O scrisoare pierduta - demonstratie

O scrisoare pierduta

I. L. Caragiale

Demonstratie

I. L. Caragiale a imbogatit literatura romana atat cu opere in proza (nuvele, povestiri), cat si cu creatiile sale dramatice, una dintre cele mai reprezentative comedii ale sale fiind “O scrisoare pierduta”, jucata pentru prima data la 13 noiembrie 1884 pe scena Teatrului National din Bucuresti.
Fiind o comedie, aceasta opera literara intruneste atat conditiile generale ale unei creatii dramatice cat si pe cele caracteristice speciei pe care o ilustreaza.
Ca orice opera dramatica a fost scrisa cu scopul de a fi reprezentata pe scena si este structurata in acte si scene. Ea cuprinde patru acte, fiecare avand 9, 14, 7 si respectiv 14 scene. Totodata, timpul si spatiul actiunii sunt limitate, intamplarile relatate petrecandu-se in capitala unui judet de munte, in timpul alegerilor parlamentare din anul 1883.
Prefectul judetului, Stefan Tipatescu si Zaharia Trahanache conduc judetul, avand ca principala preocupare avantajele personale si vor sa il puna drept candidat pentru a deveni deputat pe Farfuridi. Ambitiosul Nae Catavencu, avocat din opozitie, care vrea el aceasta candidatura, il ameninta pe prefect cu un santaj ce consta intr-o „scrisorica de amor” trimisa de prefect Zoei Trahanache. De la centru insa vine dispozitie de a fi trecut pe lista candidatilor Agamemnon Dandanache. Trahanache a descoperit ca Nae Catavencu a falsificat niste polite si il santajeaza. Piesa se incheie cu impacarea partilor adverse.
Nae Catavencu este un personaj memorabil al comediei „O scrisoare pierduta”, ilustrand tipul demagogului si al parvenitului. El este „avocat”, director-proprietar al ziarului „Racnetul Carpatilor”, prezident-fondator al Societatii Enciclopedice Cooperative „Aurora Economica Romana”. Schema personajului se sprijina pe grotesc si ofera publicului un personaj complex ale carui masti tradeaza esenta si aparenta. Folosind caracterizarea directa si indirecta, Caragiale creaza nenumarate situatii pentru ca personajul sa se demaste, sa se defineasca prin limbaj, fapte, gesturi sau prin relatia cu alte personaje.
Caracterul dramatic al operei este evidentiat de folosirea dialogului si a monologului precum si de prezenta indicatiilor de regie (scenice), prin care se fixeaza in cadrul actiunii si se evidentiaza unele dintre trasaturile specifice personajelor. Descrierea si naratiunea nu sunt prezente ca moduri de expunere, decat in aceste indicatii sau in replicile personajelor.
Prezentarea conflictului dramatic este o alta trasatura specifica acestui gen literar. El se declanseaza odata cu pierderea scrisorii „de amor” si evolueaza pe masura ce Catavencu ii santajeaza pe adversarii sai cu publicarea ei.
Ca specie a genului dramatic, opera literara „O scrisoare pierduta” este o comedie, intrucat provoaca rasul prin surprinderea moravurilor, a unor tipuri umane sau a unor situatii neasteptate. Infatisand relatia dintre Tipatescu si Zoe, sau felul in care se desfasoara alegerile pentru Camera, I. L. Caragiale realizeaza un comic de moravuri. Este prezent si comicul de caracter, pentru ca autorul surprinde diferite tipuri umane, care, prin trasaturile lor de caracter provoaca rasul. Pristanda starneste comicul prin supunerea oarba cu care duce la indeplinire ordinele sefilor, Farfuridi si Branzovenescu devin ridicoli prin teama exagerata de tra...