificativi 4 bi?i ai rezultatului vor avea valoarea 0.
?n plus, cei mai pu?in semnificativi 4 bi?i ai rezultatului sunt o copie a aceleia?i zone din cel
de-al doilea operand, dup? cum observa?i ?i din exemplul urm?tor :
00001111
AND 10101010
00001010
Aceasta utilizare a opera?iei AND este un exemplu al procesului denumit mascare (masking).
?n acest caz un operand, denumit masc? (mask), determin? care parte a celuilalt operand va
afecta rezultatul. Pentru opera?ia AND, mascarea produce un rezultat care este o replica
par?iala a unuia dintre operanzi, pozi?iile neduplicate av?nd valoarea 0.
O asemenea opera?ie este util? atunci c?nd este manipulat? o harta de bi?i (bit map), un ?ir ?n
care fiecare bit reprezint? prezen?a sau absen?a unui obiect. De exemplu, un ?ir de 52 de bi?i,
?n care fiecare bit este asociat unei c?r?i de joc, poate fi utilizat pentru descrierea unei m?ini
CURS 7 AC 2006/2007
2/8
de poker atribuind valoarea 1 celor 5 bi?i corespunz?tori c?r?ilor de joc primite si 0 celorlal?i
bi?i. Similar, un ?ir de 52 de bi?i, in care 13 bi?i sunt 1 poate fi utilizat pentru a reprezenta o
m?n? la jocul de bridge, iar un ?ir de 32 de bi?i poate fi utilizat pentru a preciza care dintre
cele 32 de arome de ?nghe?at? sunt disponibile.
S? presupunem c? o celul? de memorie de 8 bi?i este utilizat? ca bitmap ?i c? vrem s? vedem
dac? este prezent obiectul asociat cu cel de-al treilea bit (?ncep?nd de la bitul cel mai
semnificativ). Va trebui s? execut?m un AND ?ntre octetul respectiv ?i masca 00100000, care
va produce ca rezultat un octet cu to?i bi?ii 0, dac? ?i numai dac? cel de-al treilea bit din
bitmap are valoarea 0. Astfel, un program poate s? decid? cum s? continue introduc?nd
opera?ia AND drept condi?ie ?ntr-o instruc?iune de ramificare. Pe de alt? parte, dac? al treilea
bit din bitmap ester 1 ?i dorim s?-l modificam la valoarea 0 f?r? a afecta ceilal?i bi?i, va trebui
s? efectu?m opera?ia AND ?ntre bitmap ?i masca 11011111 ?i apoi s? stoc?m rezultatul la
valoarea ini?ial?.
?n ti...
Materiale similare
| Nume: |
Cursul V |
| Extras din material: |
...ul de opera?ie al fiec?rei instruc?iuni este reprezentat de primii patru bi?i, sau, ceea ce
revine la acela?i lucru, de prima cifr? hexazecimal?. Lista complet? a instruc?iunilor con?ine
numai 12 instruc?iuni elementare, ale c?ror opcoduri sunt reprezentate prin cifrele
hexazecimale de la 1 la C. Astfel, orice cod de instruc?iune care ?ncepe cu cifra hexazecimal?
3 (?irul de bi?i 0011) se refer? la o instruc?iune de stocare (STORE), iar orice opcod care
?ncepe cu cifra hexazecimal? A s... |
| Nume: |
Cursul IV |
| Extras din material: |
... poate avea ca rezultat decodificarea unui alt cuv?ntde cod, valid dar
totu?i incorect.
Memoriile calculatoarelor pot ocazional s? provoace erori, datorit? varia?iilor tensiunii de
alimentare, sau altor cauze. Pentru protec?ia la aceste erori, unele memorii folosesc coduri
detectoare sau corectoare de erori. Cand se folosesc aceste coduri, sunt adauga?i bi?i
suplimentari fiec?rui cuv?nt de memorie, ?ntr-un mod special. C?nd un cuv?nt este citit din
memorie, bi?ii suplimentari sunt... |
| Nume: |
Curs VIII |
| Extras din material: |
...?
mai sc?zut, care totu?i au putut s? execute un mare num?r de instruc?iuni. Rezultatul a fost
arhitectura sistemului IBM/ 360, o familie de calculatoare compatibile, travers?nd aproape
doua ordine de magnitudine, at?t ?n pre? c?t ?i ?n capacitate.
Pentru c? pia?a de calculatoare a explodat ?n anii 1970 ?i capacit??ile de calcul au crescut
rapid, cereare de calculatoare cu pre? sc?zut a favorizat proiectarea calculatoarele folosind
interpretoare. Abilitatea de a imbina hardware ?i... |
| Nume: |
Curs XII |
| Extras din material: |
...st ?nc?rcat. Acest
proces continu? ?i continu? p?n? cineva se plictise?te ?i opre?te ma?ina.
5.1.5.2 Determinarea adresei microinstruc?iunii care urmeaz? s? fie executat?
?n paralel cu conducerea c?ii de date, microprogramul trebuie s? determine care instruc?iune
trebuie executat? ?n continuare pentru c? nu sunt ?n ordinea ?n care apar ?n memoria de
comenzi. Calcularea adresei urm?toarei microinstruc?iuni ?ncepe dup? ce MIR a fost ?nc?rcat
?i este stabil. C?mpul de 9 bi?i al ad... |
| Nume: |
Curs I |
| Extras din material: |
...ru
realizarea de sisteme de stocare ?n care longevitatea este un factor important.
Limit?rile tehnologice, considerentele economice, precum ?i necesitatea stoc?rii de copii de
siguran?? ale datelor vitale, au f?cut ca arareori memoria principal? a unui calculator s?
satisfac? cerin?ele impuse de diverse aplica?ii. De aceea, multe calculatoare sunt echipate, pe
l?ng? memoria principal?, cu sisteme de stocare de mas? (mass storage systems, denumite ?i
memorie secundar?). De obicei, ... |
| Nume: |
Curs XIII |
| Extras din material: |
... (c)
Figura 5.14 (a) Program ?n JAVA. (b) Programul corespunz?tor ?n ansamblare JAVA.
(c) Program IJVM ?n hexazecimal.
Am ajuns ?n sf?r?it ?n acel punct ?n care putem pune toate piesele ?mpreun?. ?n figura 5.15
este prezentat un microprogram care ruleaz? pe Mic-1 ?i interpreteaz? IJVM-ul. Este un
microprogram surprinz?tor de scurt doar 112 microinstruc?iuni ?n total. Exist? trei coloane
pentru fiecare microinstruc?iune: eticheta, microcod... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Cursul VII"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu