Pelicanii din Delta Dunarii
| Numar pagini |
3 |
| Nume |
Pelicanii din Delta Dunarii |
| Subiect |
Biologie |
| Institutie |
Liceu |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
07-08-2010 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
0 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , , , , , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
Pelicanii, aceste păsări arhaice, rămase din era terţiară, şi-au diminuat mult efectiveleultimele decenii. Locurile lor de cuibărit s-au redus treptat, ca urmare a pătrunderii factorului antropic, astfel încât pelicanii au dispărut cu desăvârşire din vestul şi centrul Europei. Deşi pelicanii au mai cuibărit în secolul al XV-lea in Danemarca, s-au retras apoi tot mai mult din faţa civilzaţiei, interiorul arcului carpatic devenind zona cea mai vestică a arealului lor de cuibărit. În secolul trecut, mai erau comuni şi în Transilvania, iar în prezent, un ultim refugiu al lor a rămas doar partea estică a continentului, îndeosebi Delta Dunării.
Trecut si prezent
Pelicanul comun si pelcanul cret
Cuibaritul in colonii si pecuitul in grup
Extras din material:
PELICANII
DIN DELTA DUNARII
Pelicanii, aceste p?s?ri arhaice, r?mase din era ter?iar?, ?i-au diminuat mult efectiveleultimele decenii. Locurile lor de cuib?rit s-au redus treptat, ca urmare a p?trunderii factorului antropic, astfel ?nc?t pelicanii au disp?rut cu des?v?r?ire din vestul ?i centrul Europei. De?i pelicanii au mai cuib?rit ?n secolul al XV-lea in Danemarca, s-au retras apoi tot mai mult din fa?a civilza?iei, interiorul arcului carpatic devenind zona cea mai vestic? a arealului lor de cuib?rit. ?n secolul trecut, mai erau comuni ?i ?n Transilvania, iar ?n prezent, un ultim refugiu al lor a r?mas doar partea estic? a continentului, ?ndeosebi Delta Dun?rii.
Trecut si prezent
?n Rom?nia, la sfar?itul secolului trecut ?i ?nceputul acestui secol, ambele specii de pelicani pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) ?i cel cre? (Pelecanus crispus) erau ?nc? frecven?i, nu numai ?n Delta Dun?rii, ci ?n toat? Dobrogea. Vizitatorii Deltei Dun?rii din acele vremuri povesteau despre existen?a at?tor cuiburi, ?nc?t relat?rile lor par incredibile. Dup? c?l?toria sa din 1869, austriacul E. Hodek noteaz? : Potrivit calculelor mele aproximative ?ntre Cernavod? ?i Marea Neagr? cuib?resc at?t de mul?i pelicani, ?nc?t num?rul lor dep??e?te orice imagina?ie uman?!?n aceast? zon? tr?iesc mai multe milioane de p?s?ri!. ?n 1874, fra?ii Sintenis descopereau minunata colonie de pe lacul Cuibeda.
?n urm?toarele decenii, num?rul pelicanilor a sc?zut ?nsp?im?nt?tor, din cauza pescarilor, care, ingrijora?i pentru capturile lor, ?nvinov??eau aceste p?s?ri d?un?toare, d?nd foc, ani de-a r?ndul, tutror coloniilor ?nt?lnite. Din acest masacru, ?i v?n?torii ?i-au avut partea lor, fiind recompensa?i, pentru fiecare picior de pelican, cu c?te un cartu?. ?i azi mai tr?ie?te unul dintre cei care, ?n 1926, a luat parte la o asemenea campanie.
Am dus opt v?n?tori cu trei b?rci ?n colonie, pentru c? ne-au promis b?utur?
- poveste?te b?tr?nul. Masacrul a ?inut ?ase ore, ?i prada a constat in aproximativ 260 de picioare de pui pelican.V?n?torii ar fi dorit s? ia mai multe picioare, dar, fiindc? se gr?beau foarte tare, nici nu mai omorau puii, ci pur ?i simplu le t?iau picioarele, l?s?ndu-i acolo s? moar? in chinuri cumplite
.
Renumitul ornitolog rom?n Ion I. C?tuneanu, ?eful Centralei Ornitologice Rom?ne, a avut o atitudine pozotiv? ?n privin?a protec?iei p?s?rilor ihtiofage. ?n timpul observa?iilor sale din 1950, efectuate cu ocazia unei survol?ri a Deltei Dun?rii cu avionul, a descoperit doar o singur? colonie de pelicani, cu numai circa 250 de pui. ?n acela?i an, popula?ia de pelicani din Delta Dun?rii a fost estimat? la numai 600 de exemplare.
