Inregistreaza | Ai uitat parola?

Porumbul

Numar pagini 9
Nume Porumbul
Subiect Biologie
Institutie Liceu
Pret 50 puncte
Evaluarea calitatii 0 / 0 (100%)
Adaugat 07-08-2010
Adaugat de dktf0406
Descarcat 0
Marimea fisierului 0 KB
Formatul fisierului doc
Cuvinte cheie porumbul , tulpinile , coceni , hibrizilor , zonarea , zona , cultura , potential , termic , structura , cerinte , clima , sol , tehnologia , rotatia , fertilizare , ingrasaminte , potasiu , lucrarile solului , samanta semanatul epoca lucrarile îngrijire prasitul cultura irigat , recoltarea succesiva boabe productia
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
Importanţa culturii
Zonarea hibrizilor
Cerinţele faţă de climă şi sol
Clima
Solul
Zonele de cultură
Tehnologia de cultivare
Rotaţia
Fertilizarea
Îngrăşămintele cu potasiu
Lucrările solului
Sămânţa şi semănatul
Epoca de semănat
Lucrările de îngrijire
Prăşitul
Cultura irigată
Recoltarea
Cultura succesivă a porumbului pentru boabe
Zonele de cultură
Hibrizii
Rotaţia
Fertilizarea
Producţia
Extras din material:
PORUMBUL (semitimpuriu)


Importan?a culturii

Porumbul (Zea mays L) este una din cele mai valoroase plante cultivate datorit? productivit??ii foarte ridicate ?i multiplelor ?ntrebuin??ri a produselor sale ?n alimenta?ia oamenilor, ?n zootehnie ?i ?n industrie.
Boabele (care con?in ?n medie 10% proteine 7% substan?e extractive ne azotate, 4% gr?sime 2%, celuloza 1%, cenu?? 13% ap?), sunt folosite cu prec?dere ca nutre? concentrat ?n alimenta?ia tuturor categoriilor de animale. Ele sunt utilizate ?n larg? m?sur? ?i ?n alimenta?ia oamenilor sub forme variate (m?m?liga, turt?, porumb fiert ?i copt, floricele, fulgi etc,) precum ?i ca materie prim? pentru importante industrii (a amidonului, glucozei, alcoolului ?i uleiului), de la care r?m?n reziduuri (tarate, turte, ?roturi, borhoturi,) folosite ?n furajarea animalelor.

Tulpinile (coceni ) ?i frunzele r?mase dup? recoltat se folosesc ?n hrana animalelor sau la fabricarea celulozei, iar p?nu?ile sunt utilizare pentru confec?ionarea la diverse ?mpletiturii ?i ambalaje.
?n afar? de porumb cultivat pentru boabe o importan?? deosebit? prezint? ?i porumbul cultivat ca plant? furajer?, pentru siloz sau mas? verde. porumbul pentru siloz, recoltat ?n faza de lapte-cear?, asigur?, ?n compara?ie cu alte plante furajere, cea mai mare cantitate de unit??i nutritive la hectar ?i la cel mai sc?zut cost de produc?ie
Importan?? deosebit? a porumbului decurge ?i din alte avantaje ale culturii lui, d? produc?ii foarte mari iar recoltele sunt mai sigure dec?t, la alte plante fiind rezistent la secet? ?i av?nd pu?ine boli ?i d?un?tori; poate fi cultivat cu bune rezultate ?n condi?ii foarte variate de clim? ?i sol; las? terenul curat de buruieni ?i este o bun? premerg?toare pentru cele mai multe culturi; poate fi cultivat ca a doua cultur? dup? plantele cu recoltare timpurie; necesit? o cantitate mic? de s?m?n?? pentru sem?nat; nu se scutur? la recoltare etc.
?n ?ara noastr? porumbul cultivat pentru boabe de?ine, printre celelante culturi, locul cel mai important. Prin suprafa?a cultivat? ?i prin produc?iile obi?nuite, ?ara noastr? se situeaz? ?n r?ndul ??rilor mari cultivatoare de porumb ,ocup?nd locul ?nt?i ?n Europa ?i locul opt ?n lume.
Datorit? importan?ei economice si a conditilor favorabile ,porumbul va de?ine si in continuare un loc preponderent in agricultura tarii noastre
?n ?ara noastr? se cultiv?, ?n prezent numai hibrizi de porumb ob?inu?i pe baz? de linii consagvinizate. ?n cultur? se afl? hibrizi (nota?i pe scurt cu ini?ialele HS) hibrizi dubli (HD) ?i hibrizi triliniari (HT) .
Lucr?rile pentru ob?inerea hibrizilor dureaz? mai mul?i ani. ?n primul r?nd se ob?in linii consagvinizate, prin autofecund?ri dirijate repetate timp de cel pu?in 5-7 ani.
Prin ?ncruci?are a dou? luni consagvinizate rezult? un hibrid simplu, iar din ?ncruci?are a doi hibrizi simpli se ob?ine un hibrid dublu. Hibrizi triliniari rezult? din ?ncruci?area unui hibrid simplu o linie consagvinizata.
Producerea hibrizilor simpli si dubli este prezentat? schematic ?n figur?.
Hibrizi de porumb sau generalizat ?n agricultura tuturor ??ranilor, pentru c? prezint? mari avantaje fa?? de soiuri. Ei au o productivitate mult mai ridicat? ,valorific? mai bine ingr??emintele ?i apa de iriga?ie, suport? o densitatea mai mare ,sunt mai rezisten?i la secet?, la boli ?i la d?un?tori, rezist? la c?dere, se pot recolta mecanizat deoarece plantele au o cre?tere uniform?, ?tiule?ii se desprind u?or de p...


Materiale similare

Nume: Bacteriile
Extras din material: ...a esteincolora, insa uneori este impregnata cu anumite substante colorate. Clorofila lipseste. In protoplasma se gasesc vacuole precum si substante de rezerva de natura hidrocarbonata: glicogen si granuloza, de natura albuminoida – volutina, precum si picaturi de grasime. Miscarea bacteriilor: Multe bacterii sunt miscate dintr-un loc in altul, fiind purtate de diferiti agenti, mai ales aer si apa. O alta categorie de bacterii se misca cu mijloace propii, fiind prevazute cu cili permanenti s...
Nume: Cum traiesc plantele
Extras din material: ...ele parazite cum sant cuscuta si ciupercile nu contin clorofila,iar acestea trebuie sa traiasca prin energia produsa de alte plante.Ecuatia chimica pentru a transforma apa din sol si dioidul de carbon din aer in oxigen si zahari este simpla,si este facuta de clorofila. Fara o rezerva de apa,dioiod de carbon si soare,crestera va fi sub nivel optim. In timpul lunilor de iarna,lipsa luminii si a altor factori limiteaza rata de crestere a plantelor,asa ca gradinarii folosesc lumina artifici...
Nume: Excretia renala
Extras din material: ...runde prin hil ?i apoi se ?mparte ?n ramuri interlobare, din care se desprind arterele arcuate ?i arterele interlobulare, din care provin arteriolele aferente, care se capilarizeaz? form?nd glomerulul.Dup? ce se regrupeaz? ?n arteriole aferente, se capilarizeaz? din nou ?n jurul tubului ?i se deschid ?n venele interlobulare, apoi ?n venele arcuate. Inerva?ia renal? provine din plexul situat ?n hilul organului, format ?n majoritate din fibre simpatice toraco-lombare, dar ?i din c?teva fibre par...
Nume: Excretia renala
Extras din material: ...renal?, ramur? a aortei abdominale, p?trunde prin hil ?i apoi se ?mparte ?n ramuri interlobare, din care se desprind arterele arcuate ?i arterele interlobulare, din care provin arteriolele aferente, care se capilarizeaz? form?nd glomerulul.Dup? ce se regrupeaz? ?n arteriole aferente, se capilarizeaz? din nou ?n jurul tubului ?i se deschid ?n venele interlobulare, apoi ?n venele arcuate. Inerva?ia renal? provine din plexul situat ?n hilul organului, format ?n majoritate din fibre simpatice tora...
Nume: Efectele fumatului asupra sanatatii omului
Extras din material: ...mixtura de gaze, vapori necondensati, si substante particulare variabile. Fumul inhalat este un aerosol( =particule lichide ?i solide de dimensiuni f. mici, intre 0.001 si 100 microni) concentrat cu miliarde de particule pe cm³. Temperatura in zona de ardere a unei tigari este in jur de 884°c. printre noile componenete ale fumului de tigara se numara oxidul de carbon, gudronul si alte substante iritante pentru sistemul respirator. Oxidul de carbon este un component foarte nociv al combu...
Nume: Structura si functiile celulei animale si vegetale
Extras din material: ...endoplasmatic. Peretele celular este format din celuloza si substante pectice, avand rol in protectie si in mentinerea formei celulei. Membrana celulara separa citoplasma de peretele celular fiind de natura lipido-proteica; prezinta doua straturi fosfolipidice intre care se gaseste un strat proteic.Cloroplastele au o membrana dubla, sub care se gaseste o masa fundamentala (stroma) si o structura lamelara pe care se afla discuri cu aspect de fisic de monede(grana) ce contin clorofila. In cloropla...
Toate materialele similare



Comentarii asupra materialului "Porumbul"

Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia



Publica-ti opinia

Logheaza-te pentru a posta un comentariu