| Numar pagini | 1 |
| Nume | Psihic -- harta conceptuala |
| Subiect | Psihologia Educatiei |
| Institutie | Universitate |
| Universitate | Departamentul Pentru Pregatirea Cadrelor Didactice (Pedagogie) |
| Pret | 50 puncte |
| Evaluarea calitatii | 0 / 0 (100%) |
| Adaugat | 08-06-2010 |
| Adaugat de | Mariana |
| Descarcat | 3 |
| Marimea fisierului | 0 KB |
| Formatul fisierului | |
| Cuvinte cheie | psihanaliza , psihologie , psihic , psihoÂpedagogie , pedagogie , dezvoltare psihica |
| Nume: | Invatarea -- harta conceptuala |
| Extras din material: | ... ei Inv??area este orice achizi?ie nou? de comportament ,  ca rezultat al exers?rii menite  s? satisfac? adaptarea la mediu Inv??area este ?nsu?irea de c?tre organism a unor r?spunsuri la situa?ii pentru care nu de?ine posibilit??i ontogenetice Inv??area ?nseamn? explorarea vie  ?i activ? a situa?iilor  cu posibilitatea de a sparge tiparele comportamentale existente ?i a elabora forme  noi de comportare,  solu?ii ... |
| Nume: | Senzatiile – elemente  definitorii (harta conceptuala) |
| Extras din material: | ...o „sursa fizica de energie care activeaz? organul de simt”, se arata ca termenul de senza?ie, este utilizat pentru a descrie procesele prin care organismul r?spunde la stimuli (Feldman 1990). Din perspectiva psihoÂcognitivist?, senza?ia este definita ca „eveniment psihic elementar, rezult?nd ?n tratarea  informa?iilor ?n SNC, ?n urma stimul?rii unui organ de simt „(Bonnet, 1994). ... |
| Nume: | Reprezentari – elemente definitorii (harta conceptuala) |
| Extras din material: | ...oarta denumirea de reprezentare. Reprezentarea, este o percep?ie „pe jum?tate realizata”, deoarece, ea exploreaz? urmele obiectelor ?i nu obiectele ca atare. Reprezentarea ob?ine performante ce nu sunt accesibile percep?iei, astfel incat, a?a zisul deficit al reprezent?rii ?n raport cu percep?ia,este ?n avantajul reprezent?rii, ele ap?r?nd ?n cele din urma ca o condi?ie necesara, pentru deplasarea acesteia c?treo imagine mai generalizata. ... |
| Nume: | Creativitatea ca formaţiune complexă de personalitate |
| Extras din material: | ...ul din ele: dorin?a oamenilor ca to?i cet??enii s? g?ndesc? ?i s? se poarte la fel. Cei cu idei sau comport?ri neobi?nuite sunt privi?i cu suspiciune ?i chiar cu dezaprobare, ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane. Â Â Â Â Â Apoi, exist?, ?n general, o ne?ncredere ?n fantezie ?i o pre?uire exagerat? a ra?iunii logice, a ra?ionamentelor. Â b) Blocaje metodologice sunt acelea ce rezult? din procedeele de g?ndire. A?a e cazul rigidit??ii algoritmilor anteriori. Se nume?te al... |
| Nume: | Creativitatea ca formaţiune complexă de personalitate |
| Extras din material: | ...opera?ionale) este relativ mai u?or educabil, de?i persisten?a ?n timp a efectelor unui curs sau a unei metode nu este mare. Factorii de personalitate ?n sensul larg al no?iunii, care ?in de atitudini, motiva?ii, caracter, deprinderi de lucru se las? mai greu influen?a?i  ?n direc?ia  ?i  cu intensitatea  dorit?  de  noi,  dar  odat?  achizi?iile  educative dob?ndite, persisten?a lor nu se mai m?soar? ?n luni, ci ?n aniÂ... |
| Nume: | Senzatii |
| Extras din material: | ...o „sursa fizica de energie care activeaz? organul de simt”, se arata ca termenul de senza?ie, este utilizat pentru a descrie procesele prin care organismul r?spunde la stimuli (Feldman 1990). Din perspectiva psihoÂcognitivist?, senza?ia este definita ca „eveniment psihic elementar, rezult?nd ?n tratarea  informa?iilor ?n SNC, ?n urma stimul?rii unui organ de simt „(Bonnet, 1994). ... |
| Nume: | A FI SAU A NU FI CREATIVÂ |
| Extras din material: | ...te doar euristicile creative (abilit??i specifice domeniului ?i abilit??ile creative ?n general). Chiar dac? este dificil de identificat ?i „predat” comportamentele ce duc direct la performan?e creative, simpla privire repetat? (p?n? la observare atent?) a modelelor poate intensifica creativitatea.        Mueller, Belcher, Gary ?i Glover (1975) subscriu la afirma?ia c? exemplele creative pozitive au efecte pozitive asupra creativit??ii observatorilor, f?c?nd experimente pe copii care o... |
| Nume: | A FI SAU A NU FI CREATIVÂ |
| Extras din material: | ...ntervin cerin?e ?n cre?tere cantitativ?, iar ei tind s? se conformeze, s? se supun? autorit??ii la v?rsta pre?colar? mare mai degrab? dec?t la cea mic? ?i mijlocie (vezi „criza negativismului infantil”). Importan?a modelelor (educatoare, p?rinte)        Pentru a ne da seama de puterea de influen?are a educa?iei, a exemplului, este bine s? ?inem cont de c?teva cercet?ri care vizeaz? efectele modelelor creative asupra c... |
