Urşii polari

 USERADDRESS * MERGEFORMAT Ur?ii polari



Concur?nd cu ursul brun pentru titlul de cel mai mare carnivor terestru, maiestuosul urs polar este regele banchizelor din regiunea arctic?. Adaptarea sa la ap? il clasific? drept mamifer marin.

Ursul polar are un str?mo? comun cu ursul brun, iar cei doi sunt ?i acum suficient de str?ns ?nrudi?i pentru a produce hibrizi fertili ?n programe de ?ncruci?are ?n captivitate. ?ns? ursul polar a dezvoltat diferite adapt?ri pentru via?a ?n unul dintre cele mai reci, mai pustii ?i mai ostile medii de pe P?m?nt – regiunea arctic? circumpolar?.
Lucrul cel mai caracteristic este blana sa crem sau alb-g?lbuie, care se contope?te cu u?urin?? cu mediul, iar perii impenetrabili ai bl?nii sunt goi pe din?untru ?i dispu?i foarte des pentru a oferi maxim? c?ldur? ?n aerul ?i ?n apa deosebil de rece. Un strat gros de gr?sime de sub piele ofer? ?i mai mult? izolare, ?n special ?n timp ce ursul ?noat?.
Ursul polar are t?lpile picioarelor acoperite cu peri pentru a asigura trac?iunea pe ghea??, iar ghearele lungi, de care nu mai este nevoie pentru s?patul ?n p?m?nt ?i ruperea scoar?ei copacilor, sunt scurte ?i ascu?ite, pentru a putea apuca ferm prada care se zv?rcole?te. Labele anterioare masive - cu diametre de p?n? la 30 cm – sunt par?ial membranate ?i sunt folosite ca ni?te ?not?toare ?n timpul ?notului; labele posterioare au rolul de c?rm?.
Comportamentul natural.
Solitari din fire, ur?ii polari hoin?resc pe ?ntinderi mari – ?n decursul unui an ei pot s? cutreiere peste 51.000 km2 de teren ?nghe?at ?i zilnic parcurg peste 40km. ?ns? majoritatea ur?ilor apar?in unor popula?ii care r?m?n ?n aceea?i regiune geografic? general?. Habitatul lor preferat este ?ntinderea vast? unde calota glaciar? polar? ?nt?lne?te Oceanul ?nghe?at ?i ghea?a se sparge. Iarna, c?nd suprafa?a ghe?ii se extinde, ur?ii se deplaseaz? spre sud ?i vara, c?nd ghea?a se mic?oreaz?, se ?ndreapt? spre nord. C?nd este necesar, ei ?noat? ore ?n ?ir pentru a ajunge de pe o bucat? de ghea?? pe alta – pot ?nota aproape 100km f?r? odihn?, cu o vitez? medie de 10km pe or?.
Viteza lor de pe suprafa?a ghe?ii – atins? ?ntr-o t?r?re st?ngace a picioarelor – este mai mic?, ?n medie 4km pe or?, dar dac? este nevoie, pot s? fug? cu o vitez? maxim? de aproximativ 40km pe or?. Ei obosesc mai repede pe uscat, ?i de?i pot s? umble prin z?pad? cu labele lor mari, ei se simt mai bine pe ghea?? ?i, uneori, pe p?m?ntul gola?. Ei pot s? urce st?nci abrupte de ghea?? ?i au fost v?zu?i alunec?nd pe dealuri ?n jos pe burt?, folosindu-?i picioarele anterioare drept fr?ne.
Obiceiuri de hr?nire.
Hrana preferat? a ursului polar, cel mai carnivor dintre ur?i, este foca inelat?, care, ?n ciuda marilor eforturi ale ursului, este cel mai abundent mamifer mare din regiunea arctic?. Hrana ursului polar const? din foca cu barb?, foca de Groenlanda ?i foca cu glug?, dar la nevoie, m?n?nc? adesea le?uri de morse ?i de balene. Consuma ?i pe?ti ?i crabi, iar dac? topirea ghe?ii din timpul verii ?l oblig? s? se retrag? spre interiorul regiunii arctice, el va m?nca mamifere mici, roz?toare, p?s?ri ?i ou?le lor. C?nd nu ?i r?m?ne altceva, trece la vegeta?ie – fructe ?i plante.
Cum r?m?ne ?n form?.
Pentru a-?i men?ine greutatea masiv? a corpului, ursul polar trebuie s? omoare o foc? la fiecare 5-6 zile. El are un stomac foarte mare, care ?i permite s? m?n?nce p?n? la 70kg la o singur? mas?. Ursul ??i v?neaz? prada ?n mai multe feluri. Uneori a?teapt? r?bd?tor ore ?n ?ir la copca de respira?ie a focii. Ursul polar are sim?ul mirosului foarte dezvoltat, care ?i permite s...