Afectiunile cardiovasculare

Afectiunile cardiovasculare



Inima, pompa care asigura circulatia s?ngelui ?n organism, este un organ musculos, gol pe dinauntru, alcatuit din patru cavitati, doua superioare (atrii) si doua inferioare (ventricule). Fiecare atriu comunica cu ventriculul de aceeasi parte printr-un orificiu prevazut cu valvule ce au functia de supape; valvulele permit circulatia s?ngelui ?n sens unic, si anume dinspre atrii ?nspre ventricule. Orificiul din partea dreapta are trei valvule iar cel din partea st?nga numai doua. Unele boli inflamatorii, cel mai frecvent reumatismul, se pot solda cu lezarea acestor valvule: str?mtorarea orificiului, stenoza, st?njenindu-se astfel scurgerea s?ngelui din atriu ?n ventricul sau ?mpiedicarea etanseitatii ?n momentul ?nchiderii valvulelor, insuficienta, ceea ce are ca rezultat revenirea s?ngelui ?n sens invers, din ventricul ?n atriu; uneori ambele tipuri de leziuni se pot asocia.
Inima desfasoara o munca enorma, pentru ?ndeplinirea careia peretii sai musculosi trebuie sa fie foarte bine irigati cu s?nge oxigenat. ?n acest scop, imediat dupa plecarea arterei aorte din ventriculul st?ng, se desprind din ea doua ramuri ce ?nconjoara suprafata inimii ca o coroana (fapt pentru care au fost numite artere coronare) si care se divid apoi ?n ramuri din ce ?n ce mai fine, form?nd o retea bogata de vase capilare, ?n jurul fibrelor muschiului cardiac. Lezarea arterelor coronare prejudiciaza hranirea muschiului inimii, asa cum se ?nt?mpla ?n bolile cunoscute sub numele de angina pectorala, infarct miocardic, cardiopatie ischiemica cronica.
Oricare dintre elementele anatomice sau functionale pot suferi agresiunea diferitilor factori de ?mbolnavire, motiv pentru are bolile de inima sunt foarte deosebite ?ntre ele.
?n categoria bolnavilor denumiti cardiovasculari, intra toti acei care au semne de ?mbolnavire din partea inimii si vaselor precum si persoanele carora li se descopera o tulburare sau o leziune a inimii sau a vaselor, fara ca ele sa sufere prea mult, uneori nu au nici o suferinta evidenta.
Simptomele bolilor de inima sunt diferite nu numai ?n raport cu elementul structural ce a avut de suferit ?n cea mai mare masura (miocardul, pericardul, valvulele, arterele coronare etc.), ci si ?n raport cu stadiul ?n care se gaseste boala, exist?nd deosebiri mari ?ntre stadiul de ?nceput si cel avansat. Aceasta se datoreste faptului ca inima nu foloseste ?n toate ?mprejurarile ?ntreaga forta de care dispune; ea are o importanta rezerva pe care o utilizeaza numai ?n situatii deosebite, cum ar fi efortul fizic. Asadar, functia inimii este uneori asigurata ca si cum organismul ar fi ?n stare de sanatate. Acesti bolnavi de inima sunt cunscuti sub numele de compensati sau latenti. Daca modificarile produse de boala depasesc anumite limite, functia inimii se deregleaza si ?ncep sa apara anumite simptome ce atrag atentia asupra ?mbolnavirii ei.
Un simptom important este dispneea, care ?nseamna greutatea ?n respiratie. Bolnavul simte o lipsa de aer ori senzatia ca se sufoca. ?n aceasta situatie se constata cresterea frcventei si amplitudinii miscarilor respiratorii. Sindromul este ?nt?lnit la mitrali si aortici, la hipertensivi, ?n pericardite si miocardite. Toate aceste boli au o caracteristica comuna: s?ngele este ?mpiedicat sa parcurga cu usurinta camerele st?ngi ale inimii si de aceea stagneaza ?n plam?ni, micsor?nd posibilitatile acestuia de a efectua schimburile gazoase, preluarea oxigenului din aer si eliminarea bioxidului de carbon. Stagnarea s?ngelui ?n reteaua de vase capilare a plam?nilor este accentuata si de fapt...