Inregistreaza | Ai uitat parola?

Anatomia aparatului genital feminin

Numar pagini 46
Nume Anatomia aparatului genital feminin
Subiect Biologie
Institutie Liceu
Pret 50 puncte
Evaluarea calitatii 0 / 0 (100%)
Adaugat 17-07-2010
Adaugat de dktf0406
Descarcat 1
Marimea fisierului 0 KB
Formatul fisierului doc
Cuvinte cheie anatomie , fiziologie , aparatului , genital , feminin , reproducerea , vulva , muntele , venus , labiile , mari , mici , clitorisul , himenul , glandele , bertholin , skene , bulbii , vestibulari , glandele , anexe , regionale , perineul , istmul , uterin , colul
Format: doc
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se realizeaza prin participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundarii gametului feminin (ovul) de catre gametul masculin (spermatozoid). Oul rezultat se grefeaza in cavitatea uterina, unde continua sa creasca si sa se dezvolte pana ce fatul devenit viabil este expulzat din uter prin actul nasterii.
Diferentierea sexuala este prezenta inca din momentul fecundarii oului, dfar diferentierea intersexuala somatopsihica are loc lent in timpul copilariei si se realizeaza dupa pubertate ca urmare a activitatilor gonadelor. In copilarie, hormonii sexuali secretati in cantitati reduse contribuie, impreuna cu ceilalti hormoni, la cresterea si dezvoltarea armonioasa a organismului, iar dupa pubertate, acesti hormoni secretati in cantitati crescute la femei cu anumite caracteristici ciclice, intretin functia sexuala.
Organizarea morfofunctionala a sistemului reproducator la ambele sexe este extrem de complexa, gonadele avand atat functia de a produce gameti (ovule si spermatozoizi) cat si pe cea de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor activitati asupra organelor genitale si asupra intregului organism, asigura conditii optime pentru reproducere.
Extras din material:
PAGE 1

PAGE 3

CAP I

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI
GENITAL FEMININ

ANATOMIA APARATULUI GENITAL FEMININ

Reproducerea este o caracteristica fundamentala a oricarei fiinte si se realizeaza prin participarea a doua organisme de sex diferit. Ea este rezultatul fecundarii gametului feminin (ovul) de catre gametul masculin (spermatozoid). Oul rezultat se grefeaza in cavitatea uterina, unde continua sa creasca si sa se dezvolte pana ce fatul devenit viabil este expulzat din uter prin actul nasterii.
Diferentierea sexuala este prezenta inca din momentul fecundarii oului, dfar diferentierea intersexuala somatopsihica are loc lent in timpul copilariei si se realizeaza dupa pubertate ca urmare a activitatilor gonadelor. In copilarie, hormonii sexuali secretati in cantitati reduse contribuie, impreuna cu ceilalti hormoni, la cresterea si dezvoltarea armonioasa a organismului, iar dupa pubertate, acesti hormoni secretati in cantitati crescute la femei cu anumite caracteristici ciclice, intretin functia sexuala.
Organizarea morfofunctionala a sistemului reproducator la ambele sexe este extrem de complexa, gonadele avand atat functia de a produce gameti (ovule si spermatozoizi) cat si pe cea de a secreta hormoni sexuali, care prin diferitele lor activitati asupra organelor genitale si asupra intregului organism, asigura conditii optime pentru reproducere.
Aparatul genital feminin este format dintr-o parte externa - vulva - si un grup de organe interne localizate in pelvis: vaginul, uterul, trompele Faloppe (salpinge) si ovarele.
Glandele mamare constituie anexe ale aparatului genital.
Evolutia si starea morfologica a organelor genitale sunt in strinsa interdependenta cu starea hormonala, diferita in fiecare din perioadele de dezvoltare.
VULVA – reprezinta deschiderea in afara organelor genitale .
Este constituita din: - muntele lui Venus
labiile mari
labiile mici
clitorisul
himenul
glandele Bertholin
glandele Skene
bulbii vestibulari
glandele anexe regionale
perineul
La nivelul vulvei se afla si orificiul extern al uretrei (meatul urinar) cu glandele Skene.
Muntele lui Venus :Regiunea anatomica dinaintea simfizei puluiene, acoperita, de la pubertate cu par. Este bogat in tesut grasos, fibroconjuctiv, oferindu-i un relief usor proeminent si o consistenta moale de „perinita”.
Labiile mari : sunt pliuri cutaneo-mucoase constituite din fibre musculare si tesut grasos si conjunctiv. Ele sunt acoperite pe fata externa de piele, iar pe partea interna de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta foliculi polisebatici pe fata externa si glande sudoripare a caror functie debuteaza la pubertate.
Anatomic se unesc si formeaza comisura anterioara, extremitatile posterioare se unesc, la fel intre ele si formeaza comisura posterioara (furculita). Contin un bogat plex venos care in cazuri de traumatisme produce hemoragie profuza si hematoame extinse.
Labiile mici : Sunt formate din tesut conjunctiv si fibre musculare, printre care se gasesc rare fibre de tip erectil. Sunt acoperite de o mucoasa prevazuta cu un epiteliu pavimentos. Prezinta glande sebacee si eventual glande sudoripare.
Clitorisul: Este constituit din doi corpi cavernosi, separati printr-un sept incomplet. Se termina cu o extremitate proeminenta denumita gland, prevazuta cu un fren.
Himenul: Oblitereaza partial orificiul vaginal si este format din tesut conjunctiv bine vascularizat, fiind acoperit de un epiteliu pavimentos.
Forma orificiului himenal poate fi:
semilunar...


