Reptile fosile

REPTILE FOSILE

Clasa reptilelor este foarte heterogen?, av?nd importan?? evolutiv? deosebit?, c?ci din ele s-au desprins ramuri care au dus mai departe la individualizarea p?s?rilor ?i mamiferelor. ?n clasificarea nenum?ratelor tipuri de reptile, paleontologii iau ?n considerare caracterele scheletului, mai ales conforma?ia craniului.
Unele reptile primitive, carbonifer-permiene, din grupul Cotylosauria, prin structura craniului ?i a scheletului ?n general, denot? asem?n?ri cu stegocefalii de tipul Seymuria.
Alte reptile, din grupul Theriodontia, ?n decursul permo-triasicului, dob?ndeau multe caractere foarte apropiate de ale mamiferelor, mai ales privind denti?ia, conforma?ia craniului etc.
Fa?? de aceste grupe primitive, adeseori cu caractere colective, de-a lungul erei secundare s-au individualizat ramuri de reptile, de cele mai multe ori foarte specializate, care au reu?it s? domine toate mediile de via??.
Dintre reptilele de uscat re?inem grupul dinozaurilor (deinos-teribil, suara-?op?rl?, l.greac? ), care reune?te diferite tipuri, c?teodat? de forme dintre cele mai bizare. Multe dintre ele au c?p?tat dimensiuni impresionante, ceea ce, dealtfel, vrea s? sugereze ?i numele ce li s-a dat. Unii dintre ace?ti dinozauri erau erbivori, iar al?ii, dimpotriv?, s-au adaptat la un regim carnivor. ?n cadrul dinozaurilor erbivori s-au realizat cele mai extraordinare ?i mai robuste tetrapode existente vreodat? pe planeta noastr?. Istoria lor se deruleaz? de-a lungul perioadelor jurasic-cretacic, deci pe parcursul a 120 milioane de ani. Mai bine cunoscute sunt genurie:
Brontosasurus,g?sit ?n depozitele jurasic-superioare din America de Nord, atingea o lungime ce putea dep??i 20 m ?i c?nt?rea circa 30 t. Corpul enorm era sprijinit de patru membre scurte, masive ?i cilindrice, adev?ra?i “piloni de sus?inere”. Imensul “deal de carne ?i oase ” era ?nzestrat cu un cap mic, ce se pare c? abia putea s? coordoneze pu?inele mi?c?ri de care era ?n stare uria?a reptil?;
Diplodocus, contemporan cu brontozaurul, este considerat a fi fost cel mai lung dintre dinozauri: aproape 27 m! Coada, de vreo 9-10 m, ca un… bici enorm, trebuie s? fi constituit o arm? defensiv? eficace. G?tul sub?ire ?i lung de 5 m, purta un cap mic, de numai 70 cm!
Tot din jurasicul superior nord-american s-a descris ?i imensul Brachiosaurus, g?sit mai t?rziu ?i ?n depozitele continentului african. Denumirea (“?op?rl? cu bra?e”) ?i vine de la bra?ele anterioare mult mai lungi dec?t cele posterioare. Scheletul unui brahiozaur, descoperit ?n Africa, are o lungime total? de 23 m ?i o ?n?l?ime, la greab?n, de 6 m. Datorit? lungimii membrelor anterioare ?i a g?tului, capul acestui animal se afla la aproape 12 m deasupra solului. Greutatea exemplarului amintit este estimat? la 78 t. S-au g?sit oase izolate apar?in?nd la aceea?i specie, ce dep??eau dimensiunile celor din scheletul complet; aceasta i-a f?cut pe speciali?ti s? cread? c? erau brahiozauri ?i mai mari, de p?n? la 100 t greutate.
Greut??ile amintite erau ?ntr-adev?r extraordinare pentru ni?te animale terestre. Se presupune, de aceea, c? ace?ti uria?i duceau o via?? amfibie, asem?n?toare cu a hipopotamilor actuali.
?n r?stimpul jurasic superior—cretacic inferior a tr?it ?i Stegosaurus, de la care s-au conservat schelete complete mai ales ?n terenurile nord-americane. P?r?i de schelet au fost g?site ?i ?n Europa. Probabil c? tr?ia ?n regiuni ml??tinoase, cu vegeta?ie luxuriant?, dar se apreciaz? c? era adaptat ?i zonelor zv?ntate, cu vegeta?ie luxuriant?, din interior...