Inregistreaza | Ai uitat parola?

Auzul

Numar pagini 2
Nume Auzul
Subiect Biologie
Institutie Liceu
Pret 50 puncte
Evaluarea calitatii 0 / 0 (100%)
Adaugat 19-07-2010
Adaugat de dktf0406
Descarcat 0
Marimea fisierului 0 KB
Formatul fisierului doc
Cuvinte cheie auzul , urechia , impulsuri , electrice , undele , sonore , creier , extrema , medie , interna , ciocanasul , nicovala , scarita , membrana , timpanica
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:

In timpul lovirii sau lovirii intre ele obiectele produc unde sonore. Acestea sunt vibratii ale aerului care sunt percepute de urechie care le transforma in senzatie auditiva. In urechie ajung numeroase sunete de la zumzetul insectelor pana la zgomotul infernal provocat de avioanele cu reactie.
Extras din material:
Auzul

In timpul lovirii sau lovirii intre ele obiectele produc unde sonore. Acestea sunt vibratii ale aerului care sunt percepute de urechie care le transforma in senzatie auditiva. In urechie ajung numeroase sunete de la zumzetul insectelor pana la zgomotul infernal provocat de avioanele cu reactie.

Atunci cand auzim ceva defapt urechia noastra este atinsa de vibratiile undoitoare ale presiunii admosferice. Urechia transforma undele sonore in impulsuri electrice pe care le transmite mai departe la creier, care la randul sau decodifica semnalele.Urechia se obisnuieste treptat cu sunetele, iar cu timpul invatam si sensul acestora.

Cum auzim ?
Urechia este impartita in trei parti: - Urechia exterma
- Urechia medie
- Urechia interna

De urechia externa apartine pavilionul singura componenta vizibila precum si conductorul auditiv. Partea vizibila a urechii numita pavilionul urechii capteaza undele sonore din aer asemenea unei antene parabolice si le tranzmite prin canalul auditiv spre urechia interioara. Undele sonore captate de urechia exterioara trecand prin canalul auditiv exterior pun in miscare membrana timpanica aflata pe intrarea urechii medii.
Urechia medie reprezinta cam o parte din urechie exterma fiind defapt5 o mica cavitate „sapata” in oasele craniului. Este delimitata spre experior de membrana timpanica dar printr-un conduct subtire numit trompa lui Eustachie comunica cu cavitatea nazala. Din acest motiv presiunea externa corespunde cu presiunea din urechia medie. Daca presiunea admosferica se modifica brusc urechia se adapteaza urechia se adapteaza in scurt timp la schimbarea de pana atunci e posibil sa „pocneasca”.
In cavitatea urechii medii se gasesc trei oscioare numite oscioare auditive. Fiecare dintre ele are o forma cararteristica: Unul este ciocanasul (malleus), celalalt nicovala (incus), iar al t6reilea scarita ( stapes). Vibratiile membranei timpanice se tranzmit mai intai la ciocanas, apoi la nicovala si scarita, iar de acolo la fereastra ovala, situata la intrarea din urechia medie si cea interna.
In urechia interna cochlea (sau melcul) transforma vibratiile in impulsuri electrice care sunt tranzmise la creier, avand totodata un rol important in mentinerea echilibrului. Legatura dintre urechia interna si creier este realizata prin ihntermediul nervului auditiv care la nivelul melcului trimuite mai multe prelungiri. Cele trei conducte semicirculare umplute cu un lichid, respectiv cavitatea numita vestibulum care este compartimentata in sacula si utricula, sunt de fapt organele echilibrului.
Melcul este strabatut de trei canale umplute cu lichid. In canalul cochlear se gasesc niste cili situati in mai multe randuri, totalitatea acestor celule senzoriale impreuna cu membrana tectoriala alcatuiesc organul lui Corti: acesta este centrul orgabnului auditiv. Vibratiile care trec prin canalul cochlear pun in miscare membrana bazala si membrana tectoriala care vor actiona asupra cililor. Din aceste celule vor porni semnale catre creier, unde se transforma in senzatie auditiva.

Cum se masoara zgomotul?
Intensitatea sonora- energia purtata de sunet- se masoara in decibeli ( dB ). Intensitatea sonota a unei soapte este de 15dB murmurul produs de o clasa de elevi este de aproximativ 50dB, zgomotul unei strasi aglomerate de aproximativ 90dB. Sunetele de peste 100dB pot fi deja insuportabile. Un zgomot cu o intensitate de 140dB-produs de exemplu de un avon cu reactie in timpul decolarii – este aproape dureros si poate afecta timpanul. Odata cu inaintarea in varsta auzul ...


Materiale similare

Nume: Celula
Extras din material: ...gescenta). Concentratia mai mare a lichidului extracelular decat a lichidului intracelular determina iesirea apei din celula (celula este plasmolizata). Citoplasma este situata intre membrana celulara si membrana nucleara. In citoplasma sunt situate toate organitele. La organismele procariote nucleul nu este delimitat de o membrana nucleara. La eucariote nucleul are: un invelis nuclear, nucleoplasma, 1-2 nucleoli. Nucleul contine ADN, ARN, proteine. Citoplasma este formata dintr-o parte fundam...
Nume: Activitati ale creierului
Extras din material: ... au functii specifice. Insa acestea pot sa nu fie singurele zone ce indeplinesc functiile respective. Spre exemplu, ranile in unele regiuni ale lobilor frontali, situati in fata emisferelor cerebrale , provoaca dificultati in intelegerea vorbirii. Persoana respectiva este incapabila de emite sunete cu inteles in vorbire. Un alt efect asemanator este cauzat de rani in zonele posterioare emisferelor. In acest caz persoanele respective nu pot intretine o convorbire constanta, acesta fiind intrerup...
Nume: Sistemul Nervos
Extras din material: ...entral si sistemul nervos periferic este bazata pe locurile pe care le ocupa diferit desi apartiinand acceluiasi sistem.Unele din procesele corpurilor conduc impresii si altele conduc raspunsurile nervilor ,numite reflexe,precum acelea cauzate de durere.  In piele exista celule de diferite tipuri numiti receptori ,fiecare este senzitiv in modul sau special la un anumit stimul.Terminatiile de nervi sunt liberi si sunt activati direct.Neuronii activati trimit impulsuri in sistemul nervos centr...
Nume: Ochiul si vederea
Extras din material: ...ocular, iar ?n rest orbita con?ine cei 6 mu?chi extrinseci care determin? mi?c?rile ochiului, vase, nervi ?i ?esut adipos (gr?sos). A doua anex? important? sunt cele dou? pleoape forma?iuni cutaneo-musculo-membranoase, care protejeaz? globul ocular ?mpotriva agresiunilor (praf, fum, corpi str?ini etc.). Aparatul lacrimal este anexa necesar? lubrefierii corneei ?i conjunctivei prin secre?ia lacrimilor, care particip? ?i la unele schimburi nutritive ?i la oxigenarea polului anterior al ochiului....
Nume: Bacteriile
Extras din material: ...a esteincolora, insa uneori este impregnata cu anumite substante colorate. Clorofila lipseste. In protoplasma se gasesc vacuole precum si substante de rezerva de natura hidrocarbonata: glicogen si granuloza, de natura albuminoida – volutina, precum si picaturi de grasime. Miscarea bacteriilor: Multe bacterii sunt miscate dintr-un loc in altul, fiind purtate de diferiti agenti, mai ales aer si apa. O alta categorie de bacterii se misca cu mijloace propii, fiind prevazute cu cili permanenti s...
Nume: Bacterii si celule de combustie
Extras din material: ...ite c?nd substan?ele lor chimice s-au transformat at?t de mult ?nc?t ele nu mai pot produce un curent util. Elementele galvanice secundare sunt re?nc?rcabile. Curentul electric de la o instala?ie de ?nc?rcare, de obicei alimentat? de la re?ea, este trecut prin celulele electrice desc?rcate. Substan?ele chimice ini?iale sunt ref?cute f?c?nd astfel celulele din nou utilizabile. Sarcina care intr? ?n pile ?n timpul ?nc?rc?rii este stocat? ca energie chimic? ?i se acumuleaz? treptat. Din acest motiv...
Nume: Medicamentele
Extras din material: ...ectua ?n toate venele superficiale utiliz?ndu-se mai ales cele de la nivelul plicii cotului. Ne vom ori asupra urm?toarelor medicamente: I ANALEPTICE Stimulante psihomotororii Grupa de substan?e excitante ale sistemului nervos central care provoac? stimularea de tip coordonat a func?iilor psihice ?i motorii ale scoar?ei cerebrale. Principalele stimulante psihomotorii sunt cofeina ?i o serie de substan?e de sintez?, av?nd drept prim rezultat amfetamina. Cofeina este un alcaloid d...
Toate materialele similare



Comentarii asupra materialului "Auzul"

Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia



Publica-ti opinia

Logheaza-te pentru a posta un comentariu