Materiale similare

Nume: Excretia renala
Extras din material: ...renal?, ramur? a aortei abdominale, p?trunde prin hil ?i apoi se ?mparte ?n ramuri interlobare, din care se desprind arterele arcuate ?i arterele interlobulare, din care provin arteriolele aferente, care se capilarizeaz? form?nd glomerulul.Dup? ce se regrupeaz? ?n arteriole aferente, se capilarizeaz? din nou ?n jurul tubului ?i se deschid ?n venele interlobulare, apoi ?n venele arcuate. Inerva?ia renal? provine din plexul situat ?n hilul organului, format ?n majoritate din fibre simpatice tora...
Nume: Malformatiile congenitale
Extras din material: ...blu Vezica biliar? dubl? - totale Uretra dubl? Ureterul bifurcat - par?iale MALFORMA?II PRIN LIPSA DE ATROFIERE SAU PERSISTEN?A UNOR FORME EMBRIONARE ?I FETALE Persisten?a membranei anale Vena cav? dubl? Sindactilia ECTOPIILE VISCERALE prin: Lipsa de cobor?re a unor organe – ectopia testicular? Lipsa de ascensiune – ectopia renal? DIFEREN?IERILE ATIPICE ALE UNOR ?ESUTURI – tumorile congenitale HERMAFRODITISMUL FALS ?I ADEV?RAT ATAVISMUL – o m...
Nume: Liliecii
Extras din material: ...n subordinul Megachiroptera atarna de crengile pomilor cu capul in jos, in grupuri imense. Faptul ca sunt nocturni le da liliecilor multe avantaje, cum ar fi competitia redusa pentru insecte si alte feluri de hrana, prezenta unui numar mai mic de inamici si protectie impotriva caldurii excesive si a deshidratarii la care acestia sunt foarte sensibili din cauza suprafetei mari a pielii raportat la marimea lor. O mica parte din specii traiesc solitar dar majoritatea sunt sociabili. Numarul in...
Nume: Clasificare a drogurilor
Extras din material: ..., cocaina a fost intai utilizata ca un anestezic local in chirurgia minora. Cu toate acestea, cum natura dependentionala a acestui drog a devenit cunoscuta, alte droguri formate neobisnuite au inlocuit cocaina ca anestezic. Cocaina curenta este stiuta ca narcotic si este ilegal importata in Statele Unite din America de Sud si Asia. Cocaina poate produce moartea chiar utilizata in cantitati mici de consumatori incepatori. Consumul uzual creaza dependenta psihologica puternica. Stimulant...
Nume: Bacteriile
Extras din material: ...a esteincolora, insa uneori este impregnata cu anumite substante colorate. Clorofila lipseste. In protoplasma se gasesc vacuole precum si substante de rezerva de natura hidrocarbonata: glicogen si granuloza, de natura albuminoida – volutina, precum si picaturi de grasime. Miscarea bacteriilor: Multe bacterii sunt miscate dintr-un loc in altul, fiind purtate de diferiti agenti, mai ales aer si apa. O alta categorie de bacterii se misca cu mijloace propii, fiind prevazute cu cili permanenti s...
Nume: Glaucomul
Extras din material: ...nta centrala a cristalinului. Simpaticomimeticele actioneaza prin diminuarea secretiei ciliare si prin usurarea scurgerii umorii apoase. Se utilizeaza instilatii cu Epinefrina 1-4% si Neosinefrina 1-5%. Parasimpaticomimeticele pot fi administrate in asociere cu simpatico-mimeticele. Frecventa instilatiilor este determinata de forma glaucomului si - 18 - de gradul tensiunii oculare. In unele cazuri este suficient sa se instileze de 3-4 ori pe zi, alteori instilatii frecve...
Toate materialele similare



Comentarii asupra materialului "Anatomia aparatului genital feminin"

Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia



Publica-ti opinia

Logheaza-te pentru a posta un comentariu