Jacques Maritain

1. Via?a ?i opera

Filozof francez, n?scut la Paris ?n anul 1882. A fost fiul celebrului om politic Jules Favre. A murit la Toulouse la 28 aprilie 1973, posed?nd din plin mijloace intelectuale.
Dup? studiile sale de la liceul „Henri al IV-lea”, urmeaz? cursurile de la Sorbona, unde o va cunoa?te pe Ra?ssa Oumancoff, t?n?r? evreic? de origine rus?, cu care se va c?s?tori la 22 de ani. Aceasta avea, al?turi de el, posesiunea certitudinii absolute, pe care o c?utau prin orice mijloace. Filozofia scientist? ?i filozofia fenomentist? a mae?trilor s?i sf?r?ise prin a-l face s? subaprecieze ra?iunea. Pentru un timp, el a crezut c? ar putea g?si certitudinea integral? ?n ?tiin?ele experimentale. Aceast? etap? intelectual? i-a adus cuno?tin?e ?tiin?ifice, mai ales biologice, care ?i vor permite mai t?rziu s? vorbeasc? cu competen?? despre deschiderea ?tiin?elor moderne. ?n iunie 1905 Maritain se decide, ?mpreun? cu Ra?ssa s? se orienteze spre filozofie. Ace?tia vor descoperi cu o puternic? impresie a vie?ii spirituale, operele lui Léon Bloy. Un an mai t?rziu, Maritain care a fost instruit ?n timpul copil?riei ?n protestantismul liberal, prime?te, ca ?i Ra?ssa de altfel, botezul catolic.
Maritain se ?nt?lne?te ?n 1908 cu un teolog dominican, Pr. Clérissac, care ?l ?ndeamn? spre studiul Sf?ntului Toma. Eu, scria el, care am c?l?torit cu at?ta pasiune printre filozofiile moderne, ?i nu am g?sit nimic ?n afar? de decep?ii ?i incertitudini grandioase, voi ?ncerca o iluminare a ra?iunii: voca?ia mea filozofic? m-a adus la plenitudine.
O parantez? ?n via?a lui Maritain a fost influen?a aceluia?i Pr. Clérissac care ?l va atrage spre „Ac?iunea francez?”, c?reia filozofia noastr? nu-i va acorda niciodat? adeziunea, poate doar simpatia pentru refuzul pe care ?l g?se?te la filozofiile acestei epoci ?i grija foarte acut? fa?? de r?zboiul pe care ?l aducea.
Dup? condamnarea acestei mi?c?ri de c?tre papa Pius al XI-lea (1926), Maritain se va supune ?n spirit deciziilor Bisericii ?i se va aplica mai ales asupra „Primatului Spiritual” (1927) ?i asupra „Prevederii de la Roma” (1929).
Din fericire, cunoa?terea lui Peguy va duce la faptul c? t?n?rul cuplu se va antrena la cursurile lui Bergson la Colegiul din Fran?a. Aceast? etap? a fost pentru ei eliberarea de sensul absolutului. Bergson r?spundea cerin?ei lor profunde de adev?r metafizic. Pornind de la ra?ionalismul ?i pozitivismul care domnea la Sorbona, cei doi au fost ?ndemna?i de c?tre profesor la o mai bun? ?n?elegere a spiritualului. ?n prima sa lucrare, „Filozofia bergsonian?” (1913), Maritain se va apleca asupra punerii ?n relief contribu?ia autentic? a bergsonismului ?i asupra semnal?rii sl?biciunilor acestora.
Dup? ce a predat/?nv??at la Stanislas, Maritain este numit ?n 1914 profesor de istorie a filozofiei moderne la Institutul Catolic din Paris. Dup? r?zboi, ?nc? profesor la Institut, public? un „Manual de filozofie”, apoi ?n 1920, o lucrare de baz?, „Art? ?i scolastic?”. Vor urma apoi, succesiv, „Théanas” (19921), „Antimodern” (sau „ultra-modern”) – 1922, „Reflexii despre inteligen??” (epistemologia cunoa?terii – 1924), „Trei reformatori” (M. Luther, R. Descartes, J. Rousseau) – 1925.
Maritain se retrage ?n 1923 la Meudon, cu Ra?ssa ?i Vera – sora sa, unde fondeaz? un focar de cultur? care va atrage foarte repede elita t?n?r? ?i tot ceea ce epoca num?ra ca valoare ?n domeniile intelectual, literar ?i artistic, religios. Biografia cuplului Maritain ?n aceast? epoc? este relatat? ?n „Jurnalul” s?u, iar despre ea ?n „Marile Prietenii” ?i „Jurnalul lui Ra?ssa”.
Dup? condamnarea „Ac?iunii Franceze” (19...