A FI SAU A NU FI CREATIVÂ
| Numar pagini |
7 |
| Nume |
A FI SAU A NU FI CREATIVÂ |
| Subiect |
Psihologia Educatiei |
| Institutie |
Universitate |
| Universitate |
Departamentul Pentru Pregatirea Cadrelor Didactice (Pedagogie) |
| Pret |
10 puncte |
| Evaluarea calitatii |
0 / 0 (100%) |
| Adaugat |
03-06-2010 |
| Adaugat de |
Mariana |
| Descarcat |
0 |
| Marimea fisierului |
0 KB |
| Formatul fisierului |
doc |
| Cuvinte cheie |
, , , , , , , , , , , , , , |
Format: doc
Pret: 10 puncte
Descrierea materialului:
În altă ordine de idei, copiii creativi au părinţi care îi încurajează, le apreciază performanţele creative şi îi susţin, implicându-se intens în dezvoltarea talentelor, abilităţilor, încă de la început şi deseori se oferă pe sine ca exemple de activitate profesională într-un anumit domeniu. Mai mult, pe măsură ce talentul copilului devine evident, se accentuează, ei cheltuiesc mari sume de bani şi efort pentru găsirea celui mai bun tutore, profesor, ghid în direcţia respectivului talent.
Extras din material:
A FI SAU A NU FI CREATIVÂ
Factorii inhibitivi versus stimulativi ai creativit??ii la copilul pre?colar
Argumente contra acestui progres se caracterizeaz? ?n c?teva blocaje ce pot surveni pe parcurs, fie ele general umane creative, fie particulare v?rstei. Enumer?m: timiditatea excesiv? sau teama de e?ec, de gre?eli sau dezaprobare ?i care sunt str?ns legate de tendin?a spre conformare (sunt motive par?iale de conformare ca reac?ie la presiunea social?), preferin?ele, nevoile personale, obi?nuin?a de a prelua modele sociale, motiva?ia extrinsec? (dorin?a de recompens?, competi?ia), categoriz?rile cognitive rigide, e?ecul, impunerea din exterior ?i respectiv acceptarea, preluarea de reguli, iner?ia/rigiditatea g?ndirii (adic? perseverarea ?ntr-o situa?ie nou? cu modalit??i anterioare de solu?ionare a problemelor, cu alte cuvinte greutatea sau imposibilitatea de a vedea o situa?ie dintr-un unghi nou de vedere, manifestarea stereotipiilor ?n g?ndire.
       Rigiditatea g?ndirii presupune deci, perseverarea leg?turilor anterior formate ?ntr-o situa?ie nou?, nerenun?area la prototip.
      Tot la acest capitol includem ?i „fixitatea func?ional?”, c?nd un atribut esen?ial al obiectului necesar rezolv?rii cerin?ei nu este remarcat din cauza plas?rii obiectului ?ntr-un context particular de func?ionare ?i persisten?a rigid? a unui set inadecvat, individul devenind „orb” la alte perspective de abordare ?i persever?nd mult timp pe o direc?ie neproductiv?, repet?nd o veche ?i mai pu?in potrivit? metod? de r?spuns la solicitare. Ini?ial se ?nva?? un anumit mod de r?spuns, iar ulterior este aplicat majorit??ii situa?iilor ?n termenii primului set. Valoare deosebit? au ?n acest caz modelele educative, felul cum am fost ?nv??a?i s? r?spundem.
      ?n ceea ce prive?te efectele recompens?rii asupra copiilor, experimentele indic? superioritatea creativ? a celor nerecompensa?i (material).
      Explica?ia evalu?rii trebuie inclus? ?n clasa constr?ngerilor externe ce cuprinde competi?ia, limitarea alegerii, recompense, termene, supraveghere - control. Psihologii umani?ti ?i cei sociali afirm? c? eliberarea de constr?ngeri exterioare spore?te g?ndirea creativ?. Uneori motiva?ia extrinsec? amplific? creativitatea. Este cazul competi?iei ?colare (Torrance, Osborn, Brown & Gaynor, Boom & Sosniak 1981), recompensele verbale pentru pre?colari (Goetz, 1981), recompensele materiale (Raina, 1968). Competi?ia pentru ob?inerea recompensei poate ea ?ns??i s? diminueze/sporeasc? motiva?ia intern? ?n func?ie de diferen?ele individuale (Harackiewicz, Bliot 1993) ?i orientarea spre scopuri cooperative ?i competitive (Eisenberger, Kuhlman, Cotterell 1992).
      Emo?iile negative (teama, furia, triste?ea, dezgustul): eventualele e?ecuri conteaz? mai mult dec?t posibilele c??tiguri, astfel ?nc?t un e?ec este tr?it mult mai intens ?i, ?n consecin??, evitat refuz?nd implicarea ?n situa?ie; experien?ele negative au un impact mai mare dec?t cele pozitive asupra individului, cu at?t mai mult cu c?t v?rsta este mai mic?. (26 , pag 840)
       Cheek ?i Sthal (19S7) descoper? c? subiec?ii timizi sunt mai pu?in creativi dec?t subiec?ii lipsi?i de timiditate afla?i ?n a?teptarea evalu?rii (3)
       Mediul social influen?eaz? creativitatea afect?nd nivelul motiva?iei. (Includem aici ?i presiunea modelelor, prezen?a altora.)
