Maimutele

Maimutele, verii nostri cei simpatici





De?i sunt cele apropiate rude ale omului, primatele se folosesc mult mai putin decat ne-am a?tepta de semnalele sonore. Se poate spune ca maimutele sunt mai mult mimi decat vorbitori, din cauza laringelui lor nepotrivit pentru sunete nearticulate.
In 1966, studiindu-se peste 100 de specii de maimute, s-a facut inventarul semnalelor sonore scoase de acestea. Unele sunt comune la mai toate speciile(latraturi, mormaituri, strigate, chemari, etc.), altele sunt ordinului, familiei sau genului.
La maimute comunicarea prin gesturi ?nlocuie?te lipsa limbajului articulat. Variata si expresiva gama de gesturi si mimici le ajuta sa se ?nteleaga a?a cum se ?nteleg intre ei surdo-mutii.
Printre speciile care au fost mai bine studiate in ultima suta de ani merita amintite urmatoarele specii: babuinii, macacii, cimpanzeii, urangutanii si gorilele.
Aceste fiinte sociale traiesc in teren deschis, in cete formate din 10 pana la 100 de indivizi, stapanind fieacare un teritoriu de la 50-300 de hectare. Observatorii au remarcat un mare numar de posturi sau de grimase, insotite sau nu de sunete, care actioneaza in mod evident ca semnale sociale.
Aceste gesturi ?i grimase se datoresc mobilitatii fizice extraordinare a maimutelor, ca ?i a puternicii dezvoltarii a mu?chilor expresiei faciale. Sutele de gesturi si posturi care au fost semnalate de numerosii cercetatori ai acestui grup de animale, care ne urmeaza pe scara zoologica pot fi a?ezate in teri mari categorii:
Gesturi ?i posturi care exprima relatiile din interiorul colectivitatii;
Care insotesc dorinta de apropiere ?i colaborare;
Care preced agresivitatea ?n cazul ?ncalcarii teritoriale sau atacului altor specii.

In sanul colectivitatilor de maimute exista un sistem de ranguri destul de bine diferentiat: exista un mascul dominant ?i masculi subordonati; la fel ?i ?n grupul femelelor se instaureaza o anumita ierarhie. La unele specii de maimute, conducatorul, adica masculul dominant, nu e nici cel mai batran ?i nici cel mai intelept, ci cel mai artagos ?i mai agresiv. La gorile dominanta este o prerogativa a masculilor mai batrani care pot fi recunoscuti u?or dupa blana cenusie pe spinare, de unde le vine numele de “spinari argintii” dat de triburile africane. Conducatorii intervin in galceve ?i ?n certuri, despart pe cei incaierati, folosesc un cod destul de agresiv de gesturi pentru a indica actiunile colectivitatii(“pornim in cautare de hrana”,”ne odihnim”,”nu faceti zgomot” etc.). la randul lor femelele cat ?i masculii de ordin inferior nu iau parte la deciziile colectivitati, ci reactioneaza doar la comenziile generale care privesc impra?tierea, adunarea ?i apararea colectivitatii.
La hamandrili, maimute din familia pavianilor, care seamana la forma capului ?i la latrat cu un caine(de aceea li se spune ?i maimuta cinocefale), biologul sovietic P. Pajar?tkaia a remarcat chiar o forma de ritual al comportamentului de supunere: “Intalnind pe conducator sau pe un personaj de rang superior hamadrili executa cateva genuflexiuni si scot ni?te sunete asemanatoare unui oftat In colectivitate, de asemenea, hamadrili ?tiu sainteleaga ?i din priviri sau din gesturi . Privirile conducatorului cetei sunt la fel de eficace semnalele sonore. Ele actioneaa chiar de la o distanta respectabila. Secretul rezida in culoarea alba a pleoapelor. Cand i?i ridica spancenele, semn de suparare, pleoapele se inchid ?i culoarea lor alba devine vizibila de departe ”.
Printre cele mai tipice gesturi d...