Categorii Estetice

CATEGORII ESTETICE

Ca orice disciplin? teoretic?, estetica ??i formuleaz? ipotezele, principiile ?i problemele sale ?ntr-un limbaj propriu, specific, constituit dintr-un sistem concret de no?iuni, de expresii conceptuale ?i de categorii. ?nfr??it? ?nc? de la ?nceput, at?t ?n tradi?ia greco-latin? c?t ?i ?n cea iudeo-cre?tin?, ?i cu medita?ia filosofic?, nu numai cu teoretiz?rile particulare ale poeticii, estetica a dezvoltat, ?n timp, un aparat conceptual de larg? generalitate referitor la ceea ce a fost denumit ca fiind frumos, sublim, tragic, comic, sau form?, stil, oper?, gust, imagine ?.a.
?n sensul cel mai larg al termenului, se pot defini categoriile estetice ca fiind concentrate mentale de maxim? generalitate, concentrate n?scute ?n spirit din nevoia acestuia de a esen?ializa, clarifica, ordona, clasifica, diferen?ia ?i unifica elemente prezente ?n ?ntreaga crea?ie estetic? ?i artistic? a umanit??ii. Strict logic, ?n acest ?n?eles, ?ns??i categoria de estetic poate fi considerat? drept o metacategorie, iar ?n func?ie de cum anume este definit esteticul sunt definite apoi „particulariz?rile", „modific?rile", „obiectiv?rile" sau „concretiz?rile" acestuia. Prin urmare, ?n acest plan, dihotomia prim? este estetic - non-estetic. ?n acest context, strict categorial, frumosul poate fi considerat fenomenul estetic de baz? (Nicolai Hartmann) iar toate celelalte fenomene estetice pot fi ?ncadrate drept „prelungiri" sau „modific?ri" ale frumuse?ii. Oricum, pe de o parte, calit??ile tradi?ional denumite „modific?ri ale frumosului" au fost rebotezate, mai ales ?n secolul al XX-lea categorii estetice, iar consensual s-a admis c? pot intra aici, pe l?ng? frumosul propriu-zis, sublimul, tragicul ?i comicul sau, altfel spus, dup? al?i autori, categoriile estetice fundamentale. Pe de alt? parte ?ns? exist? categorii ale esteticii, care, evident sunt mult mai multe dec?t cele legate genetic de frumos. ?n fapt, unii consider? c? pot fi incluse aici, aproape toate adjectivele substantivate ale limbii.
Ceea ce se cuvine s? spunem ?n acest context, este faptul c?, variantelor frumosului li s-a dat ?i denumirea de categorii, dar numai celor mai generale. De?i, Kant este considerat a fi ini?iatorul acestei c?i, totu?i aceast? rebotezare s-a folosit, ?n estetic?, mai pu?in ?n sensul kantian dec?t ?n cel aristotelic. Oricum, ambi?ia esteticienilor din secolul al XIX-lea ?i al XX-lea a fost aceea de a oferi un tablou complet al categoriilor estetice ?i s? cuprind? ?n el toat? sfera frumosului. Astfel, de pild?, Theodor Vischer deosebea urm?toarele categorii: tragicul, frumosul, sublimul, pateticul, minunatul, ridicolul, grotescul, fermec?torul, gra?iosul, ?n timp ce Charles Lalo, g?sea ?i el tot nou? categorii, numai par?ial ?ns? identice cu cele ale esteticianului german: frumos, splendid, gra?ios, m?re?, tragic, dramatic, spiritual, comic, umoristic. Este, de asemenea, mereu amintit, ?n aceast? ordine de idei, E. Souriau cu cele zece categorii: elegiacul, pateticul, fantasticul, pitorescul, poeticul, grotescul, melodramaticul, eroicul, nobilul, liricul. ?n orice caz s-au depus multe eforturi pentru reunirea acestor categorii ?ntr-un sistem, dar rezultatul binecunoscut, este acela c? finalmente, fiecare estetician ?i-a legitimat propriul sistem, cel mai adesea, foarte diferit de al celorlal?i. S-a ajuns, ?n timp, la concluzia c?, este practic „imposibil s? se clasifice sistematic categoriile" (Anne Souriau) stabilindu-le ?ntr-un tabel sau tablou definitiv. Argumentul principal ?i cel mai important este urm?torul: se pot inventa mereu ?i mereu alte...