Ochiul si vederea
| Numar pagini |
3 |
| Nume |
Ochiul si vederea |
| Subiect |
Biologie |
| Institutie |
Liceu |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
1 / 0 (100%) |
| Adaugat |
01-08-2010 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
0 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , |
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
Structura şi funcţiile aparatului vizual
Aparatul vizual, cel mai important organ de simţ, informează sistemul nervos central asupra tuturor modificărilor care au loc în mediul înconjurător.
Funcţionează pe principiul sistemul cibernetic, adică are în exterior glo¬bul ocular numit şi "aparat de luat vederi", apoi căi de transmisie a mesajului şi centri corticali de interpretare a imaginii.
Globul ocular este în general de formă sferică şi are o structură formată din trei membrane:......
+
poza si schema
Extras din material:
Ochiul ?i vederea
Structura ?i func?iile aparatului vizual
Aparatul vizual, cel mai important organ de sim?, informeaz? sistemul nervos central asupra tuturor modific?rilor care au loc ?n mediul ?nconjur?tor.
Func?ioneaz? pe principiul sistemul cibernetic, adic? are ?n exterior glo bul ocular numit ?i "aparat de luat vederi", apoi c?i de transmisie a mesajului ?i centri corticali de interpretare a imaginii.
Globul ocular este ?n general de form? sferic? ?i are o structur? format? din trei membrane:
- Membrana extern?, numit? sclerotica, de culoare alb? sidefie, fibroas? ?i rezistent?, inextensibil? la adult, dar u?or extensibil? ?n prima copil?rie, este numit? ?i scoica scleral?, deoarece men?ine forma globului ocular ?i a fost asemuit? cu sistemul osos din alte p?r?i ale organismului. Este format? din fibre conjunctive-elastice, ?mpletite ?n patru straturi, ?n sistem de re?ea de ba lon, care ?i d? rezisten?a ?i starea opac?, netransparent?. Aceste fibre iau na? tere prin secretarea de substan?e colagene ?i mucopolizaharizi a unor celule nu mite fibrocite. Dac? genetic aceste celule nu au mesaj normal de sintetizare a acestor substan?e, apar fibre cu rezisten?? redus?, care prin presiunea con?i nutului globului ocular se alungesc sau ??i modific? forma, put?nd s? duc? la tulbur?ri de refrac?ie cum este miopia, astigmatismul, cheratoconul.
Rolul fiziologic al scleroticei este de a proteja celelalte componente oculare.
Membrana extern?, sclerotica, ?n 1/6 anterioar?, la polul anterior ??i mo dific? structura prin plasarea fibrelor ?n sistem paralel, ceea ce face ca aceast? por?iune s? devin? transparent?. Aceast? zon? este numit? corneea transpa rent?, prin care p?trunde lumina, excitantul specific al ochiului. Corneea poate fi asemuit? cu geamul unei ?nc?peri.
Corneea are principalul rol optic de a permite p?trunderea radia?iilor luminoase ?i, prin puterea ei de refrac?ie de 40 de dioptrii, de a devia traiectoria luminii, pentru a ajunge la retin?.
- Membrana mijlocie este numit? uveea ?i se ?mparte ?n: uveea anterioar? ?i uveea posterioar?. Uveea anterioar? cuprinde la r?ndul ei dou? elemente: corpul ciliar ?i irisul.
Corpul ciliar este format de mu?chii ciliari ?i procesele ciliare.
Mu?chii ciliari sunt netezi, nesupu?i voin?ei ?i func?ioneaz? reflex, av?nd leg?turi foarte fine cu lentila cristalinian? transparent?. ?ndeplinesc cea mai important? func?ie optic? ocular? ?i anume punerea la punct a imaginii pe care o fix?m de la orice distan??. Aceasta este func?ia de acomoda?ie vizual?, necesar? unei vederi clare ?n privirea de la orice distan?? dorim. Mu?chii ac?ioneaz? prin contrac?ie sau relaxare asupra cristalinului.
Procesele ciliare, bogat vascularizate, secret? umoarea apoas? necesar? men?inerii presiunii normale intraoculare, precum ?i nutri?iei forma?iunilor care nu au vase, cum sunt corneea ?i cristalinul.
Irisul, membrana diafragmatic? situat? vertical ?n fa?a cristalinului este colorat? diferit de la subiect la subiect, de la ras? la ras?. Central, irisul are un orificiu numit pupil?.
Pupila ??i poate mic?ora sau m?ri diametrul ?n raport cu lumina din me diul exterior, av?nd ?n mod reflex rolul de a doza cantitatea de lumin? ce p?trunde ?n interiorul ochiului p?n? la retin?.
Uvcea posterioar?, cunoscut? ?i sub numele de coroid?, este asemuit? cu un burete vascular, deoarece con?ine aproape ?n totalitate numai vase de di ferite m?rimi, care au rolul de a hr?ni retina ?i celelalte componente oculare.
Coroida con?ine ?i un pigment, care realizeaz? a?a numita camer? ob scur? a ochiului.
- A treia m...
Materiale similare
| Nume: |
Structura si functiile celulei animale si vegetale |
| Extras din material: |
...endoplasmatic. Peretele celular este format din celuloza si substante pectice, avand rol in protectie si in mentinerea formei celulei. Membrana celulara separa citoplasma de peretele celular fiind de natura lipido-proteica; prezinta doua straturi fosfolipidice intre care se gaseste un strat proteic.Cloroplastele au o membrana dubla, sub care se gaseste o masa fundamentala (stroma) si o structura lamelara pe care se afla discuri cu aspect de fisic de monede(grana) ce contin clorofila. In cloropla... |
| Nume: |
Bacteriile |
| Extras din material: |
...a esteincolora, insa uneori este impregnata cu anumite substante colorate. Clorofila lipseste.
In protoplasma se gasesc vacuole precum si substante de rezerva de natura hidrocarbonata: glicogen si granuloza, de natura albuminoida volutina, precum si picaturi de grasime.
Miscarea bacteriilor:
Multe bacterii sunt miscate dintr-un loc in altul, fiind purtate de diferiti
agenti, mai ales aer si apa. O alta categorie de bacterii se misca cu mijloace propii, fiind prevazute cu cili permanenti s... |
| Nume: |
Nutritia plantelor si animalelor aflate in simbioza |
| Extras din material: |
...nimalelor. Astfel Tridacna, uriasul scoicilor(200kg), poarta in spatiile intracelulare ale mantalei zooxanthele care ofera scoicii glucoza, aminoacizi si oxigenul rezultat din fotosinteza. La randul ei tridacna ii da CO2 + sarurile de azot si fosfatii pe care ii extrage din apa oceanului.
Coralii vietuiesc tot cu ajutorul plantelor inferioare. Algele ce traiesc printre coloniile de polipi preiau CO2 si elibereaza O2. Calciul necesar cresterii coloniei este absorbit de o alta alga cu care corali... |
| Nume: |
Anatomia aparatului genital feminin |
| Extras din material: |
...coborat in cavitatea cervicala, corpul uterin contractat intermitent, are volumul micsorat fata de varsta sarcinii.
Examinarea micilor bucati ovulare se va face in apa, spre a descoperi bucati de caduca si vilozitati coriale; acest examen cere multa experienta.
Nu este intotdeauna usor de precizat daca expulzia oului a fost completa sau incompleta. Chiar atunci cand oul pare eliminat in intregime, este posibil ca bucati mari de caduca sau cotiledoane sa fie retinute in uter. Pierderile de sang... |
| Nume: |
Celula |
| Extras din material: |
...gescenta). Concentratia mai mare a lichidului extracelular decat a lichidului intracelular determina iesirea apei din celula (celula este plasmolizata).
Citoplasma este situata intre membrana celulara si membrana nucleara. In citoplasma sunt situate toate organitele. La organismele procariote nucleul nu este delimitat de o membrana nucleara. La eucariote nucleul are: un invelis nuclear, nucleoplasma, 1-2 nucleoli. Nucleul contine ADN, ARN, proteine.
Citoplasma este formata dintr-o parte fundam... |
| Nume: |
Excretia renala |
| Extras din material: |
...runde prin hil ?i apoi se ?mparte ?n ramuri interlobare, din care se desprind arterele arcuate ?i arterele interlobulare, din care provin arteriolele aferente, care se capilarizeaz? form?nd glomerulul.Dup? ce se regrupeaz? ?n arteriole aferente, se capilarizeaz? din nou ?n jurul tubului ?i se deschid ?n venele interlobulare, apoi ?n venele arcuate.
Inerva?ia renal? provine din plexul situat ?n hilul organului, format ?n majoritate din fibre simpatice toraco-lombare, dar ?i din c?teva fibre par... |
| Nume: |
Excretia renala |
| Extras din material: |
...renal?, ramur? a aortei abdominale, p?trunde prin hil ?i apoi se ?mparte ?n ramuri interlobare, din care se desprind arterele arcuate ?i arterele interlobulare, din care provin arteriolele aferente, care se capilarizeaz? form?nd glomerulul.Dup? ce se regrupeaz? ?n arteriole aferente, se capilarizeaz? din nou ?n jurul tubului ?i se deschid ?n venele interlobulare, apoi ?n venele arcuate.
Inerva?ia renal? provine din plexul situat ?n hilul organului, format ?n majoritate din fibre simpatice tora... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Ochiul si vederea"
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