      Subiec?ii ?nal?i creativi nu sunt influen?a?i de prezen?a altora. Sarcinile simple sunt performante mai bine ?n grupuri nici, iar cele mai dificile individual (consider?m proba verbal? mai dificil? pentru pre?colari ?i, astfel, ...
Materiale similare
| Nume: |
A FI SAU A NU FI CREATIVÂ |
| Extras din material: |
...ntervin cerin?e ?n cre?tere cantitativ?, iar ei tind s? se conformeze, s? se supun?Â
autorit??ii la v?rsta pre?colar? mare mai degrab? dec?t la cea mic? ?i mijlocie (vezi „crizaÂ
negativismului infantil”).
Importan?a modelelor (educatoare, p?rinte)Â
       Pentru a ne da seama de puterea de influen?are a educa?iei, a exemplului, este bine s? ?inem contÂ
de c?teva cercet?ri care vizeaz? efectele modelelor creative asupra c... |
| Nume: |
A FI SAU A NU FI CREATIV |
| Extras din material: |
...ntervin cerin?e ?n cre?tere cantitativ?, iar ei tind s? se conformeze, s? se supun?Â
autorit??ii la v?rsta pre?colar? mare mai degrab? dec?t la cea mic? ?i mijlocie (vezi „crizaÂ
negativismului infantil”).
Importan?a modelelor (educatoare, p?rinte)Â
       Pentru a ne da seama de puterea de influen?are a educa?iei, a exemplului, este bine s? ?inem contÂ
de c?teva cercet?ri care vizeaz? efectele modelelor creative asupra c... |
| Nume: |
Creativitatea ca formaţiune complexă de personalitate |
| Extras din material: |
...ul din ele: dorin?a oamenilor ca to?i cet??enii s? g?ndesc? ?i s? se
poarte la fel. Cei cu idei sau comport?ri neobi?nuite sunt privi?i cu suspiciune ?i chiar cu dezaprobare, ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane.
     Apoi, exist?, ?n general, o ne?ncredere ?n fantezie ?i o pre?uire exagerat? a ra?iunii logice, a ra?ionamentelor.
 b) Blocaje metodologice sunt acelea ce rezult? din procedeele de g?ndire. A?a e cazul rigidit??ii algoritmilor anteriori. Se nume?te al... |
| Nume: |
Creativitatea ca formaţiune complexă de personalitate |
| Extras din material: |
...opera?ionale) este relativ mai u?or educabil, de?iÂ
persisten?a ?n timp a efectelor unui curs sau a unei metode nu este mare. Factorii de personalitate ?nÂ
sensul larg al no?iunii, care ?in de atitudini, motiva?ii, caracter, deprinderi de lucru se las? mai greuÂ
influen?a?i  ?n direc?ia  ?i  cu intensitatea  dorit?  de  noi,  dar  odat?  achizi?iile  educative dob?ndite,Â
persisten?a lor nu se mai m?soar? ?n luni, ci ?n aniÂ... |
| Nume: |
Creativitatea ca formaţiune complexă de personalitate |
| Extras din material: |
...opera?ionale) este relativ mai u?or educabil, de?iÂ
persisten?a ?n timp a efectelor unui curs sau a unei metode nu este mare. Factorii de personalitate ?nÂ
sensul larg al no?iunii, care ?in de atitudini, motiva?ii, caracter, deprinderi de lucru se las? mai greuÂ
influen?a?i  ?n direc?ia  ?i  cu intensitatea  dorit?  de  noi,  dar  odat?  achizi?iile  educative dob?ndite,Â
persisten?a lor nu se mai m?soar? ?n luni, ci ?n aniÂ... |
| Nume: |
Semnificatia invatarii in contextul scolar |
| Extras din material: |
...ivate in continuturi specifice (deprinderi, strategii, informatii logice, atitudini cognitive), intr-un cadru planificat la scara individuala si sociala. Factorii interni ai activitatii de invatare sunt de natura biologica (varsta, sex, dezvoltare mintala, sanatate) si de natura psihologica (dezvoltare inte-lectuala, capacitate cognitiva, atitudine: afectiva, motivationala, caracteriala; stil de invatare). Factorii externi ai activitatii de invatare vize... |
| Nume: |
Semnificatia invatarii in contextul scolar |
| Extras din material: |
... in
continuturi specifice (deprinderi, strategii, informatii logice, atitudini cognitive),
intr-un cadru planificat la scara individuala si sociala.
Factorii interni ai activitatii de invatare sunt de natura biologica (varsta,
sex, dezvoltare mintala, sanatate) si de natura psihologica (dezvoltare inte-
lectuala, capacitate cognitiva, atitudine: afectiva, motivationala, caracteriala;
stil de invatare).
Factorii externi ai activitatii de invatare... |
Toate materialele similare
Comentarii asupra materialului "A FI SAU A NU FI CREATIVÂ "
Nimeni nu a verificat inca acest material. Fi primul care isi publica opinia
Publica-ti opinia
Logheaza-te pentru a posta un comentariu
