Comportarea genelor. Echilibrul Hardy-Weinberg.

Comportarea genelor. Echilibrul Hardy-Weinberg.

Experimentele desf??urate de W. Johannsen cu specii pure ale Phaseolus vulgaris au permis distinc?ia ?ntre genotipul ?i efectele mediului ?nconjur?tor asupra genotipului care conduc ?mpreun? la propagarea specific? a fenotipului unui organism. Chiar dac? varia?iile cauzate de mediul ?nconjur?tor pot conduce la diferen?e doar fenotipice ale unei “linii pure” o selec?ie cu astfel de linii ar trebui sa fie neafectat?. Aceste experimente au fost condi?ii esen?iale pentru evaluarea teoretic? ?i statistic? a frecven?ei alelelor ?n interiorul popula?iilor.

O precondi?ie important? ?n atingerea rezultatelor de reproductibilitate este folosirea unor surse definite de material. Linii genetice pure nu sunt ?ntotdeauna la ?ndem?n? de la ?nceput.

Complet independente de ?ncerc?rile despre care am vorbit p?n? acum sunt studiile lui danezului W. Johannsen care a studiat variabilitatea fasolei fran?uze?ti (o varietate de Phaseolus vulgaris). Numeroase linii pure care difer? ?n anumite caracteristici cum este diferen?a de m?rime, exist? obligatoriu ?n aceast? varietate ce se autopolenizeaz?. Aceste diferen?e sunt determinate genetic ?i devin astfel un element al genotipului. Dar pentru un num?r de motive cum ar fi, de exemplu, pozi?ia p?st?ii ?i diferen?ele rezultate din aprovizionarea cu substan?e asimilate ?i cu alte nutrimente produc fiec?rei plante s? creasc? ?n propor?ii diferite. Distribu?ia aceasta este cauzat? de factori externi reprezent?nd un element al fenotipului care este ob?inut prin combinarea unor caracteristici ereditare cu factorii de mediu.

Johannsen a ales cel mai mic ?i cel mai mare tip de p?staie din varia?ia fenotipic? a unei linii pure produs? prin cultivarea mai multor genera?ii pentru care nu a mai observat o schimbare a greut??ii medii. O selec?ie ?n interiorul liniilor pure este f?r? efect (vezi tabelul). Bazat pe aceste descoperiri Johannsen a legat termenii genotip ?i fenotip.

Varia?iile cauzate de mediu trebuiesc totu?i luate ?n considerare c?nd intersect?m valorile. Un exemplu va ilustra aceasta. E. M. East (1910) a intersectat o specie de gr?u cu spice lungi cu una cu spice scurte. Prima genera?ie a fost intermediar? dar nu strict uniform. Cea de-a doua genera?ie a ar?tat varia?ii mai mari deoarece influen?a factorilor de mediu ?i apari?ia diferitelor genotipuri s-au suprapus. ?n aceste cazuri este imposibil s? identifici genotipurile direct.
Rezultatele sunt cele ob?inute de W Johannsen ?n 1903, 1926.
Rela?ia dintre greutatea medie a genera?iei “mam?” ?i a genera?iei “fiic?” la o varietate de fasole.greutatea boabelor “mam?”greutatea boabelor “fic?”categorii de greutate102030405060708090media20-115906311---43,830-1585322310912--44,540517175776956283243-44,250-457305521196514-48,960-1231302301684615251,970--5531751806415256,0total5381701676225592818733247,92
Echilibrul Hardy – Weinberg
Savan?ii Hardy (englez) ?i Weinberg (german) au putut demonstra c? frecven?a homozigo?ilor ?i cea a heterozigo?ilor ?ntr-o popula?ie r?m?ne constant? timo de genera?ii dac? anumite condi?ii sunt ?ndeplinite. Legea omonim? permite calculul teoretic al frecven?ei pe care o are un anumit ?n cadrul unei popula?ii indiferent de num?rul de alele existente.

Legile mendeliene pornesc de la doi p?rin?i individuali ?mpreun? cu descenden?ii lor. Problemele despre ereditate a?a cum au fost descrise p?n? acum pot fi ?n?elese numai sub anumite condi?ii. Ra?ii precum 3:1 pot fi cu...