Atitudinile în faţa agreabilului şi frumosului

Atitudinile ?n fa?a agreabilului ?i frumosului
Mikel Dufrenne, Fenomenologia experien?ei estetice, Percep?ia estetic?, vol. II, Editura Meridiane, pp. 114-116.

Caracterele prin care atitudinea estetic? se distinge de atitudinea ?n fa?a adev?rului sunt chiar acelea prin care suntem tenta?i s? o apropiem de atitudinea ?n fa?a agreabilului. ?ntre admira?ia estetic? ?i dragoste exist?, ?ntr-adev?r, tr?s?turi comune. ?n primul r?nd, recunoa?terea puterii altuia ?i acceptarea drepturilor sale: sunt tot at?t de dezarmat ?n fa?a obiectului estetic, c?t ?i ?n fa?a fiin?ei iubite; nu m? g?ndesc s? retu?ez acest obiect, nici s? transform fiin?a iubit?, s? uzez de unul ?i s? abuzez de altul. Dac?, dimpotriv?, sunt incapabil de aceast? bun?voin??, dac? sunt ?n primul r?nd atent la mine ?i la ceea ce simt, nu voi realiza nici experien?a estetic? ?i nici experien?a iubirii: convertind cei doi termeni ?n mijloace, degradez esteticul ?n agreabil sau fiin?a iubit? ?ntr-o ocazie de aventuri ?n care m? situez ca erou complezent: dragostea este aceea pe care o iubesc ?i nu pe un altul. Don Juan ?i Tristan se ?nt?lnesc la cei doi poli ai mitului pasiunii, ?i anume ?ntr-un narcisism comun: primul ??i extrage o delectare mai mult sau mai pu?in secret? din pl?cerile sale, al doilea din zbuciumul s?u. Este ?ns? important de observat c? d?ruirea de sine pe care obiectul estetic o cere spectatorului e solicitat?, ?n primul r?nd, creatorului: orice crea?ie e un act de dragoste ?i iat? prin ce anume credem c? via?a arti?tilor ,,blestema?i" cap?t? ?ntregul ei sens: sub aparen?ele nechibzuin?ei, libertinajului sau nebuniei via?a lor atest? renun?area la grijile cotidiene, la ?ngrijirea pe care fiecare, de obicei, ?i-o d? sie?i.
Trebuie s? subliniem, totu?i, diferen?ele ce subzist? ?ntre cele dou? atitudini ?n fa?a agreabilului ?i frumosului. E vorba, ?n primul r?nd, de o diferen?? de intensitate: experien?a dragostei poate ?mbr?ca un caracter patetic ?i tragic ?ntr-o modalitate care-i este proprie. ?i pentru ce, dac? nu pentru faptul c? dragostea se ?ndreapt? spre o persoan?, iar admira?ia estetic? spre un obiect? (Ne rezerv?m cazul ?n care frumuse?ea este un atribut al persoanei ?i nu un caracter al operei de art?). G?sim aici un alt motiv ?n virtutea c?ruia nu ne punem ?n chip asem?n?tor ?ntreb?ri ?n leg?tur? cu obiectul estetic ?i cu fiin?a iubit?: experien?a estetic? ??i g?se?te ?ncoronarea ?n aparen??; triste?ea e ?n melodie sau ?n poem. ?i iat? pentru ce, de asemenea, cunoa?terea este, ?n fiecare clip? ?i pentru fiecare, ca ?ncheiat?: dac? ?nv?? s? v?d altceva ?n melodie sau ?n poem, nu va fi vorba de progres, ci de conversiune. ?n timp ce cunoa?terea unei fiin?e nu este niciodat? ?ncheiat?. Pentru c? altfel spus, obiectul estetic este ?n ?ntregime ?n aparen??, el mi se dezv?luie f?r? rezerve, iar cunoa?terea sa nu ?nt?lne?te obstacole dec?t din partea mea, datorit? propriei mele impermeabilit??i, ?n timp ce cunoa?terea unei fiin?e care se poate ?ntotdeauna sustrage, preface sau min?i, presupune, de asemenea consim??m?ntul s?u. ?n acela?i timp ?ns?, transparen?a obiectului estetic este opacitate: dezv?luindu-mi-se cu un fel de dispre? pentru ceea ce sunt ?i indiferen?? pentru ceea ce este, el ?mi r?m?ne str?in: ,,Sunt frumoas?, o muritori, ca un vis de piatr?...". Dimpotriv?, cunoa?terea ?n dragoste presupune ca altul s? mi se deschid? ?i finalmente, s? se uneasc? cu mine, ?ntruc?t numai prin mijlocirea unei uniuni perpetuu nedes?v?r?ite se opereaz? aceast? cunoa?tere, ea ?ns??i ?ntotdeauna ne?ncheiat?.
Acesta ar fi, dealtfel, punctul ?n care apare di...