Inregistreaza | Ai uitat parola?

D-l Goe - demonstratie

Numar pagini 2
Nume D-l Goe - demonstratie
Subiect Limba si literatura romana
Institutie Scoala generala
Pret 10 puncte
Evaluarea calitatii 0 / 0 (100%)
Adaugat 22-07-2010
Adaugat de Mariana
Descarcat 0
Marimea fisierului 0 KB
Formatul fisierului doc
Cuvinte cheie d-l goe , domnul goe , i , l , caragiale , momente si schite , cadrul desfasurarii actiunii , atitudine ironica , narator , discursul naratorului , naratiunea
Format: doc
Pret: 10 puncte
Descrierea materialului:
Motto: “Toata arta lui Caragiale tinde catre prezentarea directa a omului. Viziunea omului este in proza lui efectul chipului in care omul vorbeste si este ascultat. Adevarul vorbirii este izvorul incantarii mereu reinnoite pe care o sorbim din paginile sale.”
I.L. Caragiale, unul dintre cei mai de seama dramaturgi ai literaturii romane, se dovedeste a fi si un maestru al schitei prin scrierile publicate in volumul “Momente si schite”: “Lantul slabiciunilor” , “Vizita”, “Domnul Goe”.
Schita este un text narativ de dimensiuni reduse, avand actiunea limitata la un singur episod din viata unor personaje. Numarul personajelor dintr-o schita este, de obicei, mic. Cadrul desfasurarii intamplarilor este restrans, ritmul actiunii este viu, dinamic, iar amanuntele mentionate in text sunt putine, dar semnificative.
Extras din material:
D-l Goe

de Ion Luca Caragiale

(demonstratie)



Motto: “Toata arta lui Caragiale tinde catre prezentarea directa a omului. Viziunea omului este in proza lui efectul chipului in care omul vorbeste si este ascultat. Adevarul vorbirii este izvorul incantarii mereu reinnoite pe care o sorbim din paginile sale.”
I.L. Caragiale, unul dintre cei mai de seama dramaturgi ai literaturii romane, se dovedeste a fi si un maestru al schitei prin scrierile publicate in volumul “Momente si schite”: “Lantul slabiciunilor” , “Vizita”, “Domnul Goe”.
Schita este un text narativ de dimensiuni reduse, avand actiunea limitata la un singur episod din viata unor personaje. Numarul personajelor dintr-o schita este, de obicei, mic. Cadrul desfasurarii intamplarilor este restrans, ritmul actiunii este viu, dinamic, iar amanuntele mentionate in text sunt putine, dar semnificative.
Schita prezinta un singur episod din viata personajului principal.
In schita, cele trei doamne, mam`mare, mamitica si tanti Mita se hotarara sa plece in calatorie la Bucuresti ca o promisiune facuta copilului pentru a nu mai ramane repetent.
Damele impreuna cu Goe asteapta dis-de-dimineata trenul accelerat care le duce la Bucuresti. Copilul este impacient si are o atitudine necorespunzatoare fata de mama si bunica sa, pe care le face proaste.
Trenul soseste si cei patru pasageri urca in vagon. Li se ofera loc in compartiment. Damele intra in compartiment, dar Goe ramane pe culoar. La un moment dat acesta scoate capul pe fereastra si vantul ii zboara palaria cu bilet cu tot.
Soseste controlorul care le cere doamnelor sa plateasca un bilet pentru Goe si le da si o amenda. Dupa aceasta mamitica il cearta pe Goe, il smuceste si acesta se loveste cu nasul de clanta usii compartimentului. Grijulie fiind bunica ii da lui Goe un beret in locul palariei.
Supararea ia sfarsit si Goe primeste o ciocolata daca o pupa pe mamitica. Goe iese din compartiment si se blocheaza in toaleta vagonului de unde este eliberat de controlor. Dupa ce este eliberat de controlor, mam`mare sta pe coridor sa-l pazeasca. Acesta neastamparandu-se trage semnalul de alarma, bunica devenind complice a acestuia.
Nu s-a putut constata cine a tras semnalul de alarma, desi personalul face cercetarile necesare. Intr-un sfarsit trenul porneste din nou si toti pasagerii ajung la Bucuresti.
Goe si cele trei doamne pornesc cu birja la bulevard.
Timpul si spatiul sunt nedeterminate schita fiind povestea copilului rasfatat dintotdeauna. Cadrul desfasurarii actiunii este restrans: “peronul din urbea X”, coridorul si cupeul trenului. Actiunea se petrece pe data de 10 mai.
Numarul personajelor din schita este redus: Goe este personajul principal. Acesta este prezent inca din titlul schitei: “D-l Goe”. Titlul exprima atitudinea ironica a naratorului fata de protagonist. Portretul fizic este realizat in mod direct de catre narator prin prezentarea vestimentatiei ce exprima aroganta si nu bunul gust.
Goe este un copil rasfatat, needucat si lenes, care nu iubeste invatatura, ramanand repetent. Este obisuit sa fie recompensat de familie. Copilul este obisnuit si sa primeasca totul la comanda si neconditionat de aceea cand nu vine trenul este “foarte impacient” asa cum noteaza naratorul.
Copilul este micul tiran al familiei si le supune pe cele trei doamne la presiuni psihologice, speculand cu abilitate sentimentele si slabiciunile familiei, profitand de dragostea exagerata a bunicii si de inconsecventa mamei.
Goe reprezinta copilul rasfatat dintotdeauna. Mam`mare, ...


Materiale similare

Nume: D-l Goe - demonstratie
Extras din material: ... coridor sa-l pazeasca. Acesta neastamparandu-se trage semnalul de alarma, bunica devenind complice a acestuia. Nu s-a putut constata cine a tras semnalul de alarma, desi personalul face cercetarile necesare. Intr-un sfarsit trenul porneste din nou si toti pasagerii ajung la Bucuresti. Goe si cele trei doamne pornesc cu birja la bulevard. Timpul si spatiul sunt nedeterminate schita fiind povestea copilului rasfatat dintotdeauna. Cadrul desfasurarii actiunii este restrans: “peronul di...
Nume: Bivolul si cotofana - demonstratie
Extras din material: ...sau din cuvintele bivolului. Ea ii reprezinta pe oamenii obisnuiti si modesti, preocupati de asigurarea traiului zilnic, dar neprofitand de pe urma altora. Invatatura, caracteristica fabulei, pe care o transmite aceasta fabula, nu este formulata direct prin morala, ci se desprinde indirect din text: cei mari si puternici ii tolereaza pe cei inferiori lor atata vreme cat pot profita de pe urma acestora, dar nu ii accepta cand acestia, la randul lor, vor sa profite. Opera literara “Bivolul si...
Nume: Bivolul si cotofana - demonstratie
Extras din material: ...n cuvintele bivolului. Ea ii reprezinta pe oamenii obisnuiti si modesti, preocupati de asigurarea traiului zilnic, dar neprofitand de pe urma altora. Invatatura, caracteristica fabulei, pe care o transmite aceasta fabula, nu este formulata direct prin morala, ci se desprinde indirect din text: cei mari si puternici ii tolereaza pe cei inferiori lor atata vreme cat pot profita de pe urma acestora, dar nu ii accepta cand acestia, la randul lor, vor sa profite. Opera literara “Bivolul ...
Nume: O scrisoare pierduta - demonstratie
Extras din material: ...elatia cu alte personaje. Caracterul dramatic al operei este evidentiat de folosirea dialogului si a monologului precum si de prezenta indicatiilor de regie (scenice), prin care se fixeaza in cadrul actiunii si se evidentiaza unele dintre trasaturile specifice personajelor. Descrierea si naratiunea nu sunt prezente ca moduri de expunere, decat in aceste indicatii sau in replicile personajelor. Prezentarea conflictului dramatic este o alta trasatura specifica acestui gen literar...
Nume: O scrisoare pierduta - demonstratie
Extras din material: ...cu alte personaje. Caracterul dramatic al operei este evidentiat de folosirea dialogului si a monologului precum si de prezenta indicatiilor de regie (scenice), prin care se fixeaza in cadrul actiunii si se evidentiaza unele dintre trasaturile specifice personajelor. Descrierea si naratiunea nu sunt prezente ca moduri de expunere, decat in aceste indicatii sau in replicile personajelor. Prezentarea conflictului dramatic este o alta trasatura specifica acestui gen litera...
Nume: Martisor de Ion Pillat pastel – demonstratie
Extras din material: ...entiata legatura om-natura. Vesnicia naturii apare foarte clar exprimata in versurile: “Aceste lucruri simple, ce vesnice ce vesnice iti sunt” si “Pe unde-au fost parintii iti duci si tu copiii”. Bucuria acesteia se reflecta si in sufletul poetului care isi exprima in mod direct starea de calm si optimismul prin versuri: “Ce sfanta bucurie descoperi pe pamant”. “De fiecare data mai trainic te unesti,/ Cu farmecul acestor privelisti campenesti”. “O noua viata astazi de viata veche leg...
Nume: Martisor de Ion Pillat pastel – demonstratie
Extras din material: ...ata legatura om-natura. Vesnicia naturii apare foarte clar exprimata in versurile: “Aceste lucruri simple, ce vesnice ce vesnice iti sunt” si “Pe unde-au fost parintii iti duci si tu copiii”. Bucuria acesteia se reflecta si in sufletul poetului care isi exprima in mod direct starea de calm si optimismul prin versuri: “Ce sfanta bucurie descoperi pe pamant”. “De fiecare data mai trainic te unesti,/ Cu farmecul acestor privelisti campenesti”. “O noua viata astazi de viata vech...
Toate materialele similare



Comentarii asupra materialului "D-l Goe - demonstratie"

Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia



Publica-ti opinia

Logheaza-te pentru a posta un comentariu