Apa si petrolul

Apa si petrolul

I. Apa H2O

Peste 2/3 din supafa?a terestr? este ocupat? de m?ri ?i oceane, care formeaz? Oceanul Planetar. Terra este supranumit? ?i “planeta albastra” datorit? acestui fapt.
Din suprafa?a total? a pam?ntului, evaluat? la 510,10 mil. km2, apa Oceanului Planetar ocupa 361,07 mil.km2, adica 70,8%. Se estimeaz? c? planeta dispune de 1,37 mild. km3 de apa, dar circa 97,2% este constituit? din apa m?rilor ?i oceanelor.
Omul dispune numai de apele de la suprafa?a solului – adic? de aproximativ 30.000 km3, ceea ce ?nseamna circa 0,002% din total. Consumul de apa ce revine pe om/zi variaz? ?ntre 3 litri, ?n zonele aride ale Africii ?i de 1,045 litri la New York.
Valoarea productivit??ii m?rilor ?i oceanelor se apreciaz? ca fiind ?ntre 0,1 – 0,5 gr/mc/zi.
Oceanul Planetar constituie baza vie?ii pe Terra ?i genereaz? negentropie ?n ecosfer?.
Apa este cea mai rasp?ndit? substan?? compus? ?i reprezint? trei sferturi din suprafa?a globului terestru. Ca ?i aerul, ea constituie factorul principal al men?inerii vie?ii pe p?m?nt.
Apa este o resurs? natural? esen?ial? cu rol multiplu ?n via?a economic?.
?n natur? apa urmeaz? un circuit. Se poate vorbi despre ap? de ploaie, apa r?urilor ?i izvoarelor, apa de mare, etc.
Apa pur? se ob?ine din apa natural? prin distilare repetat? ?n condi?ii ?n care s? nu poat? dizolva gaze din aer sau substan?e solide din recipientele ?n care este conservat?.

a) Structura moleculei de ap?.

1H: 1s1; 8O: 1s22s22p4

. .
H : O : ;
. .
H
 . .
H ( O : ;
(
H
H2O
Se formeaz? dou? leg?turi covalente polare O-H. Molecula de ap? este covalent? polar?; este un dipol.




b) Propiet??ile fizice ale apei.

Stare de agregareCuloareMirosGustPtPfDensitatea la 40CConductibilitatea electric?LichidIncolor(?n straturi groase este albastru)InodorInsipid00C1000C1g/cm3izolator
Cele dou? temperaturi extreme ale apei, de solidificare respectiv de fierbere la presiune normal?, constituie 00C ?i 1000C ?n scara Celsius.
Apa prezint? o serie de propiet??i de celelalte hidruri ale nemetalelor vecine ?n sistemul periodic. Aceste propiet??i se numesc “anomaliile apei”.
Apa este lichid? ?ntr-un interval mare de temperatur? (00C ?i 1000C). Aceast? anomalie este atribuit? asocierii moleculelor de ap? prin leg?turi de hidrogen.
Leg?turile de hidrogen se realizeaz? ?ntre moleculele care con?in hidrogen legat covalent de un element puternic electro negativ care are volum mic ?i electroni neparticipan?i.
Leg?tura de hidrogen este electrostatic?, mai mult slab? dec?t leg?tura covalent? ?i nu implic? punerea ?n comun de electroni.
Densitatea apei variaz? ?n func?ie de temperatur?:
t0C04101520( (g/cm3)0,99981,00000,99970,99910,9982
Cauza anomaliilor densit??ii este gradul diferit de asociere molecular?. Moleculele care s-au asociat la un anumit moment se pot desprinde pentru a se asocia din nou:
nH2O == (H2O)n
H H H

-----: O – H -----: O – H -----: O – H
. . . . . .

La ?nghe?are se formeaz? o a doua leg?tur? de hidrogen la atomul de oxigen, motiv pentru care ghea?a are o structur? af?nat? care determin? cre?terea volumului ?i sc?derea densit??ii.
Prin ?nghe?are apa ??i m?re?te volumul cu 9%. A?a se explica de ce se sparg conductele, cazanele, sticlele c?nd ?nghea?? apa ?n ele ?i de ce se crap? pietrele de ger. Majoritatea lichidelor ??i m?resc volumul de solidificare. Se ?...