Algoritmizarea functiilor de conducere

Algoritmizarea func?iilor de conducere
Func?iile conducerii se ?mpart ?n:
- func?ii organiza?ionale;
- func?ii aplicative.
Func?iile organiza?ionale nu depind de procesul condus, aici asigurändu-se coordonarea ßi
conducerea proceselor interne din sistemul de calcul ßi anume: comanda prelucr?rii simultane a
informa?iilor, organizarea schimbului de date dintre elementele sistemului, controlul ßi
diagnosticarea erorilor, adic? func?ii ce revin sistemului de operare.
Func?iile aplicative sunt orientate spre aplica?ia concret? ßi se pot ?mp?r?i astfel:
1) Culegerea ßi prelucrarea primar? a datelor din proces cuprinzänd:
a) culegerea ßi p?strarea informa?iilor despre starea procesului;
b) preg?tirea datelor despre proces pentru utilizarea ulterioar?, denumit? prelucrare primar?.
2) Controlul procesului cuprinzänd prelucrarea informa?iilor pentru personalul de deservire,
informa?ii referitoare la starea procesului ßi a dispozitivelor de conducere ?n scopul men?inerii lor
?n stare de func?ionare.
3) Stabilizarea ßi conducerea proceselor, cuprinzänd:
a) ob?inerea unei eficien?e maxime a procesului condus pe seama fix?rii valorilor nominale,
a compens?rii efectelor perturba?iilor;
b) asigurarea regimurilor sta?ionare programate, a pornirilor ßi opririlor.
4) Optimizarea proceselor.

1. Culegerea ßi prelucrarea primar? a datelor
In cadrul acestei etape se rezolv? probleme legate de tehnica de m?surare, de controlul
valorilor m?surate ßi de corectare a acestora ?n vederea atenu?rii efectului perturba?iilor ßi implic?
urm?toarele opera?ii:
- conversia analog numeric?;
- filtrarea;
- conversia ?n unit??i inginereßti;
- testarea ?ncadr?rii ?ntre limite;
- liniarizarea;
- corec?ia erorilor sistematice;
- evaluarea tendin?elor de evolu?ie;
- actualizarea bazei de date.
Filtrarea
Reprezint? o metod? de corec?ie dinamic? a erorilor, avänd drept scop eliminarea din
semnalul m?surat a zgomotelor care-l ?nso?esc ßi extragerea semnalului util.
Semnalul ce trebuie m?surat parcurge adesea un drum de sute de metri ?ntre traductor ßi
grupul multiplexor - CAN. Pe acest canal, chiar dac? s-au luat m?suri adecvate (r?sucirea firelor,
ecranare etc.) apar zgomote provenite din:
- induc?ia semnalelor de frecven?? industrial?, ca urmare a vecin?t??ii ?ntre cablurile de for??
ßi cele de m?sur?;
- induc?ia unor impulsuri provenind din regimuri tranzitorii pe cablurile de for??.
De asemenea, pot ap?rea zgomote ?n semnalul eßantionat, zgomote ce nu exist? ?n semnalul
ini?ial (continuu) cänd frecven?a de eßantionare nu este suficient de mare. In vederea elimin?rii
acestor zgomote trebuie utilizate filtre care s? atenueze semnalele a c?ror frecven?? este mai mare
decät jum?tate din frecven?a de eßantionare.
1
Alegerea frecven?ei de eßantionare depinde de dinamica procesului ßi de func?iile ßi viteza
dispozitivului de calcul. Cu cät frecven?a de eßantionare este mai mare cu atät informa?ia este mai
precis?, dar unitatea central? are mai pu?in timp pentru alte calcule.
Teorema lui Shannon afirm? c? un semnal x(t) avänd banda de pulsa?ie poate fi?0 = 2?f0
reconstituit pe baza eßantioanelor culese cu frecven?a .fes = 2f0
Banda de trecere a unui sitem liniar, cu func?ia de transfer H(s), este intervalul [??s, ?s]
definit din condi?ia:
H(j?) ? ?, ? ? ?s
Existen?a lui este asigurat? de faptul c? la sistemele fizic realizabile H(s) este strict?s
proprie.
Pentru un semnal x(t), cu x(t) = 0 pentru t < 0, r?spunsul sistemului va fi Y(s) = H(s)X(s).
Deci, .Y(j?) = H(j?) ? X(j?)
In practic? se consider? c? semnalele au b...