Pestii sanitari
| Numar pagini |
2 |
| Nume |
Pestii sanitari |
| Subiect |
Biologie |
| Institutie |
Liceu |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
07-08-2010 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
0 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
Unui cercetător americană, Konrad Limbo, îi datorăm descoperirea pe ţărmurile Californiei de Sud în primăvara anului 1949, a unei „instituţii” submarine de un extraordinar interes ştiinţific. Este vorba de serviciul de asistenţă sanitară pe care unele fiinţe marine le acordă semenilor lor ori de câte ori aceştia sunt atacaţi de paraziţi şi bacterii.............
Extras din material:
Pestii sanitari
Unui cercet?tor american, Konrad Limbo, ?i dator?m descoperirea pe ??rmurile Californiei de Sud ?n prim?vara anului 1949, a unei institu?ii submarine de un extraordinar interes ?tiin?ific. Este vorba de serviciul de asisten?? sanitar? pe care unele fiin?e marine le acord? semenilor lor ori de c?te ori ace?tia sunt ataca?i de parazi?i ?i bacterii.
P?n? ?n prezent ?tiin?a cunoa?te peste 25 de specii de pe?ti-sanitari, 6 specii de creve?i ?i un crab, to?i specializa?i pentru acest gen de activitate.
Pe?tii-sanitari seam?n? unii cu al?ii: au boti?oarele alungite ca ni?te pensete ?i corpul decorat ?n culori foarte vii, pentru a putea fii detecta?i de la distan??. Ei ??i ofer? serviciile printr-un ritual de mi?c?ri, cunoscut de to?i pe?ti ?n suferin??. La r?ndul lor, ?i pacien?ii ??i semnaleaz? mi?c?rile: pe?tele Naso tapeinosoma pigmenteaz? ?n albastru locul unde se afl? un parazit pentru a atrage aten?ia cur???torului. Nu-i de mirare deci c? au devenit ni?te persoane inviolabile. Nici un animal de prad? din m?ri ?i oceane nu-i atac?. Ceva mai mult. Unii uria?i ai recifelor, renumi?i pentru voracitate ?i l?comia lor, cum ar fii bibanii-uria?i, ??i deschid docile gura, iar pe?ti?orii-sanitari, p?trunz?nd ?n aceast? pe?ter? ucig?toare, ciugulesc, f?r? fric? de a fi ?nghi?i?i crustaceii parazi?i de pe pere?ii ei. Chiar ?i aricii de mare, at?t de precau?i ?i ur?cio?i, ??i desfac ?epii, l?s?nd m?run?ii pe?ti Siphonia versicolar s? le cure?e crusta de oaspe?ii nedori?i ?i de...
Materiale similare
| Nume: |
Pestii |
| Extras din material: |
...(pl?tica,caracuda),de disc(cambula),de sfer?(pe?tele-lu-n?)?.a.
Pe?tii difer? mult ?i dup? culoare care totdeauna are un rol protector.Speciile care populeaz? p?turile superioare ale apei au un luciu argintiu(ocheana,sabi?a,scrumbia),cele care tr?esc la fundul apelor nu au acest luciu,pe?tii abisali(de mare ad?ncime)au o culoare ro?ietic?,cafenie ?i neagr?-violet?,iar cambula poate sa-?i schimbe culoarea dup? culoarea nisipului sau a scoicilor.
Unii pe?ti(cleanul,p... |
| Nume: |
Pelicanii din Delta Dunarii |
| Extras din material: |
...pelicanilor este g?lbui, ca ?i o por?iune de penaj de pe pieptul p?s?rii.
Pelicanul cre?, mai pu?in numeric, dar r?sp?ndit pe un areal mai mare ?n Europa de sud-est, este de talie chiar mai mare dec?t specia precedent?, ambele specii ?nscriidu-se printre p?s?rile cele mai mari, cu o anvergur? de peste 2 m. Culoalrea lui este de un alb-murdar spre plumburiu, remigele sunt negre numai spre partea de jos, iar sacul gutural al adul?ilor, ?n timpul reproducerii, este de un ro?u evident. Puii pel... |
| Nume: |
Evolutia plantelor |
| Extras din material: |
...u este necesar pentru plantele cu flori, evoluate mai recent.
Progresul evolu?iei
Evolu?ia nu are loc neap?rat ?ntr-o linie dreapt? continu? ?i cu o vitez? constant?. Exist? lacune ?n cuno?tin?ele noastre, ?i traiectoria exact? a evolu?iei plantelor este necunoscut?, de?i presupunerile logice au dus la unele dintre cel mai probabile sugestii.
Urm?toarele grupuri de plante au evoluat aproape f?r? ?ndoial? ?n ordinea dat? aici, dar este important de re?inut c? evolu?ia este un proces con... |
| Nume: |
Bacterii, drojdii si mucegaiuri |
| Extras din material: |
... samnalul , iese degraba afara si urmeaza cercetasul care odata ajuns la cuib se ascunde si asteapta. Viezurele distruge cuibul, mananca mierea, lasandu-i calauzei fagurii goliti. Deci fura in comun, dar cel care scoate castanele din foc e viezurele. Acestea sunt doar cateva exemple de simbioze din multimea existenta pe Terra.
C?nd s? credem ?i noi c? toate relele din aceast? var? canicular? au trecut, iat? c? ?i-a f?cut apari?ia un nou inamic public - Bacillus mesentericus - care a pus ?ntr... |
| Nume: |
Bacterii si celule de combustie |
| Extras din material: |
...ite c?nd substan?ele lor chimice s-au transformat at?t de mult ?nc?t ele nu mai pot produce un curent util. Elementele galvanice secundare sunt re?nc?rcabile. Curentul electric de la o instala?ie de ?nc?rcare, de obicei alimentat? de la re?ea, este trecut prin celulele electrice desc?rcate. Substan?ele chimice ini?iale sunt ref?cute f?c?nd astfel celulele din nou utilizabile. Sarcina care intr? ?n pile ?n timpul ?nc?rc?rii este stocat? ca energie chimic? ?i se acumuleaz? treptat. Din acest motiv... |
| Nume: |
Speciile de crocodili |
| Extras din material: |
...ult, marimea exemplarelor dezvoltate vaiaza mult (intre 1,5-7 m).
Date despre crocodili
1. Crocodilii tr?iesc ?n 91 de ??ri.
2. Pot atinge viteze de p?n? la 11 km/h c?nd alearg? pe abdomen ?i adesea se pot deplasa mult mai rapid dac? alearg? prin noroi.
3. Majoritatea crocodililor de ap? s?rat? masculi m?soar? ?ntre 4,6 ?i 4,9 metri. Femelele sunt considerabil mai mici ?i ating aproximativ 3 metri.
4. Cel mai mare crocodil a fost capturat ?n Papua Noua Guinee, ?n anul 1982. Avea o lungime d... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Pestii sanitari"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
