INTERCULTURALITATE CERCETARI SI PERSPECTIVE ROMANESTI

Pagina principala >> Psihologia Educatiei >> INTERCULTURALITATE CERCETARI SI PERSPECTIVE ROMANESTI

Numar pagini	204
Nume	INTERCULTURALITATE CERCETARI SI PERSPECTIVE ROMANESTI
Subiect	Psihologia Educatiei
Institutie	Universitate
Universitate	Departamentul Pentru Pregatirea Cadrelor Didactice (Pedagogie)
Pret	gratuit
Evaluarea calitatii	0 / 0 (100%)
Adaugat	14-06-2010
Adaugat de	Mariana
Descarcat	8
Marimea fisierului	0 KB
Formatul fisierului	pdf
Cuvinte cheie	interculturalitate cercetari si perspective romanesti , - multiculturalismul normativ , relatii interetnice , etnicitate , minoritate etnic? , valori identitare

DESCARCA

Format: pdf

Pret: gratuit

Raporteaza material

Descrierea materialului:

Minorităţi etnice, naţionale sau multiculturalism?
Totuşi, această primă distincţie între etnie şi cultură nu ne permite să evităm o a doua distincţie,
stabilită de legislaţia şi de politica din România, şi anume: distincţia între o majoritate, niciodată
numită ca atare, românii, şi ceilalţi cetăţeni numiţi minorităţi. Cele două criterii se conjugă deci
pentru a da termenul de minoritate etnică, cu nimic mai satisfăcător, deoarece el este de două ori
exclusiv. Problema aferentă acestei terminologii, politic corecte în sensul primar al termenului,
adică conforme uzanţelor politice actuale, este legată de faptul că ea subliniază de la început un
raport de forţă între cei mai numeroşi şi cei mai puţin numeroşi, trecând sub tăcere statutul istoric
şi diversitatea minorităţilor în cauză. Dată fiind istoria constituirii României ca stat naţional,
aceste apelative riscă astfel să creeze mai multă confuzie şi frustrări decât să le rezolve. Dacă
ţinem cont, între altele, de noţiunea de minoritate, aşa cum este ea cel mai frecvent utilizată în
Europa occidentală, în contextul imigraţiei, opunând noii veniţi cetăţenilor mai vechi, ceea ce nu
este deloc cazul României, sau utilizarea sa în America de Nord şi în Australia, cuvântul îşi
pierde sensul. Kymlicka (1995) a evidenţiat confuzia provocată deseori de termenul
« multicultural » şi propune distingerea a două forme de pluralism în cadrul statului-naţiune. Am
avea astfel de-a face cu state multinaţionale, adică state ce găzduiesc minorităţi istorice, pe care
le numeşte « naţionale », şi cu state poli-etnice, adică cele ce conţin comunităţi de imigranţi mai
recente ce nu au participat la construcţia naţiunii. El semnalează între altele că cele două
caracteristici pot foarte bine coexista în cadrul aceleiaşi naţiuni. O soluţie ar fi deci adoptarea
acestei terminologii ce distinge minorităţi etnice şi minorităţi naţionale şi, în cazul României,
reţinerea celor din urmă. Nici această soluţie nu este însă mai satisfăcătoare, datorită conotaţiei
termenului de minoritate care, după cum am spus, induce din start un raport de putere între
grupurile în cauză. Ar trebui deci să recurgem mai degrabă la termenul « multicultural » ce are
avantajul, din punct de vedere semantic cel puţin, de a rămâne neutru ? Se întâmplă însă că în
dezbaterea asupra prezenţei şi coexistenţei mai multor culturi în cadrul politic al naţiunii,
termenul « multicultural » să fie asociat cu ceea ce a devenit « multiculturalismul 3». Acesta din
urmă face de acum referinţă la reflecţii politice precise, cărora nu li se poate ignora contextul
socio-istoric particular. Este vorba în principal de multiculturalismul nord-american aşa cum este
el practicat, revendicat şi discutat în Statele Unite, în Canada şi în Australia de aproximativ
treizeci de ani, în opoziţie cu vechiul şi tradiţionalul mono-culturalism bine cunoscut sub numele
de « melting-pot ». Or istoria şi tradiţia politică nord-americană ne interzic aplicarea unui astfel
de « model » multiculturalist în Europa central-orientală fără a i se fi demonstrat în prealabil
pertinenţa. Am menţionat între altele că multiculturalismul (Kymlicka: 1995), împinge spre
confuzie şi că, în cazul Statelor Unite, el tinde să se intereseze doar de « poli-etnic » şi să uite
« multinaţionalul », adică populaţiile autohtone colonizate. Aceasta constituie un argument în
plus pentru respingerea termenului.
Ar rămâne termenul « pluri-cultural » ce semnalează diferenţa fără a o cuantifica. Totuşi,
exceptând descrierile statistice ale populaţiilor, acest termen nu permite abordarea relaţiilor între
comunităţi. Iată de ce i-am preferat termenul de « intercultural » ce lasă să se înţeleagă, nu doar
prezenţa mai multor culturi sau « naţiuni » în cadrul unui stat, ci şi o anumită relaţie între
entităţile culturale distincte. Cum unul dintre scopurile demersului nostru este tocmai
aprofundarea şi sistematizarea cercetărilor îm domeniul relaţiilor între comunităţile culturale din
România, ni se pare legitim să recurgem la termenul de « intercultural » ceea ce ne permite
3
A se vedea pe acest subiect Ch. Taylor, Multiculturalisme, Paris 1994
6
simultan evitarea importării prea rapide – deşi comode – a unor modele inadecvate, legate atât de
analiză, cât şi de practici.
Se cuvine subliniat aici că, dezbaterea asupra terminologiei nu a avut loc în manieră formală între
partenerii proiectului şi că nu am dorit impunerea unei terminologii celor ce au contribuit la
cercetările cuprinse în acest volum. Este interesant în final de observat, în anchetele ce fac
referire directă la aceste diferite « minorităţi »4, cum sunt percepute mai exact apartenenţele la
naţiune şi la « minoritate ». Este evident că această reflecţie va trebui făcută în faza a doua a
proiectului şi că ea va putea reprezenta un câştig pentru cercetare.

Materiale similare

Nume:

A FI SAU A NU FI CREATIV

Extras din material:

...ntervin cerin?e ?n cre?tere cantitativ?, iar ei tind s? se conformeze, s? se supun? autorit??ii la v?rsta pre?colar? mare mai degrab? dec?t la cea mic? ?i mijlocie (vezi criza negativismului infantil). Importan?a modelelor (educatoare, p?rinte) Pentru a ne da seama de puterea de influen?are a educa?iei, a exemplului, este bine s? ?inem cont de c?teva cercet?ri care vizeaz? efectele modelelor creative asupra c...

Nume:

COMPETENTA DIDACTICA-NUCLEU AL PERSONALITATII

Extras din material:

...a in echipa,de a organiza si a lua decizii, de a dezvolta relatii interpersonale ; -Conducerea procesului didactic in vederea formarii si dezvoltarii personalitatii copilului,in functie de orientarile educationale moderne. COMPETENTE DE RELATIONARE SI DE COMUNICARE -Utilizarea conceptelor si teoriilor moderne de comunicare verbala si nonverbala,specifica si diversificata in vederea facilitarii comunicarii educatoare-copil-parinti-alte cadre didactice ; -Capacitatea de comunicare si de...

Nume:

COMPETENTA DIDACTICA-NUCLEU AL PERSONALITATII

Extras din material:

...ua decizii, de a dezvolta relatii interpersonale ; -Conducerea procesului didactic in vederea formarii si dezvoltarii personalitatii copilului,in functie de orientarile educationale moderne. COMPETENTE DE RELATIONARE SI DE COMUNICARE -Utilizarea conceptelor si teoriilor moderne de comunicare verbala si nonverbala,specifica si diversificata in vederea facilitarii comunicarii educatoare-copil-parinti-alte cadre didactice ; -Capacitatea de comunicare si de lucru in echipa in vederea cre...

Nume:

Creativitatea ca formaţiune complexă de personalitate

Extras din material:

...opera?ionale) este relativ mai u?or educabil, de?i persisten?a ?n timp a efectelor unui curs sau a unei metode nu este mare. Factorii de personalitate ?n sensul larg al no?iunii, care ?in de atitudini, motiva?ii, caracter, deprinderi de lucru se las? mai greu influen?a?i ?n direc?ia ?i cu intensitatea dorit? de noi, dar odat? achizi?iile educative dob?ndite, persisten?a lor nu se mai m?soar? ?n luni, ci ?n ani�...

Nume:

Creativitatea ca formaţiune complexă de personalitate

Extras din material:

...ul din ele: dorin?a oamenilor ca to?i cet??enii s? g?ndesc? ?i s? se poarte la fel. Cei cu idei sau comport?ri neobi?nuite sunt privi?i cu suspiciune ?i chiar cu dezaprobare, ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane. Apoi, exist?, ?n general, o ne?ncredere ?n fantezie ?i o pre?uire exagerat? a ra?iunii logice, a ra?ionamentelor. b) Blocaje metodologice sunt acelea ce rezult? din procedeele de g?ndire. A?a e cazul rigidit??ii algoritmilor anteriori. Se nume?te al...

Nume:

Creativitatea ca formaţiune complexă de personalitate

Extras din material:

Toate materialele similare