Actualmente, pelicanii sunt strict proteja?i ?n toat? Europa. ?n Rom?nia, din 1955, speciile de pelicani au fost declarate monumente ale naturii, iar coloniile sunt, de asemnea, protejate, p?trunderea ?n colonii fiind strict interzis?. Protejarea pelicanilor, datorit? sensibilit??ii acestor p?s?ri fa?? de factorii perturban?i, este de neconceput f?r? protec?ia strict? a coloniilor de cuib?rit. Deranjarea coloniilor duce dup? sine p?r?sirea cuiburilor, iar dintr-o eventuala pont? ?nlocuitoare vor rezulta pui ?nt?rzia?i, care nu vor fi preg?ti?i pentru migra?ia de toamn? ?i vor muri inghe?a?i. ?ns? aceste p?s`ri se pot observa ?n alte condi?ii, c?nd survoleaz? Delta, sau la pescuit pe lacurile mari, pe apele complexului Razim-Sinoe etc.
Pelicanul comun si pelcanul cret
Datorit? m?surilor de protec?ie, ?n prezent, pe teritoriul Deltei Dun?rii cuib?resc peste 2500 de perechi de pel...
Materiale similare
| Nume: |
Pelicanii din Delta Dunarii |
| Extras din material: |
... pelicanilor este g?lbui, ca ?i o por?iune de penaj de pe pieptul p?s?rii.
Pelicanul cre?, mai pu?in numeric, dar r?sp?ndit pe un areal mai mare ?n Europa de sud-est, este de talie chiar mai mare dec?t specia precedent?, ambele specii ?nscriidu-se printre p?s?rile cele mai mari, cu o anvergur? de peste 2 m. Culoalrea lui este de un alb-murdar spre plumburiu, remigele sunt negre numai spre partea de jos, iar sacul gutural al adul?ilor, ?n timpul reproducerii, este de un ro?u evident. Puii pe... |
| Nume: |
Delta Dunarii |
| Extras din material: |
... pasarile care numara peste 300 de specii, majoritatea considerate monumente ale naturii. Astfel sunt: flamingo care vin din Delta Nilului, pelicani, lebede, lopatari, apoi berze, rate si gaste salbatice, lisite, starci, egrete, cormorani, pasari rapitoareacvila, codalbul, vulturul alb etc.
Numeroase sunt si mamiferele: vulpi, lupi, mistreti, cerbi, nurci, vidre, iepuri, bizami, hermine albe. Foarte importanta este bogatia de peste a deltei. Pentru ocrotirea florei si faunei ra... |
| Nume: |
Dinozaurii |
| Extras din material: |
...
gime a aripilor de 70 de cm; ea se hr?nea cu
artropode mici.
-aparitia reptilelor -reptila timpurie, Diadectes, m?sura de la nas
p?n? la v?rful cozii cca 2 m lungime. Dentitia dovedeste c? era erbivor.
Picioarele nu erau prea stabile, dar destul de puternice ca sa-i sustin? greutatea.
... |
| Nume: |
Totul sau aproape totul despre dinozauri |
| Extras din material: |
... Brachiosaurus avea membre anterioare mai lungi decat cele posterioare, acestea permitandu-i impreuna cu gatul sa ajunga la vegetatia aflata la inaltime.
Marile carnivore terapode ca Tyrannosaurus aveau capete foarte mari cu falci imense pline de dinti curbati, cu margini ca de fierastrau. Membrele inferioare aveau dimensiuni reduse, dar soldurile si membrele posterioare erau masive, si pradatorul nu avea decat sa-si apuce vanatul in falcim sa se propteasca pe picioare si sa-i smulga si sa-i ru... |
| Nume: |
Excretia renala |
| Extras din material: |
...runde prin hil ?i apoi se ?mparte ?n ramuri interlobare, din care se desprind arterele arcuate ?i arterele interlobulare, din care provin arteriolele aferente, care se capilarizeaz? form?nd glomerulul.Dup? ce se regrupeaz? ?n arteriole aferente, se capilarizeaz? din nou ?n jurul tubului ?i se deschid ?n venele interlobulare, apoi ?n venele arcuate.
Inerva?ia renal? provine din plexul situat ?n hilul organului, format ?n majoritate din fibre simpatice toraco-lombare, dar ?i din c?teva fibre par... |
| Nume: |
Excretia renala |
| Extras din material: |
...renal?, ramur? a aortei abdominale, p?trunde prin hil ?i apoi se ?mparte ?n ramuri interlobare, din care se desprind arterele arcuate ?i arterele interlobulare, din care provin arteriolele aferente, care se capilarizeaz? form?nd glomerulul.Dup? ce se regrupeaz? ?n arteriole aferente, se capilarizeaz? din nou ?n jurul tubului ?i se deschid ?n venele interlobulare, apoi ?n venele arcuate.
Inerva?ia renal? provine din plexul situat ?n hilul organului, format ?n majoritate din fibre simpatice tora... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Pelicanii din Delta Dunarii"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu