Chimia vietii
| Numar pagini |
3 |
| Nume |
Chimia vietii |
| Subiect |
Chimie |
| Institutie |
Liceu |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
27-08-2010 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
1 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
Chimia vieţii, sau biochimia, studiază reacţiile chimice care au loc în organismele vii. Aceştia respectă aceleaşi legi ca şi celelalte reacţii chimice, dar sunt mai complexe.
Chimia vieţii studiază ansablul reacţiilor care au loc în organismele vii, mai ales în unităţile lor de bază, celulele. Fiinţele vii au nevoie de energie.
Oamenii şi animalele îşi iau energia din alimentele pe care le consumă (energie chimică). Alimentele sunt transformate printr-un ansablu de reacţii chimice, care au loc mai întâi la nivelul aparatului digestiv(digestie) şi apoi la nivelul celulelor(respiraţia celulară)........................
O reacţie chimică: digestia
Respiraţia celulară
Fotosinteza
Termeni bio-chimici
Chimia medicamentelor
Principul activ al unui medicament
Medicamente sintetice
Crearea unui medicament
Antibioticele
Extras din material:
CHIMIA VIE?II
Chimia vie?ii, sau biochimia, studiaz? reac?iile chimice care au loc ?n organismele vii. Ace?tia respect? acelea?i legi ca ?i celelalte reac?ii chimice, dar sunt mai complexe.
Chimia vie?ii studiaz? ansablul reac?iilor care au loc ?n organismele vii, mai ales ?n unit??ile lor de baz?, celulele. Fiin?ele vii au nevoie de energie.
Oamenii ?i animalele ??i iau energia din alimentele pe care le consum? (energie chimic?). Alimentele sunt transformate printr-un ansablu de reac?ii chimice, care au loc mai ?nt?i la nivelul aparatului digestiv(digestie) ?i apoi la nivelul celulelor(respira?ia celular?).
Anumite plante ?i microorganisme(fiin?e vii microscopice) ??i g?sesc altfel energia de care au nevoie. Pentru a se hr?nii, ele transform? energia luminii solare printr-un proces complex de reac?ii chimice numit fotosintez?.
O reac?ie chimic?: digestia
Digestia este un proces chimic. ?n aparatul digestiv, alimentele sunt descompuse ?n mici molecule numite substan?e nutritive. Aceste substan?e nutritive sunt apoi transportate de s?nge p?n? la celule, unde sufer? alte transform?ri.
Principalele substan?e nutritive sunt lipidele ?i glucidele. Lipidele, numite ?i gr?simi, provin din materiile grase cum ar fii uleiurile vegetale sau untul. Ele aduc organismului carbon ?i hidrogen. Glucidele, numite ?i zaharuri, se divizeaz? ?n zaharuri rapide ?i zaharuri lente. Primele sunt con?inute ?n miere, fructe, dulce?uri ?i ciocolat?.
Asimilate direct de organism(adic? transformate ?n energie), ele aduc organismului energia necesar? unui efort fizic solicitant ?i rapid. Cel de-al doilea tip se g?se?te ?n cereale(gr?u, orez, porumb). Ele nu sunt direct asimilate de organism ?i constituie o surs? de energie de mai lung? durat?. Toate glucidele sunt bogate ?n carbon, hidrogen ?i oxigen.
Respira?ia celular?
Vegetale sau animale, toate celulele respir?: aceasta este respira?ia celular?. Ele absorb dioxigen (O2) ?i elimin? dioxid de carbon (CO2). Dioxigenul serve?te la arderea alimentelor printr-o reac?ie de oxidare.
Aceast? reac?ie se deruleaz? ?n mai multe etape. Glucoza (zah?rul)de pild?, este mai ?nt?i transformat? ?ntr-o molecul? mai simpl?, acidul piruvic. Mitocondriile, elementele celulei responsabil? de respira?ia celular?, descompun acest acid ?n dioxid de carbon ?i hidrogen. Dioxidul de carbon este eliminat de celul?: hidrogenul se combin? cu oxigenul care intr? ?n organism atunci c?nd respir?m, d?nd ap?.
Ansamblul acestor reac?ii degaj? o mare cantitate de energie. Aceasta este stocat? ?n mici molecule specializate, care o elibereaz? ?n func?ie de nevoile celulei.
Fotosinteza
Plantele cu clorofil? se hr?nesc absorbind ap? ?i dioxid de carbon din aer. Pentru aceasta, ele folosesc energia luminii solare: acest proces se nume?te fotosintez?. ?n timpul lui, se degajeaz? dioxigen.
Fotosinteza se deruleaz? ?n dou? faze principale. Ziua, plantele capteaz? energia solar?. Cu ajutorul clorofilei ?i a altor pigmen?i prezen?i ?n frunzele lor, ele folosesc aceast? energie pentru a descompune apa pe care o absorb ?n hidrogen ?i oxigen. Noaptea, hidrogenul ajut? la reducerea dioxidului de carbon ?i la producerea de glucide, care vor hr?ni planta.
Func?ionarea acestei mici uzine chimice vii depinde de condi?iile exterioare, ?n special de cantitatea de lumin? solar? ?i de temperatur?.
Termeni bio-chimici:*celul?=cel mai mic element constitutiv al unei fiin?e vi. O celul? este ?n general ?nconjurat? de o membran?. ?n interior se g?se?te nucleu...
Materiale similare
| Nume: |
Apa H2O si petrolul |
| Extras din material: |
...it??i de Fe, Al, Mn.;
S? nu con?in? NH3 sau fosfa?i care pot proveni prin contaminarea apei cu substan?e organice ?n prutefac?ii ?i nici metan.
h) ?ntrebuin??rile apei
Apa se ?ntrebuin?eaz? la:
Prepararea solu?iilor, fiind cel mai cunoscut solvent;
Ob?inerea oxigenului ?i hidrogenului prin electroliz?;
Prepararea celor mai importan?i acizi anorganici;
Producerea energiei electrice;
Sp?lat, albit, colorat.
II. Petrolul
a) Petrolul reprezint? un amestec de hidrocarburi... |
| Nume: |
Superlative chimice |
| Extras din material: |
...folosit mai ales ?n spa?iu, pentru a aduna micrometeori?i sau resturi din cozile cometelor.
Cea mai ?nalt? temperatur?
Cea mai ?nalt? temperatur? creat? de om este de 510 milioane oC de 30 de ori mai fierbinte dec?t centrul Soarelui pe 27 mai 1994, ?n reactorul de testare pentru fuziune Tokamak de la Laboratorul de Fizic? a Plasmei de la Princeton, New Jersey, SUA, folosind amestecul plasmatic deuterium-tritium.
Cea mai ?nalt? temperatur? superconductoare
?n aprilie 1993, ?n Laborato... |
| Nume: |
Etena (Etilena) |
| Extras din material: |
...ii ?n industrie, fiind folosit? ?i la transformarea gr?similor lichide ?n gr?simi solide.
b) Adi?ia halogenilor. Prin adi?ia halogenilor la leg?tura dubl? a etenei se formeaz? deriva?i dihalogena?i ai hidrocarburii saturate, ?n care cei doi atomi de halogen sunt lega?i doi atomi de carbon vecini. Dintre halogeni, cel mai u?or se adi?ioneaz? clorul, iar cel mai greu, iodul. De exemplu, prin adi?ia bromului la eten? se ob?ine 1,2-dibrom-etan:
CH2 ( CH2 + Br2 ( CH2Br ( CH2Br
Reac?ia de ... |
| Nume: |
Masele plastice |
| Extras din material: |
... capata o structura asemanatoare cu o spuma solidificata cu porii inchisi. Acesta este un material foarte usor. Penopolistirenul se utilizeaza in calitate de material termo- si fonoizolator, la constructii, in tehnica frigorifica, industria mobilei.
MASELE PLASTICE FENOLFORMALDEHIDE
Rasina fenol- formaldehidicaeste o substanta macromoleculara care constituie baza maselor plastice ea se sintetizeaza nu prin polimerizare, ci prin reactia de policondensare si dupa proprietati nu e termopla... |
| Nume: |
Atomul si Teoria Atomica |
| Extras din material: |
...ceasta metoda a rezultat in doua tabele oarecum diferite ale greutati atomice sau a maselor .Situatia a fost rezolvata in 1960 , cand uniunea internationala a chimistilor si fizicienilor au cazut de acord la un singur standard , izotopul abundent al carbonului ,carbon-12 . Noul standard a inlocuit complet cele doua standarde precedente pentru toti oamenii de stiinta . Noul standard este particular apropiat deoarece carbon-12 este adesea folosit ca un standard de referinta in calcularea masei at... |
| Nume: |
Poloarea mediului |
| Extras din material: |
...esiuni, concentratiile de impuritate cresc datorita spatiului limitat in care are loc raspandirea lor si posibilitatiide a aparea inversia termica cu plafon.
Variatia normala a temperaturii
Altitudinea dupa altitudine
Temperatura
Aparitia stratului de inversie
termica care capteaza poluantii
Strat de inversie
termica
Dupa cum se stie masele de aer cald au o miscare ascendenta, iar... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Chimia vietii"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu