Parcul Natural Balta Mica A Brailei

Parcul Natural Balta Mic? a Br?ilei

1. INTRODUCERE


Parcul Natural Balta Mic? a Br?ilei (PN-BmB) este o zon? umed? de importan?? interna?ional?, declarat? sit Ramsar ?n iunie 2001, care conserv? pe o suprafa?? de 205 km2 ultimele complexe de ecosisteme acvatice, terestre ?i mixte ?n regim liber de inunda?ie ce au mai r?mas ?n urma ?ndiguirii b?l?ilor Br?ilei ?i Ialomi?ei (adic? 8% din fosta Delt? Interioar? - 2.413 km2).
?n Balta Br?ilei s-au produs profunde transform?ri cantitative ?i calitative. ?ndiguirile, desec?rile ?i desp?duririle, survenite acum patru decenii, au diminuat cantitativ de 6 ori zona umed? Balta Br?ilei, de la 149 mii ha (Antipa, 1910), la 26 mii ha de lunc? inundabil? ?n prezent (Moisei, 2003). ?nlocuirea brutal? a excep?ionalei biodiversit??i de?inute de complexele de ecosisteme acvatice ?i terestre, cu ?ntinse monoculturi agricole ce ocup? 80% din fosta balt? ?n incintele ?ndiguite, a reprezentat prima muta?ie calitativ? de propor?ie. Dar natura nu a fost l?sat? ?n pace nici ?n zonele cu regim hidrologic de inunda?ie. A doua schimbare major?, care a ?nsemnat lovitura de gra?ie dat? biodiversit??ii, s-a produs ?n urma substituirii p?durilor aluviale naturale prin culturi uniclonale plopicole ?i salicicole. ?n acest mod s-a pierdut un inestimabil tezaur genetic ?i ecologic (Giurgiu, 1995), stabil ?i de complex? func?ionalitate, din p?cate prea pu?in cercetat (Giurgiu, 2004).
Lucr?rile hidrotehnice de amploare executate pe sectorul rom?nesc al Dun?rii ?n a II-a jum?tate a secolului 20 (?ndiguirile fostelor b?l?i, barajele de la Por?ile de Fier 1 ?i 2 ?i canalul Dun?re-Marea Neagr?) au produs :
- o transformare a hidrologiei teritoriului Luncii Dun?rii ?n sens geografic ;
- o modificare profund? a regimului hidrologic al fluviului cu consecin?e nefaste pentru echilibrul dinamic al biotopului acvatic ;
- o lovitur? decisiv? biodiversit??ii existente pe cele 149 mii ha de lunc?, prin substituirea valoroaselor complexe de ecosisteme acvatice ?i terestre cu agrobiocenoze ?i ligniculturi plopicole ?i salicicole ;
- ?nsemnate modific?ri climatice ?n sensul aridiz?rii climatului adiacent din C?mpia Rom?n? ?i Podi?ul Dobrogei ;
- importante muta?ii sociale ?n plan fizic, prin str?mut?ri de a?ez?ri umane, ?i calitativ, prin schimbarea modului tradi?ional de via?? al locuitorilor.
PN-BmB reprezint? un ultim e?antion din fostele b?l?i dun?rene. Pe o suprafa?? de numai 205 km2, PN-BmB conserv? 8% din fosta Delt? Interioar? (fostele b?l?i ale Br?ilei ?i Ialomi?ei), care ocupau p?n? ?n deceniul 6 al secolului trecut 2.413 km2 de zon? umed? compact? pe Cursul Inferior al Dun?rii, ?ntre Silistra ?i Br?ila.




Localizarea PN-BmB

Localizare

PN-BmB ocup? un segment de 62 km din Cursul In-ferior al Dun?rii (Fig. 1), ?ntre podul Giurgeni – Vadul Oii (km 237 ?n amonte) ?i municipiul Br?ila (km 175 ?n aval), la cota maxim? de inunda?ie, adic? la nivelul digului dinspre C?mpia B?r?ganului (limita vestic?) ?i a digului ce protejeaz? Insula Mare a Br?ilei (limita
estic?). Pe teritoriul PN-BmB nu sunt a?ez?ri umane.
?n ordinea importan?ei lor, principalele puncte de acces ?n PN-BmB sunt :
· drumul european 60, Bucure?ti - Constan?a, prin punctul Broscoi Verde situat la piciorul podului Giurgeni - Vadul Oii, acces cu ambarca?iuni fluviale u?oare individuale (caiace ?i canoe) ?i ?n grup (ambarca?iuni cu motor), ?n aval c?tre PN-BmB, ?n special pentru vizitarea cabanei ?i zonei de protec?ie integral? Egreta ;
· municipiul Br?ila, acces cu ambarca?iuni fluviale pentru vizitarea zonei de coservare special? de protec...