Drogurile si alcoolul

B?uturile alcoolice au fost folosite aproape in intreaga lume, inc? din timpuri str?vechi.Exist? consemn?ri ale folosirii acestora de c?tre vechile civilizatii inc? din anul 6.000 i.Hr. Producerea vinului isi are originea in Orientul Mijlociu, unde vita-de-vie d?dea roade f?r? ingrijiri speciale. Vechiul Testament ii atribuie lui Noe plantarea primei culturi de vit?-de-vie, consider?ndu-l si prima persoan? care s-a imb?tat.
In orasul sumerian Nippur, berea si vinul erau folosite ca b?uturi tonice in scop medical si inc? din anul 2.000 i.Hr. manifestarile religioase ale vechilor egipteni si ale asirienilor includeau petreceri la care se consumau b?uturi alcoolice si care durau zile de-a r?ndul. Unul dintre cei mai populari zei egipteni, Osiris, era considerat a fi primul cultivator al vitei-de-vie si cel ce produsese berea din cereale. Este de asemenea interesant de stiut faptul c? un faraon ce a tr?it acum aproximativ 5.000 de ani a scris primul epitaf dedicat unui alcoolic.In Grecia, betia nu era un fapt cunoscut inaintea aparitiei noului zeu Dionysos (zeul vitei-de-vie si al petrecerilor). Prin secolul al VII-lea i.Hr., consumarea b?uturilor alcoolice devenise o parte important? a vietii de zi cu zi. Grecii erau ins? destul de inteligenti pentru a remarca faptul c?, desi vinul poate crea o stare pl?cut?, poate, de asemenea, s?-l determine pe un individ s? fac? lucruri pe care in mod normal nu le-ar fi f?cut sau chiar s?-si ias? din minti. Filosofi greci, cum fi Socrate sau Platon recomandau cump?tarea si incriminau abuzul de alcool. Oricum, se stie c? sfaturile lor au fost adesea ignorate, intre cei care le-au ignorat afl?ndu-se si Alexandru cel Mare, despre care se crede c? ar fi murit in timpul unei petreceri la v?rsta de 33 de ani, dup? ce cucerise intreaga lume cunoscut?. E posibil ca betia pe scar? larg? s? fi dus la c?derea Babilonului, in anul 539 i.Hr. Persii au atacat si distrus orasul in timpul unui festival c?nd toti locuitorii erau beti. Romanii au fost familiarizati cu vinul de c?tre greci, si, desi ei au cucerit Imperiul Grec, ei au fost de fapt cuceriti de cultura greac?, de zeii lor, si de dragostea grecilor pentru consumul vinului. Romanii au transformat s?rb?torile bahice (Dionysos a devenit Bachus, in latina) in manifest?ri de o amploare necunoscut? la acea vreme, caracterizate prin excese alimentare si de alcool, orgii sexuale, ceremonii religioase stranii, crime ritualice. Consumul b?uturilor alcoolice era r?sp?ndit printre reprezentantii claselor superioare si printre conduc?torii Imperiului Roman, v?nzarea si folosirea acestora ajung?nd p?n? in Spania, Franta, Germania si Insulele Britanice. Pe m?sura ce luxul, avaritia si ambitia au condus spre declinul Romei, l?comia si b?utura i-au aruncat pe imp?rati in decadent? si moarte.
Crestinismul a ajutat la instaurarea unei pozitii moderate fat? de consumul de b?uturi alcoolice, dar, chiar si atunci, vinul a devenit un aspect important in anumite ritualuri religioase, g?sindu-si “victime” printre preoti. Astfel, b?uturile alcoolice s-au extins de la o tar? la alta, fiind transformate in functie de tipul de fructe existent si de gusturile locuitorilor: vodka obtinut? din cartofi in Rusia, whiskey, bere, gin, coniac in Europa, berea in Insulele Britanice, “saki” in Japonia, “soma” in China, “chica” si “pulque” in America de Sud, romul in Insulele Caraibe. In sf?rsit, oricine are acces (si o anumita preferint?) la b?uturile alcoolice.
Dependenta de b?uturile alcoolice

Faptul c? alcoolul este un dar al zeilor este o credint? persistent? de-a l...