Arsenul

Arsenul (As)

Numele grec “arsenicon” ?n traducere “b?rbat”,era atribuit ?n
antichitate unor sulfuri de arsen si acidului arsenios. Pentru prima dat?
Platon si Strabon amintesc de existenta si exploatarea arsenicului din
muntele Sandaracurgium – provincia Pont.Ca elemnt se pare c? a fost
preparat pentru prima dat? de Albertus Magnus ?n anul 1250 din auri-pigment si s?pun, si apoi de Paracelsus prin sublimarea sandaracului cu
coji de ou.Alchimisti foloseau arsenicul pentru albirea metalelor colorate
ca fierul si cuprul.Acestea frecate cu arsenic primeau un luciu alb.
Date certe despre propagarea arsenicului metalic provin de la
L?mery care ?n 1675 trateaz? sulfurile de arsen cu drojdie de vin si s?pun moale, de la alchimistii secolelor urm?toare ce fac studii sistematice asu-pra obtinerii si propriet?tilor acestui element.Dintre acestia amintim:
J.Scroeder(1694), H.Brandt(1733) si J. Liebig(1842).
?n paralel cu descoperirea propriet?tilor fizico-chimice ale arse-
nicului,alchimistii au descoperit si propriet?tile biomedicale.Din arsenicul alb s-au preparat puternice otr?vuri care au f?cut multe victime dea lungul
anilor.Se spune c? Papa Pius al III-lea si Clement al XIV-lea au fost otr?viti cu “ aqua Toffana di Napoli” preparat? din arsenic, iar Napoleon
c? ar fi fost asasinat pe insula Sf.Elena prin adaos regulat de arsenic ?n hran? de c?tre un trimis al regelui Ludovic al XVII-lea.Mult mai t?rziu la sf?rsitul sec. al XIX-lea si ?nceputul sec. trecut s-a descoperit si efectul benefic al arsenicului.Era anul 1909 c?nd P.Erlich descoper? salvarsanul
si prorietatea lui de a vindeca sifilisul.
Arsenul pezint? dou? forme alotropice: arsenul cenusiu sau metalic
stabil ?n stare solid? la orice temperatur? si arsenul galben instabil.
Arsenul cenusiu sau metalic formeaz? cristale hexagonale, argintii, lu-
cioase, usor casabile, insolubile ?n ap?, CS2 sau alti tipi de solventi.?nc?l-zit ?n absenta aerului, la presiune normal? sublimeaz? la 633oC iar sub presiune de 76 at, se topeste la 817oC.vaporii de arsen au o culoare galbe-n?, miros de usturoi, sunt foarte toxici si alc?tuiti din molecule tetratomice
As4, cu structur? tetraedric? ca si P4.Peste 1325oC As4 disociaz? ?n As2 iar
peste 1700oC ?n atomi.
Arsenul galben se obtine prin condensarea brusc?, ?n aer lichid, a vapori-lor; este solubil ?n CS2, d=1,97 ,putin stabil, transform?ndu-se ireversibil
?n arseniul cenusiu.
Arseniul formeaz? cu metalele alcaline si alcalino-p?m?ntoase
arseniuri ionice si nu reactioneaz? deloc cu hidrogenul ?ntruc?t ?n seria
elecrochimic? se situeaz? ?ntre acesta si cupru si are potential normal po-
zitiv. Structura elctronic? s2p3 a stratului de valent? dicteaz? comporta-mentul chimic al arsenului. Conform acestei structri acesta poate forma
ioni +-3,+5 dar si alti ioni cu st?ri de oxidare intermediar? ?n unele cazuri.
Fat? de s?rurile aurului, cuprului si platinei, arseniul metalic actioneaz? ca un reduc?tor aduc?ndu-le ?n stare elementar?, pentru ca ?n faza a doua a reactiei s? formeze arseniuri (Cu2As, Au2As, PtAs2).
Se cunosc compusi ai arseniului si cu unle elmente din grupa aIV-a
(SiAs, SiAs2, GeAs, GeAs2) si din grupa a III-a pricipal? (AlAs, GaAs). Cu carbonul si cu borul nu se combin?. ?n schimb cu metalele alcalino-
p?m?ntoase si alcaline, elemente puternic electropozitive, arsenul reactio-
neaz? cu usurint? form?nd arsenuri.Arseniurile se pot obtine prin topirea componentilor, prin trecerea topituri sau vaporilor de arsen peste metale, ...