Cursul V
| Numar pagini |
13 |
| Nume |
Cursul V |
| Subiect |
Arhitectura calculatoarelor |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Facultatea de Automatica, Calculatoare, Electronica |
| Pret |
50 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
30-04-2009 |
| Adaugat de |
dktf0406 |
| Descarcat |
5 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
pdf |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , , , , , , , |
Format: pdf
Pret: 50 puncte
Descrierea materialului:
Cuprinde continuarea cursului IV:
CAPITOLUL 2 : Manipularea datelor
2.1 Unitatea centrală de prelucrare
2.1.1 Regiştri
2.1.2 Interfaţa CPU/Memorie
2.1.3 Instrucţiuni în cod maşină
2.2 Stocarea programelor
2.2.1 Instrucţiunile ca şiruri de biţi
2.2.2 Un limbaj maşină tipic
2.3 Execuţia programelor
Extras din material:
CURS 5 AC 2006/2007
1/13
ARHITECTURA CALCULATOARELOR 2006/2007
CURSUL 5
CAPITOLUL 2 : Manipularea datelor
?n capitolul 1 am studiat conceptele referitoare la stocarea datelor ?i memoria calculatoarelor.
Pe l?ng? abilitatea de a stoca date, o ma?in? algoritmic? trebuie s? fie capabil? s? manevreze
datele conform unui algoritm. Manipularea datelor cere ca ma?ina s? dispun? de un
mecanism at?t pentru efectuarea de opera?ii asupra datelor, c?t ?i pentru coordonarea
secven?elor de opera?ii. ?n cazul calculatoarelor uzuale de ast?zi acest mecanism este denumit
unitate central? de prelucrare (Central Processing Unit - CPU). Capitolul al doilea se
concentreaz? asupra acestui dispozitiv ?i a subiectelor legate de el.
2.1 Unitatea central? de prelucrare
?ntr-un calculator obi?nuit, circuitele care realizeaz? diferite opera?ii asupra datelor (cum ar fi
adunarea sau sc?derea) nu sunt conectate direct la celulele memoriei principale. De fapt,
aceste circuite sunt grupate distinct ?ntr-o parte a calculatorului denumit? unitate central? de
pralucrare (Central Processing Unit - CPU). Aceast? unitate const? din dou? p?r?i:
unitatea aritmetico logic? (Arithmetic/Logic Unit), care con?ine circuitele care realizeaz?
manipularea datelor, ?i unitatea de comand? (Control Unit), care con?ine circuitele utilizate
pentru coordonarea activit??ilor ma?inii.
2.1.1 Regi?tri
Pentru stocarea temporar? a informa?iilor, unitatea central? de prelucrare con?ine celule,
denumite regi?tri (registers), care sunt similare cu celulele memoriei principale a
calculatorului. Ace?ti regi?tri pot fi clasifica?i ca fiind regi?tri de uz general (general -
purpose registers) ?i regi?tri speciali (special - purpose registers). Vom studia c??iva
dintre regi?trii speciali ?ntr-un alt subcapitol. Aici, ne vom opri asupra regi?trilor de uz
general.
Regi?trii de uz general servesc la stocarea temporar? a datelor care sunt manipulate de CPU.
Ei memoreaz? intr?rile circuitelor unit??ii aritmetico-logice ?i furnizeaz? spa?iu pentru
memorarea rezultatelor produse de aceasta. Pentru a putea efectua o opera?ie cu ni?te date
stocate ?n memoria principal?, unitatea de comand? trebuie s? transfere datele din memorie ?n
regi?trii de uz general, s? informeze apoi unitatea aritmetico-logic? ?n care regi?trii anume
sunt stocate datele, s? activeze circuitele adecvate din unitatea aritmetico-logic? ?i s?-i indice
acesteia ?n ce registru s? depun? rezultatul opera?iei.
Este instructiv s? studiem regi?trii f?c?nd compara?ia cu propriet??ile celorlalte elemente de
memorie ale calculatorului. Regi?trii sunt folosi?i pentru stocarea datelor imediat necesare
pentru realizarea unei opera?ii; memoria principal? este destinat? stoc?rii datelor care vor fi
necesare ?n scurt timp; iar dispozitivele de stocare de mas? sunt utilizate pentru stocarea pe
termen lung a datelor.
CURS 5 AC 2006/2007
2/13
?n multe calculatoare, la aceast? ierarhie se adaug? un nivel suplimentar, denumit memorie
cache (cache memory). Memoria cache este o memorie de mare vitez?, cu timpi de r?spuns
similari celor ai regi?trilor unit??ii centrale de prelucrare, situat? adesea ?n interiorul CPU.
Calculatorul stocheaz? ?n aceast? memorie o copie a acelei por?iuni din memoria pe care o
utilizeaz? ?n momentul respectiv. Astfel, transferurile de date care ?n mod normal s-ar fi f?cut
?ntre regi?tri ?i memoria principal? se fac de fapt ?ntre regi?tri ?i memoria ca...
Materiale similare
| Nume: |
Cursul IV |
| Extras din material: |
... poate avea ca rezultat decodificarea unui alt cuv?ntde cod, valid dar
totu?i incorect.
Memoriile calculatoarelor pot ocazional s? provoace erori, datorit? varia?iilor tensiunii de
alimentare, sau altor cauze. Pentru protec?ia la aceste erori, unele memorii folosesc coduri
detectoare sau corectoare de erori. Cand se folosesc aceste coduri, sunt adauga?i bi?i
suplimentari fiec?rui cuv?nt de memorie, ?ntr-un mod special. C?nd un cuv?nt este citit din
memorie, bi?ii suplimentari sunt... |
| Nume: |
Cursul VII |
| Extras din material: |
...rii dintr-o unitate central? de
prelucrare servesc ca zone tampon ?ntre unitatea de comand? ?i unitatea aritmetico-logic?, sau
?ntre unitatea central? de prelucrare ?n ansamblu ?i memoria principal?.
Ata?area controlerelor la magistrala unui calculator m?re?te semnificativ complexitatea
opera?iilor de control al comunica?iei de-a lungul acestei c?i de comunica?ie. Trebuie
efectuate transferuri de date ?ntre unitatea central? de prelucrare ?i memoria principal?, ?ntre
unitatea cen... |
| Nume: |
Curs I |
| Extras din material: |
...ru
realizarea de sisteme de stocare ?n care longevitatea este un factor important.
Limit?rile tehnologice, considerentele economice, precum ?i necesitatea stoc?rii de copii de
siguran?? ale datelor vitale, au f?cut ca arareori memoria principal? a unui calculator s?
satisfac? cerin?ele impuse de diverse aplica?ii. De aceea, multe calculatoare sunt echipate, pe
l?ng? memoria principal?, cu sisteme de stocare de mas? (mass storage systems, denumite ?i
memorie secundar?). De obicei, ... |
| Nume: |
Curs VIII |
| Extras din material: |
...?
mai sc?zut, care totu?i au putut s? execute un mare num?r de instruc?iuni. Rezultatul a fost
arhitectura sistemului IBM/ 360, o familie de calculatoare compatibile, travers?nd aproape
doua ordine de magnitudine, at?t ?n pre? c?t ?i ?n capacitate.
Pentru c? pia?a de calculatoare a explodat ?n anii 1970 ?i capacit??ile de calcul au crescut
rapid, cereare de calculatoare cu pre? sc?zut a favorizat proiectarea calculatoarele folosind
interpretoare. Abilitatea de a imbina hardware ?i... |
| Nume: |
Curs XII |
| Extras din material: |
...st ?nc?rcat. Acest
proces continu? ?i continu? p?n? cineva se plictise?te ?i opre?te ma?ina.
5.1.5.2 Determinarea adresei microinstruc?iunii care urmeaz? s? fie executat?
?n paralel cu conducerea c?ii de date, microprogramul trebuie s? determine care instruc?iune
trebuie executat? ?n continuare pentru c? nu sunt ?n ordinea ?n care apar ?n memoria de
comenzi. Calcularea adresei urm?toarei microinstruc?iuni ?ncepe dup? ce MIR a fost ?nc?rcat
?i este stabil. C?mpul de 9 bi?i al ad... |
| Nume: |
Curs XIII |
| Extras din material: |
... (c)
Figura 5.14 (a) Program ?n JAVA. (b) Programul corespunz?tor ?n ansamblare JAVA.
(c) Program IJVM ?n hexazecimal.
Am ajuns ?n sf?r?it ?n acel punct ?n care putem pune toate piesele ?mpreun?. ?n figura 5.15
este prezentat un microprogram care ruleaz? pe Mic-1 ?i interpreteaz? IJVM-ul. Este un
microprogram surprinz?tor de scurt doar 112 microinstruc?iuni ?n total. Exist? trei coloane
pentru fiecare microinstruc?iune: eticheta, microcod... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "Cursul V"
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu