Aminoacizii
| Numar pagini |
5 |
| Nume |
Aminoacizii |
| Subiect |
Chimie |
| Institutie |
Liceu |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
13-08-2010 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
1 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
Definitie
CLASIFICARE
Aminoacizii esenţiali
Nomenclatură:
Proprietăţi fizice
Proprietăţi chimice
Extras din material:
AMINOACIZII
Aminoacizii sunt unit??ile constituente ale proteinelor ?i cuprind ?n molecula lor dou? grup?ri func?ionale: carboxil ?i amino.Exist? 20 de aminoacizi proteinogeni specifica?i prin codul genetic, prezen?i ?n toate organismele vii.
Aminoacizii naturali au formula general?:
R-CH-COOH
NH2
?n care gruparea aminic? se afl? la carbonul ( fa?? de carboxil.Excep?ie face prolina al c?rui azot,de?i tot ?n pozi?ia ( fa?? de carboxil, face parte dintr-un inel pirolidinic, fiind o grup? aminic? secundar?.
Diversitatea aminoacizilor naturali este dat? de natura lui R care poate fi o caten? hidrocarbonat? alifatic? sau aromatic?, un heterociclu sau care poate s? cuprind? o func?ie adi?ional?.
CLASIFICARE
Aminoacizii pot fi clasifica?i:
dup? natura catenei: alifatic?, aromatic?, heterociclic?;
dup? num?rul grup?rilor COOH ?i NH2: monoamino-monocarboxilici, diaminomonocarboxilici;
dup? pozi?ia relativ? pe care o au grup?rilor func?ionale ?n molecul?:(, (, (-aminoacizi.
dup? prezen?a ?n cuprinsul catenei a altor grup?ri func?ionale.
Cea mai interesant? clasificare ni se pare a fi cea bazat? pe polaritatea catenei ?i cuprinde patru grupe :
1.)cu radical nepolar ( hidrofob ) : glicina, alanina, valina, leucina, izoleucina, prolina,fenilalanina, triptofanul ?i metionina.To?i sunt mai pu?in solubili ?n ap? dec?t aminoacizii polari;
2.)cu radical polar ne?nc?rcat electric (la pH=6):serina,treonina,cisteina,tirosina asparagina,glutamina.Ace?ti aminoacizi sunt mai solubili ?n ap? dec?t cei nepolari, deoarece catena poate stabili leg?turi de hidrogen cu apa, datorit? grup?rilor OH,-NH2 amidice ?i -SH pe care le con?ine;
3.)cu radical polar ?nc?rcat negativ (la pH=6): acidul aspartic ?i acidul glutamic;
4.)cu radical polar ?nc?rcat pozitiv (la pH=6): lisina,arginina,histidina.
?n afara acestor 20 de aminoacizi uzuali s-au izolat un num?r de aminoacizi noi din hidrolizatul unor proteine foarte specializate, to?i deriv?nd din aminoacizii uzuali. Astfel, 4-hidroxiprolina a fost g?sit? ?ntr-o protein? fibroas?,colagen ?i unele proteine vegetale; 5-hidroxilisina ?n colagen;desmosina ?i izodesmosina ?n elastin?.(Stucturile acestor ultimi doi aminoacizi pot fi considerate ca fiind formate din 4 molecule de lisin?,cu catenele laterale unite ?ntr-un nucleu de piridiniu substituit.Aceast? structur? permite desmosinei ?i izodesmosinei s? lege patru lan?uri peptidice ?n structuri radiare. Elastina difer? de alte proteine fibroase prin capacitatea sa de a suporta tensiuni ?n dou? direc?ii).?n anumite proteine musculare s-au g?sit unii deriva?i metila?i ai aminoacizii uzuali cum sunt : (-N-metillisina,(-N-trimetillisina ?i metilhistidina.Recent s-a descoperit prezen?a ?n protrombin? a acidului (-carboxiglutamic, cu importan?? biologic? considerabil?.Se mai pot g?si ?i al?i aminoacizi ?n hidrolizatele proteice, dar num?rul lor trebuie s? fie mic, ?in?nd seama de cuno?tin?ele genetice actuale, iar distribu?ia lor se va limita la o protein? dat?.Aminoacizii rari din proteine se disting de cei uzuali prin faptul c? nu au o codificare prin triplet de baze (codon).?n toate cazurile cunoscute ei sunt deriva?i ai celor uzuali ?i se formeaz? dup? ce ace?tia au fost deja insera?i ?n lan?ul polipeptidic,?n procesul de biosintez? a proteinelor.
?n diferite celule ?i ?esuturi s-au pus ?n eviden?? ?nc? circa150 de aminoacizi ?n form? liber? sau combina?ii,care nu se g?sesc ?n proteine.Majoritatea dintre ei sunt deriva?i ai (-aminoacizilor din proteine; un...
Materiale similare
| Nume: |
Cauciucul |
| Extras din material: |
...sintetic prin polimerizarea, sub actiunea sodiului metalic, a butadienei, obtinute pe atunci din alcool etilic. Ast?zi, butadiena se polimerizeaz? ?n emulsie, folosind ca initiatori hidroperoxidul de izopropil-benzen.
?n procesul de polimerizare, moleculele de butadien? se pot lega ?n pozitiile 1, 4 rezult?nd polimeri liniari nesaturati conform schemei:
1 2 3 4 1
nCH2=CH-CH=CH2-CH2-CH=CH-CH2-CH2-CH=CH-CH2-
Butadien? Polibutadien?
(polimer lini... |
| Nume: |
Poloarea mediului |
| Extras din material: |
...esiuni, concentratiile de impuritate cresc datorita spatiului limitat in care are loc raspandirea lor si posibilitatiide a aparea inversia termica cu plafon.
Variatia normala a temperaturii
Altitudinea dupa altitudine
Temperatura
Aparitia stratului de inversie
termica care capteaza poluantii
Strat de inversie
termica
Dupa cum se stie masele de aer cald au o miscare ascendenta, iar... |
| Nume: |
Compozitia proteinelor |
| Extras din material: |
... (
CH2 NH2
(
OH COOH
leucin? tirosin? cistein? acid glutamic arginin? lisin?
Ca ?i amino-acizii, proteinele pot neutraliza at?t acizi c?t ?i baze. Ele contribuie la men?inerea unui pH constant ?n lichidele din... |
| Nume: |
Etena (Etilena) |
| Extras din material: |
...ii ?n industrie, fiind folosit? ?i la transformarea gr?similor lichide ?n gr?simi solide.
b) Adi?ia halogenilor. Prin adi?ia halogenilor la leg?tura dubl? a etenei se formeaz? deriva?i dihalogena?i ai hidrocarburii saturate, ?n care cei doi atomi de halogen sunt lega?i doi atomi de carbon vecini. Dintre halogeni, cel mai u?or se adi?ioneaz? clorul, iar cel mai greu, iodul. De exemplu, prin adi?ia bromului la eten? se ob?ine 1,2-dibrom-etan:
CH2 ( CH2 + Br2 ( CH2Br ( CH2Br
Reac?ia de ... |
| Nume: |
Sisteme de aliaje binare |
| Extras din material: |
...ste prin aliere: de exemplu, alama, aliaj de cupru si zinc este de aproape doua ori mai rezistenta decat cuprul pur si de patru ori mai rezistenta decat zincul.
Rezistenta la coroziune se mareste daca metalele se aliaza; aliajele sunt rezistente la aztiunea agenntilor fizici si chimici din atmosfera.
Aliaje cu importanta industriala
Fonta este un aliaj al fierului cu carbonul in procent de 1,7-5% C.
... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Aminoacizii"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu